#ComisiaEuropeana – Întregul comunicat este disponibil aici.Comisia solicită statelor membre să accelereze transpunerea normelor convenite pentru a consolida și a extinde comercializarea certificatelor de emisii în UE
Astăzi, 7 mai, Comisia Europeană a decis să trimită avize motivate Belgiei (INFR(2024)0009), Bulgariei (INFR(2024)0015), Cehiei (INFR(2024)0027), Estoniei (INFR(2024)0039), Spaniei (INFR(2024)0051), Letoniei (INFR(2024)0096), Ungariei (INFR(2024)0069), Poloniei (INFR(2024)0115), Portugaliei (INFR(2024)0121), României (INFR(2024)0127), Sloveniei (INFR(2024)0135) și Finlandei (INFR(2024)0057) pentru netranspunerea sau transpunerea parțială în legislația națională a Directivei 2023/959 privind schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), al cărei termen de transpunere a fost 31 decembrie 2023. Revizuirea Directivei EU ETS, care modifică Directiva 2003/87/CE, consolidează normele EU ETS existente, extinde ETS la transportul maritim, reduce cantitatea de certificate de emisii, stabilește că trebuie alocate cu titlu gratuit mai puține certificate, consolidând în același timp fondurile care sprijină decarbonizarea în cadrul sistemului. De asemenea, Comisia a decis să trimită avize motivate Belgiei (INFR(2024)0008), Bulgariei (INFR(2024)0014), Estoniei (INFR(2024)0038), Spaniei (INFR(2024)0050), Ciprului (INFR(2024)0021), Letoniei (INFR(2024)0095), Ungariei (INFR(2024)0068), Poloniei (INFR(2024)0114), României (INFR(2024)0126), Sloveniei (INFR(2024)0134) și Finlandei (INFR(2024)0056) pentru netranspunerea sau transpunerea parțială în legislația națională a Directivei 2023/958 privind normele revizuite EU ETS care se aplică în sectorul aviației, al cărei termen de transpunere a fost 31 decembrie 2023. Modificările contribuie la creșterea nivelului de ambiție în sectorul aviației și la punerea în aplicare a Schemei de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională. Transpunerea completă a acestor directive este esențială pentru a asigura buna funcționare a EU ETS, evitându-se denaturările de pe piața internă, și pentru a alinia sistemul la obiectivele climatice ale UE pentru 2030 stabilite în Legea europeană a climei. În ianuarie 2024, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 26 de state membre pentru transpunerea incompletă a celor două directive în legislația națională. Statele membre lucrează la măsuri de transpunere a directivelor și a dispozițiilor respective, dar statele menționate mai sus nu au comunicat transpunerea integrală sau doar parțială. În consecință, Comisia a decis să emită avize motivate adresate statelor membre în cauză, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare pentru transpunerea completă și corectă. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.
Comisia îndeamnă ROMÂNIA să elimine restricțiile legate de stabilirea prețurilor la gaze
Astăzi, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat României [INFR(2024)2194] pentru restricționarea libertății producătorilor de gaze de a stabili prețurile angro ale gazelor în România. Mai precis, România a introdus o măsură națională care obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor internă la un preț fix clienților la nivel angro. Prețurile reglementate pe piața angro la nivelul UE denaturează semnalele de preț și funcționarea eficientă a pieței și, prin urmare, sunt incompatibile cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale. În octombrie 2024, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere. Comisia consideră că măsura legată de prețul gazelor restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor pe piața angro a gazelor, în detrimentul pieței interne și al consumatorilor. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz. Avizul motivat de astăzi nu abordează legalitatea regimului din România de plafonare a veniturilor pentru producătorii de energie electrică, care a fost, de asemenea, inclus în scrisoarea de punere în întârziere. Acest lucru se datorează faptului că mai multe hotărâri preliminare sunt pe rolul Curții de Justiție în această privință. În funcție de rezultatul acestor cauze ale Curții, Comisia va lua o decizie cu privire la continuarea urmăririi problemei prin măsuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
Comisia solicită statelor membre să pună în aplicare integral sistemele electronice vamale
Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere Cehiei (INFR(2025)2017), Danemarcei (INFR(2025)2018), Greciei (INFR(2025)2019), Austriei (INFR(2025)2015), României (INFR(2025)2020) și Slovaciei (INFR(2025)2021) pentru nerespectarea obligației de implementare a sistemului de depozitare temporară pentru transport aerian și a sistemului național de import Statele membre erau obligate să dezvolte și să facă aceste sisteme operaționale, inclusiv prin asigurarea migrării depline a sistemelor relevante ale operatorilor economici, până la 31 decembrie 2023, în conformitate cu Codul vamal al Uniunii [Regulamentul (UE) nr. 952/2013] și cu programul de lucru privind CVU [Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879 a Comisiei]. Sistemul electronic de depozitare temporară permite depunerea electronică a declarațiilor relevante și reprezintă una dintre etapele esențiale pentru a asigura supravegherea mărfurilor care intră în UE. Odată ce aceste declarații sunt lansate electronic, sistemul național de import se asigură că măsurile relevante, atât fiscale, cât și nefiscale, se aplică mărfurilor importate în UE. Asigurând interconexiuni cu diverse alte aplicații naționale, sistemul național de import joacă un rol central în asigurarea, printre altele, a colectării eficace a veniturilor și în protecția intereselor financiare ale UE, precum și în aplicarea interdicțiilor/restricțiilor la nivelul UE și la nivel național în legătură cu importul de mărfuri. În consecință, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere Cehiei, Danemarcei, Greciei, Austriei, României și Slovaciei, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Comisia solicită statelor membre să îi transmită date vamale complete
Comisia Europeană a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere Danemarcei (INFR(2025)2011), Franței (INFR(2025)2012), Ciprului (INFR(2025)2010), Austriei (INFR(2025)2007), Portugaliei (INFR(2025)2013) și României (INFR(2025)2014) pentru netransmiterea datelor vamale complete Comisiei. Aceste state membre trebuiau să transmită Comisiei date vamale specifice prin intermediul SURV3, un sistem digital operat de UE, accesibil autorităților vamale naționale, până la 1 ianuarie 2024, în conformitate cu Codul vamal al Uniunii [Regulamentul (UE) nr. 952/2013] și cu Regulamentul de punere în aplicare a acestuia (APA-CVU, Regulamentul nr. 2015/2447). Sistemul informatic SURV3 asigură colectarea și monitorizarea datelor vamale în întreaga Uniune Europeană, facilitând aplicarea uniformă a controalelor vamale, gestionarea eficace a riscurilor și respectarea măsurilor la frontierele UE. CVU și actul de punere în aplicare a CVU impun statelor membre să transmită SURV3 un set de 57 elemente de date standardizate într-un format specificat. Cu toate acestea, în pofida termenelor inițiale și prelungite pentru a se conforma acestor cerințe, statele membre în cauză continuă să utilizeze formate depășite și seturi de date reduse. Această neconformitate compromite eficacitatea și fiabilitatea atât a operațiunilor vamale ale UE, cât și a cadrelor de reglementare care le sprijină. În consecință, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere Danemarcei, Franței, Ciprului, Austriei, Portugaliei și României, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Comisia invită statele membre să transpună modificările aduse celei de a 5-a Directive privind cerințele de capital și Directivei privind avertizarea în interes public introduse prin Regulamentul MiCA
Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere Belgiei (INFR(2025)2031), Bulgariei (INFR(2025)2032), Țărilor de Jos (INFR(2025)2037), Poloniei (INFR(2025)2038), Portugaliei (INFR(2025)2039) și României (INFR(2025)2040) pentru netranspunerea modificărilor aduse celei de a 5-a Directive privind cerințele de capital (Directiva 2013/36/UE) și Directivei privind avertizarea în interes public [Directiva (UE) 2019/1937] introduse prin Regulamentul MiCA [Regulamentul (UE) 2023/1114]. Cea de a 5-a Directivă privind cerințele de capital stabilește cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, punând accentul pe guvernanță, supraveghere, adecvarea capitalului și gestionarea riscurilor. Directiva privind avertizarea în interes public stabilește norme și proceduri pentru a proteja persoanele care raportează încălcări ale dreptului UE în domenii-cheie de politică într-un context profesional. Cele șapte state membre nu au notificat transpunerea modificărilor până la termenul de 30 decembrie 2024. Prin urmare, Comisia trimite Belgiei, Bulgariei, Țărilor de Jos, Poloniei, Portugaliei și României o scrisoare de punere în întârziere, iar aceste state au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător din partea acestor state membre, Comisia poate decide să emită avize motivate.
Context
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Etapele procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.
