Păstrate cu grijă în arhiva de Aur a Televiziunii Române şi în videoteca familiei, aceste personaje ne vor mai răspunde de acum înainte doar din ceruri… Actorul Jean Constantin, în vârstă de 81 de ani, a fost găsit fără suflare miercuri, 26 mai, în jurul orei 16.00, în locuinţa sa din Constanţa.

El fusese internat în urmă cu ceva vreme la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, după ce s-a simţit rău, acuzând probleme respiratorii. Actorul suferea de anumite afecţiuni cronice, printre care una de natură cardiacă, care i-a provocat trei infarcte. Conform declaraţiilor medicilor de la serviciul de Ambulanţă din Constanţa, care au constatat decesul, cea mai probabilă cauză a sfârşitului actorului este un stop cardiac.

Românul de etnie greacă Jean Constantin s-a născut la Techirghiol, la 21 august 1928. A debutat pe scenă la secţia de estradă din cadrul Teatrului de Stat Fantasio din Constanţa, în 1957. După ce s-a angajat ca muncitor normator la Constanţa, a găsit printre colegii de muncă oameni talentaţi, alături de care a înfiinţat o brigadă artistică. Apoi a început să joace la Casa de Cultură, iar din 15 decembrie 1957 la secţia de estradă înfiinţată în cadrul Teatrului de Stat Fantasio, unde a rămas până la pensie.

A jucat câteva decenii în teatrul de revistă (monologuri, cuplete vesele), pe care l-a slujit în special pe scenele din Constanţa şi Bucureşti, cât şi în spectacole şi momente de teatru televizate, fiind o prezenţă permanentă în spectacolele televiziunii publice.

A debutat pe scenă în filmul franţuzesc „Le Baron de l”écluse„, unde l-a interpretat pe Prinţul Heliakim Saddokan. Cunoscut mai ales pentru personajele din „Toate pânzele sus” (1976), „Nea Mărin miliardar” (1981)  şi devenit celebru în anii ’70, cu seria de filme de comedie „B(rigada) D(iverse)„, unde a jucat alături de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Radulescu şi Puiu Calinescu, el a fost prezent câteva zeci de ani pe marele ecran, jucând în „Procesul alb” (1965), în regia lui Iulian Mihu, fiind ulterior distribuit în aproape toate filmele româneşti de succes ale vremii (peste 60 de filme în întreaga carieră), printre care: „Maiorul şi moartea” (1967), „Răzbunarea haiducilor” (1968), „Haiducii lui şapte cai” (1970), „Prea mic pentru un război atât de mare„, „B.D. intră în acţiune” (1970), „B.D. la munte şi la mare” (1971), „Săptămâna nebunilor„, „Zestrea Domniţei Ralu„, „Felix şi Otilia” (1972), dar şi în multe filme realizate de cineaştii români după 1989, precum: „A doua cădere a Constantinopolului” (1993),  „Paradisul în direct” (1995), „Punctul zero” (1996), „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” (2006), „Păcală se întoarce” (2006), „Roming” (2007).

Ultimul film în care actorul a apărut pe marele ecran este „Supravieţuitorul„, în regia lui Sergiu Nicolaescu, din 2008, în care Jean Constantin reînvie personajul „Limbă” pe care l-a interpretat în aceeaşi regie în filmul „Un comisar acuză” şi apoi în întreaga serie de filme poliţiste de acelaşi autor.

În 2003 a fost distins de UNITER cu premiul special pentru teatru de revistă, iar Consiliul Director al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România i-a acordat o Clachetă de aur şi o medalie jubiliară „Magna cum Laudae„. La 3 martie 2008 a primit şi Premiul pentru întreaga activitate, la cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor Gopo. „Maestrul comediei” a fost învestit, în 2007, drept Cavaler de Malta al Ordinului „Sf. Ioan” de Ierusalim, într-o ceremonie desfăşurată la Suceava. Jean Badea, fost secretar al literar al Teatrului de revistă Fantasio, i-a dedicat biografia artistică „Omul care aduce hazul„, publicată în 1998.

Ultima mare apariţie pe scenă a marelui actor este cea de la sfârşitul lunii aprilie când, alături de Draga Olteanu Matei, a sărbătorit 55 de ani de carieră de teatru şi de film la Sala Palatului din Capitală. El susţinuse şi un spectacol, cu numai două zile înainte să se stingă, la Adamclisi.

Trupul neînsufleţit al maestrului a fost depus în foaierul Teatrului Fantasio, unde au venit să-i aducă un ultim omagiu mii de constănţeni, prieteni şi colegi actori, cu care acesta a jucat în teatru şi în filme. Mii de oameni l-au condus vineri pe ultimul drum, cu lacrimi în ochi şi aplauze din tot sufletul, spre Cimitirul Central din Constanţa, unde îşi va căuta odihna veşnică.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!