#ComisiaEuropeana – Un studiu de evaluare a impactului potențial al celor zece acorduri de liber schimb (încheiate recent sau în curs de negociere) confirmă faptul că abordarea comercială a UE deschide noi oportunități comerciale pentru exportatorii de produse agroalimentare din UE. Implicarea în relații comerciale preferențiale diversifică sursele de import, îmbunătățind astfel reziliența lanțurilor de aprovizionare cu alimente din UE.

Dezvoltarea de noi piețe prin intermediul relațiilor comerciale preferențiale va contribui la consolidarea poziției UE ca cel mai mare exportator mondial de produse agroalimentare: în 2022, balanța agricolă pozitivă a UE a ajuns la 58 miliarde EUR. Un raport recent privind diversificarea comerțului agroalimentar al UE a arătat că poziția UE ca cel mai mare exportator mondial și unul dintre principalii importatori de produse agroalimentare permite relații comerciale echilibrate și favorabile cu țările terțe.

Exporturi

Realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, studiul publicat astăzi se axează pe acordurile cu Australia, Chile, India, Indonezia, Malaysia, Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), Mexic, Noua Zeelandă, Filipine și Thailanda – acorduri care sunt în prezent fie negociate, fie încheiate, dar încă nepuse în aplicare.

Se estimează că valoarea exporturilor agroalimentare ale UE ar fi cu 3.1-4.4 miliarde EUR mai mare în 2032 decât în lipsa acestor zece acorduri comerciale. Se preconizează că vor apărea oportunități comerciale pentru produsele agroalimentare din UE, cum ar fi produsele lactate (+ 780 milioane EUR), vinul și alte băuturi (+ 654 milioane EUR) și produsele agroalimentare prelucrate (+ 1.3 miliarde EUR). Aceste oportunități comerciale substanțiale atestă avantajul competitiv de care se bucură produsele agroalimentare din UE datorită calității, standardelor lor ridicate de siguranță și sustenabilitate, care le consolidează reputația la nivel mondial.

Importurile

La intrarea în vigoare a celor zece acorduri comerciale care fac obiectul studiului, se preconizează că valoarea importurilor UE va fi cu 3.1-4.1 miliarde EUR mai mare în 2032 decât în lipsa acestor acorduri. Acest lucru ar duce la o creștere echilibrată atât a exporturilor, cât și a importurilor, balanța comercială globală a UE crescând ușor ca urmare a acestui fapt.

Studiul recunoaște că se preconizează că unele sectoare sensibile, în special carnea de vită, carnea de oaie, carnea de pasăre, orezul și zahărul, se vor confrunta cu o concurență sporită din partea celor zece parteneri menționați în studiu. Această concluzie validează abordarea actuală a UE de a proteja în mod sistematic sectoarele sensibile cu contingente tarifare (CT) atent calibrate. Acest instrument esențial în acordurile comerciale poate contribui la atenuarea posibilelor perturbări ale pieței, oferind astfel protecție fermierilor și producătorilor agroalimentari din UE.

Pentru prima dată, studiul Comisiei analizează, de asemenea, impactul asupra agriculturii UE al acordurilor comerciale încheiate recent de Regatul Unit cu Australia, Noua Zeelandă și țările membre ale Acordului de parteneriat transpacific cuprinzător și progresiv (CPTPP). Studiul arată că acești parteneri comerciali vor prelua anumite cote din partea producătorilor din UE pe piața Regatului Unit. Impactul rezultat ar fi limitat și se preconizează că UE va rămâne în continuare printre principalii furnizori ai Regatului Unit. Cu toate acestea, se preconizează unele impacturi pentru sectoare precum carnea de vită, vinul și alte băuturi (și tutunul), alimentele prelucrate, produsele lactate și carnea de oaie. Cu toate acestea, impactul general pozitiv al celor zece acorduri comerciale care ar putea intra în vigoare ar compensa pierderile de pe piață din agenda comercială a Regatului Unit. Aceasta demonstrează importanța diversificării atât a piețelor de export, cât și a surselor de import.

Istoricul dosarului

Studiul publicat astăzi este a doua actualizare a studiului inițial din 2016 privind impactul economic cumulativ al viitoarelor acorduri comerciale asupra agriculturii UE. Prima actualizare a fost publicată în 2021. Scopul său este de a oferi factorilor de decizie și negociatorilor informații valoroase cu privire la legătura dintre agenda comercială a UE și agricultura UE, prin evaluarea a două scenarii diferite, în funcție de amploarea eforturilor de liberalizare. Acesta nu înlocuiește evaluările de impact mai ample și mai detaliate efectuate pentru fiecare negociere de acorduri comerciale în parte.

În studiul de astăzi, scenariul mai ambițios analizat corespunde unei liberalizări complete de 98,5 % din totalul produselor și unei reduceri tarifare parțiale de 50 % pentru celelalte produse, în timp ce scenariul mai conservator ar fi o liberalizare de 97 % și o reducere tarifară de 25 % pentru celelalte produse. Modelul utilizat se bazează pe tariful din 2014, 2022 și pe o proiecție de 2032. Acordurile comerciale care au intrat în vigoare cu mai mulți ani în urmă (de exemplu, cu Elveția, Ucraina, Columbia, Peru, Ecuador, Coreea de Sud, Canada, Japonia sau Vietnam) sunt luate în considerare în scenariul de referință, precum și în măsurile comerciale autonome cu Ucraina pentru anul 2022. Un infografic interactiv le permite cititorilor să vizualizeze toate rezultatele modelului incluse în studiu.

Pentru mai multe Informații

Studiu privind impactul economic cumulativ al viitoarelor acorduri comerciale asupra agriculturii UE

Infografic interactiv

Un sector agroalimentar competitiv al UE atinge un nivel ridicat de diversificare a comerțului

Performanța bună a comerțului agroalimentar al UE în 2022, în pofida provocărilor

*Această pagină a fost tradusă prin traducere automată. Comisia Europeană nu își asumă nicio responsabilitate în ceea ce privește calitatea și acuratețea acestei traduceri.

Sursa: Studiul confirmă faptul că comerțul UE deschide noi oportunități comerciale pentru exportatorii de produse agroalimentare din UE