Captură audio: AICI.
 

Realizator: Invitatul dimineții la RFI este ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu. Bună dimineața! Vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră.

Bogdan Aurescu: Bună dimineața! Cu mare plăcere.
 

Realizator: Avem multe de discutat, domnule ministru, despre situația din Ucraina. Vedem că Rusia a anunțat după negocierile de la Istanbul că își retrage unele trupe din Ucraina. Kievul și Occidentul și-au exprimat scepticismul, vorbind mai degrabă de o repoziționare a trupelor lui Putin, și nu de o retragere propriu-zisă. Vă propun să începem discuția cu acest aspect. La ce asistăm de fapt, ce joc face Rusia acum?

Bogdan Aurescu: Trebuie să vedem mai întâi care este contextul în care au loc aceste negocieri. E un context care este marcat de faptul că planul inițial al conducerii Federaţiei Ruse cu privire la desfășurarea agresiunii din Ucraina nu a fost respectat, în sensul că acel război rapid pe care îl preconiza președintele Putin nu a dat rezultate, nu s-a confirmat în teren, și pe acest fundal au avut loc mai multe runde de negocieri. Dar, de fapt, negocierile au început încă pe 28 februarie, în Belarus. Ele au avansat cu diverse suișuri și coborâșuri, cu înțelegeri care s-au încheiat la masa discuțiilor cu privire la acele culoare umanitare, care însă, în cea mai mare parte, nu au fost respectate, au ajuns chiar și la nivelul de discuții între miniștrii de externe la Antalya, la Forumul pentru diplomație organizat de Turcia. Apoi, ultima reuniune [a avut loc] pe 29 martie, unde s-a discutat, într-adevăr, despre o serie de aspecte care țin de un posibil viitor tratat de pace sau înțelegere de a pune capăt diferendului. Şi într-adevăr, unul dintre elementele care a fost discutat și convenit cu acel prilej a fost această dezescaladare, să spunem, sau reducere a activității militare ruse din anumite zone ale Ucrainei, care, într-adevăr, nu se confirmă pe teren. Se pare că această promisiune a Federaţiei Ruse nu a fost respectată și asistăm, de fapt, la o încercare de a câștiga timp pentru o eventuală repoziționare, cel puțin așa spun toate sursele occidentale la care avem acces. În același timp, există și o serie de elemente care pot să reprezinte baza unui eventual „settlement”, a unei eventuale înţelegeri de pace, în special chestiunile care ţin de neutralitate, care țin de garanțiile de securitate, dar aici sunt încă multe elemente de discutat și de convenit. Am avut informații cu privire la ceea ce s-a discutat în mod real şi, într-adevăr, se pare că mai sunt încă multe de discutat și de negociat.
 

Realizator: Dar credeți că se va ajunge la un acord propriu-zis de pace în Ucraina sau doar la un armistițiu pentru încetarea focului? Pentru că totuși e greu de crezut că Rusia își va retrage trupele din zonele deja ocupate și că, practic, Vladimir Putin va pleca din Ucraina cu mâna goală, nu?

Bogdan Aurescu: Aceasta este o precondiție pentru începerea unor discuții cu adevărat substanțiale pe fondul soluționării diferendului, pentru că, așa cum am arătat noi, Aliații, în Declarația Summitului NATO din 24 martie, este important ca o încetare sustenabilă a focului să aibă loc înainte de a începe discuțiile pe fondul soluționării diferendului. Pentru că, aşa cum ziceam în Declaraţia finală a Summitului, continuarea agresiunii de către Rusia în timp ce discuţiile sunt în derulare este, spunem noi în Declaraţie, “deplorabilă”. E foarte complicat, şi o spun şi din perspectiva negociatorului, să negociezi în timp ce ostilitățile continuă, ba chiar se intensifică, în anumite momente, chiar în timpul negocierilor propriu-zise. Prin urmare, cred că, într-adevăr, o primă condiție este o încetare a focului și o retragere a trupelor rusești din Ucraina, chiar dacă probabil că ea nu va fi totală, dar fără îndoială că este foarte complicat să ajungi la o soluție durabilă pe fondul negocierilor atunci când conflictul continuă.
 

Realizator: Între timp, Vladimir Putin, vedem, domnule Aurescu, vedem că a semnat un decret care prevede că, de astăzi, cumpărătorii străini trebuie să plătească în ruble pentru gazul rusesc, în caz contrar urmând a fi reziliate contractele. Cum credeți că ar trebui să răspundă aliații occidentali?

Bogdan Aurescu: Ministerul Afacerilor Externe este mai puțin implicat în chestiunile care țin de securitate energetică – din perspectiva acestor contracte de livrare de gaz, însă, așa cum au arătat toți Aliații care s-au pronunțat pe acest subiect, este clar că prevederile contractelor trebuie respectate. Contractele nu prevăd plata în ruble a acestor livrări de gaze, deci este imposibil să faci o astfel de plată, dacă trebuie să respecţi prevederile contractelor respective. Am discutat aceste aspecte și la reuniunea pe care am avut o ieri, la Bratislava, reuniunea miniștrilor de externe din statele Formatului București 9 – statele aliate de pe Flancul Estic, şi poziţia care a fost exprimată de către toți colegii mei a fost în acest sens: este foarte complicat, dacă nu aproape imposibil, să imaginezi un mecanism de plată în ruble a acestor livrări de gaze.
 

