În plină recesiune economică, luată de ape, sufocată de taxe şi impozite, ameninţată de limitarea consumului, cu salarii mai mici şi preţuri mai mari, România o ia la vale în a doua parte a acestui an. Guvernul a mărit TVA cu 5%, impozitează tichetele de masă, de creşă, de vacanţă şi tichetele cadou, dobânzile bancare, drepturile de autor, jocurile de noroc şi cumpărarea de valută. Toamna ar putea să ne aducă eliminarea subvenţiilor, creşterea preţului gigacaloriei şi facturi istorice la întreţinere.

TVA de 24%

Guvernul a mărit Taxa pe Valoarea Adăugată la 24% cu începere de la 1 iulie, pentru menţinerea deficitului bugetar la nivelul convenit cu Fondul Monetar Internaţional, respectiv la 6,8%.

Majorarea TVA cu 5% este o soluţie care a venit după decizia Curţii Constituţionale de respingere a articolelor care prevedeau reducerea cu 15% a pensiilor şi recalcularea pensiilor speciale ale magistraţilor cuprinse în legile austerităţii, pentru care cabinetul Boc şi-a asumat răspunderea în Parlament.


Deşi majorarea TVA agreată cu Fondul Monetar Internaţional va aduce venituri suplimentare la buget de până la 4 miliarde de lei până la finalul anului, ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, s-a arătat dezamăgit de această decizie, afirmând că nu este o soluţie bună pentru economia românească, deoarece va afecta mediul de afaceri şi toată populaţia.
”Eu nu pot să îmi ascund profunda dezamăgire vis-a-vis de faptul că majorăm TVA. Am avut un program în care făceam chirurgie, operam acolo unde era problema, acolo unde bugetul României o luase razna şi acest lucru nu ne-a fost permis. Nu este ceea ce ne dorim”, a declarat Sebastian Vlădescu.

 „Ne vom corela politicile fiscal-monetare cu Banca Naţională a României, astfel încât inflaţia să fie limitată şi ţinută sub control şi de asemenea cursul euro-leu să rămână sub control. Soluţia pe care am propus-o era singura pe care o mai aveam la dispoziţie, din punctul nostru de vedere o altă soluţie mai bună nu aveam”, a adăugat premierul Emil Boc.


Decizia Guvernului este susţinută de reprezentanţii partidelor de la putere, care cred că executivul a procedat corect. UDMR atrage însă atenţia că este nevoie de aplicarea unor măsuri complementare de stimulare a economiei.

Opoziţia critică însă această decizie, PSD susţinând că evaziunea fiscală şi corupţia vor creşte, iar numeroase firme private se vor închide, în timp ce liberalii cred că guvernul nu a analizat consecinţele economice ale majorării TVA şi că a luat această decizie „doar pentru a salva clientela politică a PDL”.

Mai mult, modificarea Codului Fiscal prin ordonanţă de urgenţă ridică şi unele probleme de legalitate, consideră liberalii, care vor sesiza Avocatul Poporului, care să sesizeze la rândul său Curtea Constituţională.

Social-democraţii anunţă şi ei că vor face demersuri pentru a bloca ordonanţa de urgenţă, pentru a provoca pronunţarea Curţii Constituţionale cu privire la legalitatea majorării TVA. Conservatorii atenţionează Guvernul că modificarea Codului fiscal, în care este prevăzut cuantumul TVA, nu poate fi făcută prin ordonanţă de urgenţă, ci doar prin lege.

Guvernul taie un sfert din veniturile bugetarilor

Salariaţii de la buget vor suferi şi amputarea cu 25% a veniturilor lor. Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii actului normativ privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, care a constituit obiectul asumării răspunderii guvernului şi înaintării moţiunii de cenzură a opoziţiei. Scăpat de moţiune şi de contestaţiile de la Curtea Constituţională, după ce au fost eliminate articolele declarate neconstituţionale, acest proiect devine literă de lege. Articolul 1 alin.(1) al acestui document precizează că se diminuează cu 25% cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar. În situaţia în care, din aplicarea prevederilor alin.(1), rezultă o valoare mai mică decît valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma care se acordă este de 600 lei.

