Imigraţia din Spania a fost mereu un subiect incomod pentru toată lumea, atât pentru politicieni şi administraţie, dar mai ales pentru străinii care au ales să trăiască în această ţară. Asta se întâmplă pentru că de câte ori se vorbeşte despre imigraţie sau despre imigranţi, cele mai răspândite opinii sunt nefundamentate şi argumentele sunt bazate pe neadevăruri sau legende urbane despre marea masă a noilor cetăţeni.

Dacă acum ceva vreme erau consideraţi nişte turişti sanitari care iau locul spaniolilor la coadă la medic, imigranţii au ajuns să devină din nou subiectul certurilor politice şi acum, atât guvernul, cât şi opoziţia se întrec în generozitate. Din păcate, însă, actualele forţe politice pierd din vedere câteva lucruri importante. Imigranţii sau emigranţii, în funcţie de cum sunt văzuţi, din faţă sau din spate, sunt cetăţenii viitorului, iar societatea actuală se transformă atât de repede, încât nici nu ne dăm seama. Dacă de 200 de ani, răspândirea comerţului a dus la eliminarea diferenţelor dintre categoriile sociale, faptul că acum trăim într-o lume din ce în ce mai globalizată, care arată din ce în ce mai mult ca un organism unitar cu membre care aparent nu se înţeleg, dar care depind unul de altul, ne dovedeşte că în curând şi diferenţele de naţionalitate vor dispărea sau cel puţin nu vor mai conta.

Ultimii ani ne-au adus câteva probe clare că lumea este globală şi acest lucru este mai mult decât un cuvânt. Criza economico-financiară, Gripa A, încălzirea globală, dezastrul din Haiti sunt evenimente faţă de care lumea a reacţionat în unanimitate şi care au afectat oameni, indiferent de naţionalitate sau religie.

De aceea, nimeni nu mai poate opri revoluţia conceptului de naţiune. În curând, Terra va fi o singură ţară într-un fel sau altul. Certitudinea o avem în faptul că singurele opinii care mai susţin supremaţia primului stabilit pe un teritoriu sau altul sunt atât de anacronice încât nu pot părea decât xenofobe, iar xenofobia este frica faţă de cel din afară. Din fericire, însă, destinul omenirii este să se unească într-o singură structură socială. Depindem unii de alţii atât de mult încât în curând vom depăşi complexul Babel. De aceea, cu o asemenea viziune nu putem decât să râdem de actuala ignoranţă a politicienilor faţă de transformarea iremediabilă a societăţii moderne. Acest concept artificial de naţiune sau naţionalitate va dispărea în momentul în care nu se va mai putea contesta faptul că toţi suntem de peste tot. Cine mai ştie ce sânge îi curge prin vene după sute mii de ani de migraţii?

Singura proprietate a omului modern este şi va rămâne cultura poporului său pe care o primeşte încă de la naştere. Nu există un moment mai potrivit pentru a face asemenea reflecţii decât acum, când opinia publică din Spania este agitată de false dezbateri pe marginea imigraţiei. A înregistra sau nu în evidenţa populaţiei o persoană de origine străină care vine în Spania şi de care e nevoie, pentru că Spania are nevoie de cel puţin 7 de milioane de imigranţi până în 2030, este o ironie a sorţii. Când te gândeşti că în viitor majoritatea spaniolilor sau românilor vor fi de origine străină, astfel de polemici par lipsite de sens, pentru că aşa cum se spune, toţi suntem imigranţi în această lume.