#ComisiaEuropeana – Această contribuție nu exprimă poziția oficială a SEAE. SEAE nu își asumă responsabilitatea pentru orice posibilă utilizare a informațiilor conținute de publicația de față.
În 2022, pe fondul multor incertitudini, un lucru a părut să rămână constant: rezultatele sondajelor cu privire la atitudinile publicului rus față de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Potrivit institutelor sociologice de stat și independente din Rusia, 75-85 % dintre ruși și-au exprimat încrederea în conducerea lui Vladimir Putin. Chiar dacă putem spicui informații utile din aceste cifre, sondajele de opinie realizate în cadrul unor regimuri autoritare, îndeosebi pe un subiect pe care respondenților li se interzice prin lege să îl critice, nu inspiră la fel de multă încredere ca cele din țările democratice.
La Open Minds Institute, analizăm mai mult decât cifrele brute pentru a înțelege cine sunt partizanii războiului și ce îi motivează. În cercetarea noastră, combinăm metodele calitative și cantitative cu științele psihologice și comportamentale pentru a înțelege opinia publică rusească.
În acest articol, ne propunem să vă prezentăm factorii demografici, personali și socio-psihologici de fond care contribuie la susținerea războiului, în baza cercetărilor noastre. Demonstrând cauzele, nu doar consecințele acestor atitudini, Open Minds Institute speră să zugrăvească un portret mai cuprinzător al mentalității rusești din prezent.
Grupurile din societatea ruseascăÎn loc să împărțim pur și simplu societatea rusească în grupuri pro-război și anti-război, am identificat cinci grupuri principale. Pentru a caracteriza fiecare grup, am utilizat atitudinile față de război și guvern, datele demografice, trăsăturile de personalitate și caracteristicile socio-psihologice:
Segmentul 1: Militariști (13-15 % dintre toți respondenții intervievați de OMI) – cred ferm că Rusia se îndreaptă în direcția bună, susțin războiul împotriva Ucrainei, se identifică puternic cu Rusia și cu rușii, cred în ei înșiși și în grupul lor și au o stare psihologică bună.
Segmentul 2: Loialiști (36-49 % dintre toți respondenții intervievați de OMI) – au aceleași convingeri ca militariștii, dar și le exprimă mai temperat. Au un nivel mediu de stres și un nivel înalt de conformare și de supunere autoritară.
Segmentul 3: Nesiguri (11-14 % dintre toți respondenții intervievați de OMI) – au rate medii de susținere a războiului și nu sunt siguri că Rusia se îndreaptă în direcția bună. Resimt însă același nivel înalt de suferință psihologică precum liberalii radicali descriși în continuare.
Segmentul 4: Liberalii radicali (10-14 % dintre toți respondenții intervievați de OMI) – cred că Rusia se îndreaptă într-o direcție catastrofală. Se opun cu tărie războiului și nu se identifică cu compatrioții lor, ceea ce îi plasează într-o poziție marginalizată în societate. Liberalii radicali au o situație precară atât din punct de vedere economic, cât și mental, având cei mai scăzuți indicatori în ceea ce privește starea de bine psihologică, emoțională și socială.
Segmentul 5: Liberalii moderați (12-16 % dintre toți respondenții intervievați de OMI) – se opun războiului, dar într-un mod mai temperat și „moderat” decât liberalii radicali („mai degrabă nu susțin războiul”). Aceștia nu se confruntă cu stres sau anxietate. De asemenea, liberalii moderați tind să fie mai prosperi și mai în vârstă decât cei radicali.
Factori demografici pentru susținerea războiuluiSă începem prin a examina câțiva dintre factorii demografici de bază care par să joace un rol în modelarea atitudinilor față de guvernul rus și acțiunile sale.
Studiul pe care l-am desfășurat la Open Minds Institute a dezvăluit o corelare clară între vârstă și nivelul de susținere pentru regim și pentru război. Dintre cei cu vârsta între 45 și 60 de ani, 58 % își exprimă susținerea pentru invazia în curs din Ucraina. Persoanele mai în vârstă sunt mai predispuse să îl susțină pe Putin, deoarece îl asociază cu menținerea securității naționale, a ordinii și a stabilității, pe care le prețuiesc mult. În percepția lor, după ce Putin a ajuns la putere, Rusia a început „să se ridice din genunchi”, a devenit activă în politica externă, temută și, prin urmare, respectată.
