Realizator: Alexandru Rotaru

Emisiunea: Interviurile Digi24.ro

Captură video: https://www.mae.ro/node/59164

 

Realizator: Doamnelor, domnilor, sunt Alexandru Rotaru, bună ziua şi bine v-am regăsit! România își consolidează poziția de stat care exportă siguranță și securitate, de această dată, în regiune, din punct de vedere geopolitic și nu numai. Drept dovadă este conferința pe care Ministerul Afacerilor Externe o va organiza în această săptămână, o conferință care a debutat la Berlin și care continuă acum la București, la iniţiativa Ministerului de Externe de la București. Vorbim despre Platforma de Sprijin pentru Moldova, sau Conferința pentru Moldova, dacă vreți, o conferință în care România arată cât de mult contează, o conferință la care va participa diplomația germană și diplomația franceză. Vorbim despre rolul pe care îl are România în regiune în aceste momente, dar și ce face pentru a consolida siguranța regională, cu cel în măsură să ne ofere răspunsuri, domnul ministru al afacerilor externe Bogdan Aurescu. Bună ziua, vă mulţumesc pentru prezenţă!

Bogdan Aurescu: Bună ziua, mă bucur să revin la dumneavoastră!

Realizator: Ne bucurăm şi noi, domnule ministru. Aşadar, o platformă cum nu am mai văzut până acum, o platformă care își propune să găsească sprijin direct pentru autoritățile din Republica Moldova, o platformă făcută la iniţiativa domniei voastre.

Bogdan Aurescu: Este o inițiativă comună a României, a Germaniei și a Franței pe care, așa cum aţi spus, am lansat-o la Berlin, la începutul lunii aprilie, și care a plecat de la nevoile actuale ale Republicii Moldova, pentru că, mai ales după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, efectele care s-au produs și asupra Republicii Moldova au dus la agravarea unor situații de criză pe diverse paliere, de la situația socială, legată de gestionarea valului de refugiați – un număr foarte mare de refugiați pe cap de locuitor în Republica Moldova, poate cel mai mare dintre toate statele vecine Ucrainei care s-au confruntat cu valul de refugiați, ceea ce înseamnă cheltuieli importante, de peste 1 milion de euro pe zi –,  efecte economice, pentru că Republica Moldova s-a trezit în situația de a pierde anumite debușeuri pentru produsele pe care le exporta pe diverse pieţe: Ucraina, Rusia, Belarus ;i atunci au apărut dificultăți evidente. De asemenea, dificultăți legate de inflație, de situația economică în general…

Realizator: Este cea mai mare inflaţie din Europa acum în Moldova…

Bogdan Aurescu: …27% sau chiar mai mult decât atât…

Realizator: Se apropie de 30%…

Bogdan Aurescu: … discutam cu doamna Prim-ministru Natalia Gavrilița la Forumul Economic de la Davos despre perspectivele creșterii inflației din cauza acestor efecte ale crizei. La care se adaugă o criză energetică, pe care o știm deja – în octombrie a existat un moment critic, în care și România a intervenit, atunci, pentru a sprijini. Deci, un cumul de – să spunem – situaţii de criză suprapuse, care au determinat o situație destul de dificil de gestionat de unul singur, ca să spun așa, de către autoritățile de la Chișinău. Și atunci, în acest context, împreună cu colegii din Germania și din Franța, ne-am gândit la acest instrument, la această pârghie inovatoare de sprijin, care la Berlin a avut în vedere două paliere principale.

Atunci am pus accentul pe primul palier, acum vom pune accentul, la această Conferință pe care o găzduiesc pe 15 iulie, la București, pe al doilea aspect, pe a doua dimensiune.

Primul palier s-a referit la obținerea de asistență financiară pentru Republica Moldova, iar atunci, la Berlin, pe 5 aprilie, am reușit să strângem din anunțuri, donații ale diverselor state participante, dar și instituții financiare europene și internaționale, aproape 660 de milioane de euro sub formă de posibilități de împrumut, sprijin bugetar direct. Atunci am anunțat și un sprijin financiar direct de 10 milioane de euro din partea României. Acesta a fost principalul rezultat al Conferinței de la Berlin.