Realizator: Deci România, ca să ducem discuția și în zona noastră, nu va plăti pentru gazul rusesc în ruble. Sigur că noi suntem mai puțin dependenți de energia din Rusia, față de alte state.

Bogdan Aurescu: Sigur, este de resortul Ministerului Energiei să se pronunțe asupra acestei chestiuni, dar este într-adevăr clar că acele contracte care se referă la livrări de gaze nu prevăd o altfel de posibilitate, şi atunci mecanismele pe care Rusia le va crea sau le-a creat – este deocamdată neclar din informațiile pe care le avem – este foarte complicat și greu de crezut că vor putea să fie puse în practică.
 

Realizator: Un eveniment neobișnuit, putem spune, a avut loc recent în România, domnule Aurescu, unde patru parlamentari, între care Diana Şoșoacă și Dumitru Coarnă – prima ex-AUR, al doilea PSD – au cerut o audiență la ambasadorul Rusiei la București, i-au transmise acestuia dorința de neutralitate a României și disponibilitatea de a media negocieri de pace la București. PSD s-a dezis ulterior de domnul Coarnă și a anunțat că îl va da afară din partid. Cum priviți acest demers al celor patru parlamentari?

Bogdan Aurescu: Cred că nici nu merită foarte multe comentarii un astfel de demers care nu are niciun fel de valoare oficială, fără niciun fel de, să spunem, mandat din partea autorităților statului, deci nu exprimă decât, eventual, poziția personală a acelor persoane. Însă, pe fond, dacă discutăm despre fondul problemei, adică despre ce înseamnă o poziție de neutralitate într-un conflict armat contemporan, este clar că avem de a face cu un agresor, care este Federaţia Rusă, care în mod ilegal folosește forța armată împotriva Ucrainei, care este statul victimă, și orice stat care este terţ față de conflict, deci nu este implicat direct în conflict, are obligația de a ajuta victima și nu de a menține o situație de perfectă neutralitate. În dreptul internațional contemporan neutralitatea nu mai presupune o imparțialitate perfectă față de părțile diferendului, ci presupune o atitudine de sprijin pentru victimă. Deci este clar acest aspect din punctul de vedere al relațiilor internaționale contemporane.
 

Realizator: Bun, chiar dacă acest demers al celor patru parlamentari român nu are valoare oficială, nu implică poziția oficial exprimată de Statul Român totuși e un eveniment foarte grav, iar întrebarea mea ar fi dacă veți face vreun demers oficial în acest caz sau pur și simplu mergeți mai departe ignorându-i pe cei patru?

Bogdan Aurescu: Acest demers nu are niciun fel de valoare, prin urmare nu îmi dau seama ce demers ar trebui să facem noi în afară de a condamna o astfel de atitudine care nu este în conformitate cu poziția oficială a statului român.
 

Realizator: Bun, președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunța în interviul recent pentru presa rusă că vrea să rezolve, între altele, probleme istorice cu România, Polonia și Ungaria. Lămuriți-ne, vă rog, ce probleme istorice există acum pe agenda bilaterală româno-ucraineană?

Bogdan Aurescu: Cred că ar fi foarte util, de exemplu, ca partea ucraineană să furnizeze mai multe detalii cu privire la ceea ce are în vedere prin aceste propuneri de încheiere a unor acorduri cu statele vecine care au minorități naționale pe teritoriul Ucrainei. Ce vreau să vă spun este că noi am propus deja părţii ucrainene în contactele pe care le-am avut în ultimii doi ani, deci înainte de deschiderea acestui conflict pe 24 februarie, noi am propus încheierea unui Acord pentru a reglementa situația drepturilor identitare, inclusiv lingvistice, inclusiv educaționale, ale comunității românești din Ucraina și am primit un răspuns pozitiv din partea Ucrainei. Prin urmare, suntem în proces de a redacta textul unui astfel de Acord. Sigur, conflictul, care s-a declanşat în mod deschis pe 24 februarie, nu a permis să avansăm în acest proiect, dar o astfel de idee există deja pe masa negocierilor bilaterale şi, repet, propunerea României în acest sens, pe care am făcut-o omologului meu, domnul Kuleba, în urmă cu mai bine de un an şi jumătate, a fost acceptată de partea ucraineană. Există în continuare aspecte care trebuie să fie soluţionate legate de comunitatea română din Ucraina, mai ales în ceea ce priveşte accesul la educaţie în limba maternă. Noi am propus şi partea ucraineană a acceptat, deci sunt progrese în acest sens, să avem o nouă sesiune a comisiei mixte privind minorităţile naţionale, au existat contacte în acest sens la nivel de co-preşedinţi ai acestei comisii, între co-secretarii acestei comisii. De asemenea, tot în relaţia cu partea ucraineană am reglementat în fiecare an cu succes situaţia acordării de burse pentru etnicii români din Ucraina, de asemenea am discutat şi am reuşit să obţinem din partea Ucrainei, chiar printr-o scrisoare care mi-a fost adresată ca răspuns la un demers scris pe care eu l-am făcut către ministrul de externe al Ucrainei, recunoaşterea identităţii între aşa-zisa limbă ”moldovenească” şi limba română în Ucraina, ceea ce va produce efecte în momentul implementării ei în ceea ce priveşte curricula în limba română pentru toţi cei care vorbesc limba română şi care se află în şcolile din Ucraina, continuăm demersul pentru recunoaşterea inexistenţei aşa-numitei limbi ”moldoveneşti” şi mai sunt şi alte demersuri pe care le-am făcut de-a lungul timpului în relaţia cu partea ucraineană. Există un anumit progres, numai că, din păcate, acest război ilegal declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei a pus, să spunem, în suspensie aceste discuţii, pe care sperăm să le putem relua după ce ostilităţile se vor încheia.
 

