Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, a declarat că ţara noastră a intrat în criză cu un decalaj de 9 luni faţă de statele din vestul Europei, iar revenirea va urma acelaşi curs. Lucian Croitoru s-a pronunţat împotriva implicării mai puternice a statului în economie. Potrivit datelor prezentate de compania de evaluare financiară COFACE, România va ieşi din criza economică abia în trimestrul II sau III al anului viitor. Economia ar putea cunoaşte o creştere modestă, de 0,5-1% în 2010, însă aceasta va depinde de ieşirea din recesiune a marilor puteri economice.

Revenirea economiilor externe va permite recuperarea pe exporturi şi producţie industrială, însă creşterea şomajului şi scăderea veniturilor vor afecta cererea locală şi încrederea consumatorului român. În plus, gradul mediu ridicat de îndatorare al companiilor româneşti, care vor ieşi din acest an cu bilanţuri foarte slăbite, şi apetitul de risc scăzut al băncilor şi investitorilor va face foarte dificilă reluarea creşterii.

Conform specialiştilor COFACE, principalele provocări în perioada imediat următoare vor fi creşterea ponderii creditelor neperformante, posibilitatea declanşării de mişcări sociale din cauza creşterii şomajului şi a recesiunii, precum şi riscul ca în contextul politic actual autorităţile să fie tentate să adopte politici populiste în detrimentul măsurilor de restructurare a administraţiei şi a gestionării finanţelor publice, precum şi al investiţiilor în infrastructură.

Instituţiile financiare internaţionale consideră că perspectivele economice se îmbunătăţesc pentru ţările din centrul şi estul Europei, însă rămân provocări importante. Aceasta este concluzia întâlnirii, de la Bruxelles, între responsabilii Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene, ai Fondului Monetar Internaţional, BERD şi Băncii Mondiale cu reprezentanţi ai 15 bănci europene, precum şi cu cei ai băncilor centrale din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România.


Specialiştii sunt de părere că relansarea economică ar trebui să fie susţinută de un nivel adecvat al creditării şi atrag atenţia că trebuie asigurată sănătatea sistemului financiar şi aplicarea unor politici care să evite viitoare posibile crize.