Legea prevede reducerea cu 25% a drepturilor de natură salarială de care beneficiază personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare al acestora, inclusiv ale personalului trimis în misiune permanentă în străinătate şi, respectiv ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, sau ale persoanelor care desfăşoară activităţi în instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Vor fi diminuate cu un sfert veniturile din  compensaţiile băneşti şi alocaţiile valorice pentru drepturile de hrană şi respectiv valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament,  compensaţia lunară pentru chirie, valoarea drepturilor/cheltuielilor cu asistenţa medicală, medicamente şi proteze aferente personalului propriu (nu şi în cazul alocaţiilor de hrană acordate personalului încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pe perioada participării la misiuni, sumele forfetare prevăzute în statutul deputaţilor şi al senatorilor, destinate plăţii drepturilor băneşti ale persoanelor angajate la birourile parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor

Cuantumul indemnizaţiei de şomaj aflat în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care se stabileşte sau se repune în plată după suspendare, potrivit prevederilor legale, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi drepturile băneşti care se acordă lunar din bugetul asigurărilor pentru şomaj în funcţie de cuantumul indemnizaţiei de şomaj stabilită potrivit legii, se diminuează cu 15%.

Acelaşi lucru se întâmplă şi cu indemnizaţiile acordate în temeiul art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele care se află în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi. Dacă din calcul rezultă un cuantum mai mic de 600 lei, se acordă 600 lei.

Gata cu tichetele!

Majorarea TVA nu este singura veste proastă pentru români în cea de-a doua parte a anului. O ordonanţă de urgenţă prin care va fi modificat Codul Fiscal, prevede lărgirea bazei de impozitare de la 1 iulie, statul sperând să adune în acest fel în plus la buget 630de milioane de lei până la sfârşitul anului şi peste 1,3 miliarde de lei în 2011.

Tichetele de masă, creşă, vacanţă, cele cadou şi dobânzile bancare vor fi impozitate de la 1 iulie cu 16%, fiind incluse în veniturile salariale şi supuse astfel impozitării.

Potrivit reprezentanţilor sindicali ai Cartelului Alfa impozitarea tichetelor de masă, vacanţă sau de creşă nu va conduce la colectarea unor sume importante la bugetul de stat, ci doar la scăderea puterii de cumpărare (ele fiind direcţionate îndeosebi spre industriile alimentară şi turistică), iar mai apoi la dispariţia sistemului tichetelor România şi la creşterea evaziunii fiscale.
Vicepreşedintele Cartel Alfa, Petru Dandea, susţine că „tichetele de masă aduceau un plus în zona diminuării evaziunii fiscale, pe două căi. În primul rând, angajatorii care acordau tichete de masă salariaţilor trebuiau să angajeze cu documente aceşti salariaţi. Un al doilea plus în zona evaziunii fiscale este faptul că permitea Ministerului de Finanţe să aibă o imagine foarte clară asupra TVA-ului încasat, pe baza mărfurilor vândute pe tichete.

Se impozitează şi dobânzile bancare

O altă măsură a Ministerul Finanţelor Publice este impozitarea cu 16% a dobânzilor la depozitele bancare, la termen sau la vedere. Impozitul pe aceste dobânzi va aduce la buget peste 217 milioane de lei.

Specialiştii financiari sunt de părere că o suprataxare a băncilor ar putea avea efecte nedorite şi se va resimţi cu adevărat în buzunarul clienţilor. Mai mult, aceste reglementări instituie dubla impunere pentru fondurile deschise de investiţii, cărora le sunt impozitate deja câştigurile din investiţiile pe pieţele de capital, urmând acum şi o nouă impozitare a dividendelor lor.