Tinerii, parțial din cauza globalizării, tind să aibă o perspectivă mai deschisă asupra lumii. Numai 29 % dintre respondenții cu vârsta între 18 și 30 de ani își exprimă susținerea față de acțiunile oficialilor ruși. În plus, aceștia nu au trăit prăbușirea URSS care a dus la criza financiară rusească din 1998 și nu tind să îl asocieze pe Putin cu sfârșitul vremurilor grele.
Genul este un alt factor care influențează atitudinile față de invazie. În timp ce 53 % dintre bărbați declară că susțin „întru totul” sau „mai degrabă” războiul, numai 36 % dintre femei exprimă sentimente similare.
Acest decalaj ar putea fi atribuit mai multor factori. Femeile din Rusia tind să fie mai puțin interesate de politica internațională și mai concentrate pe viețile lor personale. Când vine vorba despre populația masculină, majoritatea bărbaților ruși de peste 45 de ani au fost în armată – au efectuat serviciul militar și au depus jurământul. Această experiență i-ar putea impulsiona să accepte să fie mobilizați. Cu toate acestea, ambele sexe prezintă niveluri similare de susținere față de Putin.
Nivelul de bunăstare materială (sau mai degrabă schimbările aferente de după 24 februarie) poate afecta atitudinile față de invazie. Dacă veniturile financiare i-au scăzut în 2022, persoana ar putea susține războiul într-o măsură mai mică.
Persoanele mai în vârstă, bărbați, și cele ale căror venituri au crescut în 2022 au în comun sursele de știri despre război pe care le consumă și care le influențează sentimentele: după cum era de așteptat, partizanii războiului consumă mass-media pro-război (canale propagandistice/ale corespondenților de război); în schimb, cele care adoptă o poziție anti-război urmăresc știrile mass-mediei liberale anti-război. Curios este că liberalii radicali și moderați evită fluxurile media pro-război, iar 10-14 % dintre canalele pe care le consumă militariștii și loialiștii sunt „anti-război” sau „liberale”. Persoanele din grupul celor nesiguri își iau informațiile dintr-o varietate de surse, mass-media liberală anti-război înregistrând un ușor avantaj. Cifrele sugerează că unii membri ai acestui grup pot nutri sentimente anti-război, dar sunt reticenți să își exprime dezaprobarea chiar și într-un chestionar anonim.
Surse de informare despre desfășurarea războiului în curs
Mass-media pro-război / Mass-media pro-guvern / Mass-media liberală anti-război / Mass-media neutră
Militariști / Loialiști / Nesiguri / Liberali radicali / Liberali moderați
Factori de personalitate pentru susținerea războiuluiCaracteristicile personalității joacă, de asemenea, un rol în modelarea atitudinilor față de război.
Celebra teorie „Big 5” a trăsăturilor de personalitate arată o corelare moderată între tipul personalității și nivelul de susținere pentru guvern și acțiunile sale. Corelarea a indicat faptul că respondenții anti-război par a fi mai îngrijorați și anxioși, în timp ce oponenții pro-guvern și pro-război par a fi extrovertiți, organizați și conformiști.
Corelările între trăsăturile de personalitate și susținerea pentru război și pentru Putin în rândul rușilor
Susținerea războiului / Susținerea lui Putin
Deschidere* / Conștiinciozitate / Extroversiune / Calitatea de a fi plăcut / Neuroticism / *Corelarea între trăsătura Deschidere și Susținerea războiului și a lui Putin este nesemnificativă din punct de vedere statistic.
Echipa OMI a decis să testeze și o ipoteză conform căreia partizanii războiului au tendința să fie narcisiști, manipulatori și chiar psihopați (trăsăturile triadei întunecate). Studiul nu a relevat însă dovezi în acest sens: la nivel individual, atât oponenții, cât și partizanii invaziei pot fi oameni „buni” sau „răi”.
Factori socio-psihologici pentru susținerea războiuluiDintre toți factorii, s-a dovedit că cei socio-psihologici au cel mai mare impact asupra atitudinilor publicului rus față de războiul din Ucraina. Unul dintre acești factori este reprezentat de valori.