Și tot atunci am creat grupuri de lucru pe diverse domenii unde Republica Moldova are nevoie de sprijin pentru reformă. Conferința de la București se va concentra, sigur, în continuare, pe acordarea de asistență financiară, dar în același timp va pune accentul principal pe asistența pentru reforme. E vorba despre cinci grupuri de lucru care au fost create la Berlin, unul pe asistență umanitară pentru refugiați, unul pe managementul frontierelor, un altul pe reforma luptei împotriva corupției, încă unul pe asistență financiară și consolidarea rezilienței economice și încă unul pe securitatea energetică – foarte important.

Realizator: Cine va face parte din aceste grupuri de lucru? Vor fi experți români care vor merge la Chișinău?

Bogdan Aurescu: Din aceste grupuri de lucru fac parte experți internaționali, pentru că ele sunt cu participare internațională. Ele sunt co-prezidate de diverse state sau instituții internaționale. De exemplu, România împreună cu Regatul Unit co-prezidează grupul de lucru care se ocupă de reforma luptei împotriva corupției. De asemenea, există grupul de lucru pe securitate energetică, care este co-prezidat de Franța împreună cu Italia. Comisia Europeană prezidează grupul de lucru care se referă la asistența financiară. Vom gândi crearea unui nou grup de lucru la Conferința de la București, care să se refere la reforma administrației publice și managementul finanțelor publice.

Realizator: Locală sau centrală?

Bogdan Aurescu: În general, în Republica Moldova. Însă elementul nou care a apărut și care justifică acest accent pus pe sprijinul pentru reformă este decizia Consiliul European de la finalul lunii iunie, prin care s-a acordat Republicii Moldova statutul de candidat, pe baza Opiniei pe care Comisia Europeană a emis-o pe 17 iunie. În acea Opinie a Comisiei, prin care se recunoaște, pe de-o parte, perspectiva europeană și, pe de altă parte, se propune acordarea statutului de candidat, ceea ce și Consiliul European a decis, există o serie de benchmark-uri, o serie de repere care trebuie să fie îndeplinite din punct de vedere al reformei în Republica Moldova.

Realizator: Pachetul de reforme pe care l-a îndeplinit și România în momentul obținerii statutului de stat candidat?

Bogdan Aurescu: Parțial, pentru că acest set de pași care trebuie să fie îndepliniți – așa se formulează în Opinia Comisiei, ”pași” – se referă la situația specifică Republicii Moldova. Este vorba despre reforma justiției, lupta anticorupție, reforma sistemului de administrație publică, managementul finanțelor publice. De aceea, am gândit și concentrarea acțiunii acestor grupuri de lucru, care de altfel s-au și întâlnit în perioada de la Conferința de la Berlin și până în prezent, pe aceste zone de reformă.

Realizator: Pe scurt și pentru a înțelege mai ușor, România va duce la Chișinău sau va da expertiză de aici, de la București, către Republica Moldova, pentru a lupta împotriva corupției?

Bogdan Aurescu: Așa este, și noi vom contribui, așa este și deja..

Realizator: …vor fi experți români.

Bogdan Aurescu: Vor fi și experți români, da, grupul acesta s-a întâlnit deja, și alți experți din alte state care au participat la Conferința de la Berlin. Avem o participare, la această conferință de la București, care cuprinde state membre ale Uniunii Europene, state membre ale G7, state membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb, Comisia Europeană și alte instituții europene financiare, respectiv instituții financiare internaționale, care vor veni și, împreună, vom analiza ceea ce este nevoie să facem pentru ca Republica Moldova să fie mai rezilientă, să se modernizeze și să avanseze în acest proces de reformă, care este cerut de progresul pe calea europeană.

Realizator: Spuneați dumneavoastră într-o intervenție, în momentul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară candidată la Uniunea Europeană, că este și rezultatul muncii diplomației române acest nou punct în care a ajuns Republica Moldova, din punct de vedere al aspirațiilor europene. Dincolo de eforturile diplomaţiei, înţelegem că vor fi eforturi directe, implicate în a ajuta Republica Moldova să performeze pe anumite paliere. Vorbeaţi de reforma administraţiei, ştim, există un proiect acolo extrem de controversat în Republica Moldova, pentru că există în momentul acesta 31 de raioane, un fel de județe din Republica Moldova, se va încerca o reformă inclusiv structurală, dacă vreţi, a Republicii Moldova din acest punct de vedere pentru a avea o organigramă a APL-urilor mai suplă?