Taxă de solidaritate pentru cei care au mai multe imobile

Persoanele care deţin în proprietate mai multe imobile vor plăti până la 30 septembrie o taxă de solidaritate, diferită de impozitul pe locuinţă. Deşi a fost scoasă din proiectul de ordonanţă care modifică Codul Fiscal, această măsură va fi adoptată separat, printr-un alt act normativ, tot cu începere de la 1 iulie. Executivul a decis eliminarea articolului care introducea taxa de solidaritate pentru mai multe clădiri în proprietate considerând că acesta era „atacabil”.

Taxa de solidaritate urmează să fie încasată la bugetul local, suplimentar impozitului pe proprietate, până la 30 septembrie 2010 inclusiv. Potrivit legii, persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri cu destinaţie de locuinţă, care nu sunt închiriate unei alte persoane, vor trebui să plătească această taxă. Pentru al doilea imobil taxa de solidaritate ar urma să fie egală cu 50% din valoarea impozitului, pentru al treilea imobil cu 100%, iar pentru următoarele proprietăţi cu 200%.

Până acum, în baza Codului Fiscal, dacă o persoană fizică avea în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuinţă, impozitul pe clădiri era majorat cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 50% pentru cea de-a doua clădire, cu 75% pentru cea de-a treia clădire şi cu 100% pentru cea de-a patra clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.

Proprietatea intelectuală limitată

Potrivit modificărilor Codului fiscal, cotele aferente drepturilor de proprietate intelectuală au fost reduse de la 40 la 20%. Documentul prevede reducerea la 20% a deductibilităţii la drepturile de autor. Persoanele fizice autorizate (PFA) sau convenţiile civile vor putea fi încadrate la activităţi dependente, nivelul taxelor urmând să fie dublu sau chiar triplu faţă de cuantumul actual. Contribuţiile individuale de pensii (10,5%), sănătate (5,5%) şi şomaj (0,5%) devin obligatorii pentru acest tip de venituri. Baza de calcul este limitată la cinci salarii medii pe economie, însemnând un total de 9.180 de lei. Suma datorată suplimentar faţă de cea achitată acum va fi de cel mult 1.500 de lei anual, în condiţiile în care unele dintre contribuţii se datorează deja.

Orice activitate independentă poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul din următoarele criterii:

  • Beneficiarul de venituri este în relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul lor de îndeplinire, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru.
  • Foloseşte baza materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă şi altele asemenea.
  • Contribuie numai cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu.
  • Plătitorul de venituri suportă cheltuielile de deplasare, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate
  • Plătitorul de venituri suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţiapentru incapacitate temporară de muncă în contul beneficiarului de venit.
  • Orice alte elemente care reflectă natura dependentă a activităţii.

În cazul în care aceste activităţi independente ajung să fie reîncadrate ca activităţi dependente, veniturile vor fi tratate precum cele salariale, respectiv vor fi obligatorii nu doar contribuţiile individuale (de 16,5% cumulat), ci şi cele ale angajatorului (încă cel puţin 26,5%, în funcţie de specificul activităţii).

Impozitate vor fi şi  jocurile de noroc, cu 25%, şi operaţiunile de vânzare-cumpărare valută.

Leul a luat-o razna

Pe fondul emoţional creat de anunţata creştere a TVA şi a incertitudinilor legate de acordul cu Fondul Monetar Internaţional, cursul de referinţă publicat luni de Banca Naţională a crescut cu 4,49 de bani, la 4,32 de lei pentru un euro, ajungând astfel la cel mai ridicat nivel de la introducerea monedei unice europene. A doua zi, BNR a stabilit un curs de referinţă de 4,35 de lei / euro, un nou prag istoric. Pe piaţa interbancară fusese tranzacţionat înainte de afişarea cursului oficial al BNR la valori de peste 4,37 lei / unitate. Dolarul american a ajuns şi el la un nivel de 3,56 lei, iar aurul a urcat cu aproape 70 de bani pe gram, ajungând la 141,81 de lei gramul. Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a declarat că la originea acestei deprecieri fără precedent stă factorul psihologic, care a acţionat rapid, însă nu există pericolul prăbuşirii monedei naţionale.