Cu 3 săptămâni înainte de primul scrutin pentru preşedinţie, în Spania nu a călcat nici un picior de candidat la preşedinţie şi cu toate acestea vor exista 38 de secţii, care încă nu au adrese. Dacă în România agitaţia campaniei electorale nu mai este de suportat, pe românii din Spania nu-i bagă în seamă nici un candidat, nici un partid. Principalii candidaţi la preşedinţie i-au scos din calcule pe românii din străinătate din două motive: nu pot vota în număr mare şi dacă votează, toţi cred că vor vota cu Băsescu. De aceea, din lipsă de timp şi de fonduri pentru o campanie „internaţională„, candidaţii la Cotroceni, inclusiv Traian Băsescu, preferă să se bată pe voturile românilor din ţară.

Cu toate acestea, pe ultima sută de metri, Guvernul a decis să suplimenteze numărul secţiilor de vot, „la solicitarea diasporei„, iar în cazul Spaniei vor fi, aşa cum relatam şi în ediţia anterioară, 38 de secţii de vot, situate în toate colţurile ţării, inclusiv în Insulele Canare şi Baleare.

Din nefericire, decizia neaşteptată privind organizarea unui număr mult mai mare de secţii de votare, aproape dublu faţă de alegerile parlamentare din 2008, a ajuns destul de târziu în ceea ce priveşte înştiinţarea autorităţilor spaniole. Ministerul Afacerilor Externe trebuie să înfiinţeze 38 de secţii de votare şi în multe localităţi este primul contact de acest tip cu administraţia locală, iar localizarea spaţiilor se derulează cu dificultate. În consecinţă, la închiderea ediţiei noastre, ambasada României nu avea încă adresele celor 38 de secţii de votare unde urmează să voteze românii din Spania. „Până la sfârşitul săptămânii vom avea toate adresele secţiilor de votare care vor fi înfiinţate în Spania pentru alegerile din 22 noiembrie„, ne-a precizat Camelia Teodorescu, secretar 3 şi responsabil de relaţiile cu presa şi comunitatea în cadrul ambasadei.

Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie vor fi înfiinţate tot atâtea comisii electorale, care vor fi alcătuite din reprezentanţi aprobaţi de biroul electoral. La fiecare scrutin, aceste comisii au fost formate din membri ai comunităţii, preşedinţi de asociaţii sau cetăţeni simpli, lipsiţi de experienţă în ceea ce priveşte procesul electoral. De altfel, este posibil ca principalele partide politice să nu se mai deranjeze şi cu alcătuirea comisiilor din străinătate, din moment ce niciunul nu are o structură eficientă în Spania.

De asemenea, de această dată, misiunile diplomatice vor fi nevoite să facă un efort suplimentar ca să asigure ocuparea funcţiilor de preşedinte de comisie electorală, care trebuie să fie din rîndul personalului diplomatic.

De asemenea, o altă problemă în organizarea acestor alegeri, dacă nu este chiar cea mai importantă, o reprezintă informarea cetăţenilor privind localizarea secţiilor de votare, mai ales în acele localităţi în care nu s-au mai organizat alegeri.

Ambasada crede însă că pregătirile se vor duce la bun sfârşit, iar românii vor afla toate informaţiile necesare prin intermediul bisericilor, asociaţiilor şi presei româneşti.

La alegerile prezidenţiale se va putea vota cu orice act valabil, iar în ziua votului se va putea vota şi pe baza titlului de călătorie, potrivit Ambasadei, doar în acele secţii care vor fi înfiinţate în sediul misiunilor diplomatice.

În Spania, Ministerul Afacerilor Externe va organiza câte două secţii de vot, la Madrid şi Castellón de la Plana, şi câte una în Bilbao, Ciudad Real, Roquetas De Mar, Almería, Barcelona, Alcázar de San Juan, Santiago de Compostela, Cuenca, Guadalajara, Toledo, Badajoz, Girona, Córdoba, Granada, Huesca, Albacete, Zaragoza, Sevilla, Alcalá de Henares, Coslada, Valencia, Torrejón de Ardoz, Las Palmas de Gran Canaria, Palma de Mallorca, Alicante, Taragona, Gijón, Lérida, Lepe, Huelva, Murcia, Málaga, Logroño şi Burgos.

În concluzie, chiar dacă a început campania, deocamdată, românii din Spania nu sunt chemaţi la vot, pentru că nici nu ştiu unde să meargă, iar unii habar nu au cine va fi pe buletinul de vot.

Nimeni nu ia în calcul participarea celor din afară, pentru că este imprevizibilă şi de obicei slabă. De aceea, cele 3 milioane de români din străinătate nu se vor afla pe pomelnicele electorale ale prohodului de candidaţi pentru că sunt nişte alegători care nu influenţează balanţa. Motivul este foarte clar: imposibilitatea ca toţi cetăţenii români să poată vota. Pentru cei din Spania de pildă, votul reprezintă deplasarea la secţia de vot care, e drept, de această dată va fi mai aproape, iar soluţia participării tuturor românilor la vot, dacă ei o doresc, este implementarea votului la distanţă. Măsura a fost strigată de ani buni de toată lumea, dar partidele se tem de votul la distanţă pentru că ştiu cât de uşor se fraudează în România. Dacă toţi românii din străinătate ar putea vota, atunci campania electorală ar fi mult mai scumpă, iar discursurile electorale ar trebui să fie mult mai evoluate decât actuala văicăreală demagogică a tuturor candidaţilor.