Realizator: Bun. Ne apropiem de final, domnule ministru. Aş vrea să revenim puţin la discuţia de la începutul acestui interviu şi atunci discutam despre procesul, despre negocierile dintre Ucraina şi Rusia, dar să recunoaştem că în acest proces de pace sunt implicaţi şi occidentalii, adică în această ecuaţie sau din această ecuaţie face parte şi Vestul. Şi aici aş vrea să vă întreb, apropo de sancţiunile fără precedent, dictate, adoptate de către Occident împotriva Rusiei: ce concesii este dispus Occidentul să-i facă lui Putin într-un eventual proces de pace?

Bogdan Aurescu: Nu se pune problema în nici un caz despre concesii. Noi nu am discutat despre nici un fel de concesii, nici în cadrul oferit de Uniunea Europeană şi în diferitele formate, Consiliul Afaceri Externe – ultima reuniune la care am participat, pe 21 martie, a arătat foarte clar că, dimpotrivă, există consens în ceea ce priveşte elaborarea de noi pachete de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse –, nici la Consiliul European nu s-a pus problema unor concesii, nici la Summitul NATO şi nici la reuniunea pe care am avut-o ieri la Bratislava, în formatul Bucureşti 9. Deci nu cred că putem discuta despre aşa ceva, dimpotrivă, presiunea asupra Federaţiei Ruse trebuie să crească, izolarea internaţională a Federaţiei Ruse trebuie să crească – în cadrul Uniunii Europene am discutat şi am agreat nişte principii directoare cu privire la participarea Federaţiei Ruse şi a Belarusului, care ajută Federaţia Rusă în acest conflict, la organizații internaționale, pentru a le izola şi mai mult, pentru a le exclude, pentru a le suspenda din diverse organizaţii internaţionale. Deci există un efort de creştere a presiunii asupra Federaţiei Ruse, şi nu de a acorda eventuale concesii Federaţiei Ruse. Nici nu se pune problema.
 

Realizator: Bun, asta acum, dar în măsura în care negocierile de pace vor avansa, mergând pe acest scenariu, ce se va întâmpla?

Bogdan Aurescu: Nu se pune problema în acest sens, este absolut clar că, chiar şi dacă vor fi discuţii de pace, ele trebuie să ajungă la un rezultat, iar rezultatul trebuie să fie implementat. În măsura în care Federaţia Rusă va implementa aceste chestiuni, sigur că lucrurile vor fi analizate, dar nu cred că se pune problema unor concesii, dimpotrivă, atât la nivelul NATO, cât şi la nivelul Uniunii Europene, vom rămâne fermi pe poziţie. Ieri am discutat la Bratislava despre măsurile de consolidare în continuare a Flancului Estic în ce priveşte postura de descurajare şi apărare. Este clar că atitudinea agresivă a Federaţiei Ruse în regiune a modificat parametrii securităţii regionale, europene, euroatlantice în sens negativ şi este nevoie de o consolidare a acestei posturi de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. Este ceea ce vom discuta, de altfel, şi vom lua şi decizii, la Summitul de la Madrid al Alianţei Nord-Atlantice din luna iunie.
 

Realizator: Şi cât timp estimaţi – este ultima întrebare – că vor rămâne valabile aceste sancţiuni occidentale împotriva Rusiei?

Bogdan Aurescu: Niciodată nu am făcut speculaţii pe ipoteze. Sigur că evoluţia evenimentelor va arăta măsura în care ele sunt în continuare necesare…
 

Realizator: Atunci în ce condiţii ar putea fi slăbite ele?

Bogdan Aurescu: Încă o dată, nu discutăm şi nu e evaluăm pe plan internaţional poziţii ale statelor sau evoluţii în relaţiile internaţionale pe bază de ipoteze care ar putea să se întâmple sau nu.
 

Realizator: Mulţumesc mult pentru intervenţie.

Bogdan Aurescu: Cu mare plăcere.
 

Realizator: La revedere! A fost în direct cu noi ministrul de externe Bogdan Aurescu.

 

Sursa: Interviul acordat de ministrul Bogdan Aurescu pentru RFI, emisiunea „Invitatul dimineţii”