Valorile sunt variabile pe care le investigăm frecvent, iar în cadrul fiecărui studiu, testăm și combinăm valori diferite pentru a descoperi care dintre ele anticipează cel mai mult atitudini pozitive față de regim. După testarea a zeci de factori, următorii au părut a avea cea mai mare legătură cu susținerea războiului și a guvernului: obediența autoritară și agresiunea, conservatorismul și dorința de a domina alte grupuri.
Rușii cu aceste valori au tendința să urmeze orbește autoritatea, deoarece doresc să se integreze și sunt ostili față de dizidenți. Aceste convingeri adânc înrădăcinate îi fac să susțină guvernul actual și eforturile de război și să descurajeze negocierile de pace.
Valorile rușilor comparate cu atitudinile față de război / Corelări Pearson
Susținerea războiului / Susținerea negocierilor de pace
Dominanță / Obediență / Agresiune / Conservatorism / Credința în jocul cu sumă nulă
Persoanele care apreciază autoritarismul (atât obediența autoritară, cât și agresiunea) văd societatea ca pe un sistem relativ primitiv, o lume de prădători și pradă. Cei de la putere au dreptate prin simplul fapt că dețin puterea: guvernul are întotdeauna dreptate deoarece „este guvernul.” Astfel de persoane au tendința să execute ordinele și să se supună, să mențină ordinea socială și sunt ostile față ce cei care se poartă ca și cum gândesc diferit.
Identificarea puternică cu compatrioții se dezvoltă în narcisism colectiv – tendința de a exagera imaginea pozitivă și importanța unui anumit grup. Rușii care aderă la acest principiu cred în măreția națiunii lor și că lumea nu o recunoaște suficient – și sprijină războiul din acest motiv.
Opiniile cu privire la geopolitică influențează și atitudinile față de guvern și acțiunile sale. Rușii care se opun războiului văd Rusia ca fiind o țară europeană și sunt preocupați de menținerea unor relații pozitive cu UE. Grupurile pro-război nu par a fi atât de preocupate de relațiile internaționale.
Militariștii și loialiștii percep războiul într-un mod pozitiv; îl văd ca pe o apărare și un mod firesc de a menține percepția despre Rusia ca fiind o civilizație aparte, care își urmează calea „unică”, diferită de cea a Occidentului și Orientului. Pentru partizanii războiului, Occidentul își impune valorile, iar războiul din Ucraina este o luptă împotriva acestei influențe.
Izolaționismul în rândul grupurilor rusești
Opinia conform căreia Rusia nu trebuie să stabilească relații cu alte țări datorită autosuficienței sale
întru totul de acord / deloc de acord
Militariști / Loialiști / Nesiguri / Liberali moderați / Liberali radicali
Pe scurt, principala motivație socio-psihologică pentru partizanii ruși ai războiului este strădania de a proteja și apăra ceea ce este „al lor”: interesele naționale, ordinea socială, stabilitatea și conformarea.
ConcluzieÎn decursul ultimului an, am realizat 34 de studii psihologice despre societatea rusească. Fiecare dintre ele a dezvăluit părți care se potrivesc asemenea pieselor unui puzzle, dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a obține o imagine cuprinzătoare.
Această piesă de puzzle ne-a arătat că factorii demografici, cum ar fi vârsta, genul, dinamica bunăstării materiale și obiceiurile de consum de mass-media, precum și factorii socio-psihologici, cum ar fi atitudinea unică față de lume, predispoziția la obediența autoritară și agresiune, toți aceștia influențează opinia rușilor în legătură cu războiul din Ucraina.
Scopul Open Minds Institute nu este să scuze sau să blameze cetățeni ruși pe baza convingerilor lor subconștiente sau a unor factori înnăscuți. Ne propunem mai degrabă să efectuăm studii dincolo de sondajele de opinie tradiționale, pentru a observa direct rădăcinile moralei pro-război și dacă reprezintă un caz singular sau o tendință fixă. Această abordare are potențialul de a descoperi factorii de fond care alimentează autoritarismul și agresiunea militară. Prin urmare, aceste cunoștințe ne-ar putea ajuta să rezolvăm conflictele în desfășurare și să le prevenim pe cele viitoare.
Sursa: Ce îi face pe ruși să susțină războiul (sau cel puțin să nu i se opună)? | via EUvsDisinfo