Bogdan Aurescu: Cred că vorbim mai degrabă despre reforma administraţiei publice…

Realizator: Da.

Bogdan Aurescu: …în sensul eficientizării funcţionării administrației publice. Nu cred că ne referim neapărat la o reformă administrativ-teritorială, asta este o sarcina foarte complicată.

Realizator: Da.

Bogdan Aurescu: …o știm și noi din România, pentru că am încercat și noi de-a lungul timpului…

Realizator: Şi încercăm încă…

Bogdan Aurescu: ..și încercăm să facem aceste lucruri, dar, sigur, vom supune deciziei Conferinţei crearea acestui nou grup de lucru, după care vom vedea care sunt exact cerințele, împreună cu Comisia Europeană, care va trebui să detalieze aceste repere pe care le-a așezat în Opinia sa din 17 iunie și, desigur, împreună cu autoritățile din Republica Moldova.

Realizator: Spuneați dumneavoastră într-o declarație că este un exercițiu prin care încercați să creați din această Platformă un instrument permanent de sprijin. Ce înseamnă “permanent”? Va fi până în punctul în care Republica Moldova va deveni țară membră UE? Va fi până în punctul în care va depăși crizele prin care trece acum, care se vor accentua, din toate datele pe care le vedem în analizele internaționale? Ce înseamnă mai exact calitatea de “instrument permanent », acest efort nemaiîntâlnit pe care îl face statul român pentru a sprijini Republica Moldova?

Bogdan Aurescu: Repet, este un efort comun, pe care îl facem împreună cu Germania, cu Franța, de altfel Conferința va fi co-prezidată nu doar de mine, dar și de ministrul de externe german, de ministrul pentru dezvoltare, parteneriate internaţionale şi francofonie din Franța, vom avea o delegație ministerială consistentă și din Republica Moldova, care va merge în diversele grupuri de lucru. Acest instrument va fi util dacă se va întâlni în mod regulat, pentru că în felul acesta se va putea măsura progresul activității grupurilor de lucru, se vor putea ajusta obiectivele.

Realizator: Da.

Bogdan Aurescu: …și, în felul acesta, vom putea să măsurăm progresul pe aceste zone. “Permanent” – în sensul că va exista atâta timp cât este util. În momentul în care autoritățile din Republica Moldova sau Comisia Europeană ne vor spune că nu mai este nevoie de un astfel de sprijin, atunci sigur că acest sprijin va înceta, însă noi credem că este un cadru util, o pârghie inovatoare, aș spune și, în același timp, utilă, prin care canalizăm atenția comunității internaționale, aducem Republica Moldova în atenția donatorilor internaționali și, sigur, ajutăm acest proces de reformă, care oricum este în obiectivele guvernării de la Chișinău, pentru că reforma justiției, lupta anticorupţie, dezoligarhizarea şi aşa mai departe – toate acesta sunt deja între obiectivele guvernării de la Chişinău, nu facem altceva decât să dăm o mână de ajutor complementar eforturilor pe care autorităţile le fac însele.

M-ați întrebat despre contribuția la decizia de acordare a statutului de candidat.

Realizator: Aici voiam să ajung, pentru că și Președintele a declarat că nu este un dat, este un rezultat al muncii diplomației de la Chișinău și a diplomației de la București.

Bogdan Aurescu: Cu siguranță!

Realizator: Dacă ne puteți spune mai multe detalii despre ce a însemnat efortul diplomației pe care o conduceți în ajungerea la acest punct.

Bogdan Aurescu: În primul rând, vreau să spun că – și cred că am mai spus-o – este meritul autorităților de la Chișinău, în primul rând. Pentru că ele au făcut efortul principal și și-au promovat cazul foarte bine. Există deja, după cum spuneam, un efort consistent pentru reformă în Republica Moldova. Din păcate, războiul a încetinit sau a creat în mod obiectiv unele dificultăți în realizarea tuturor obiectivelor pe care și le-au propus. Dar sigur că am ajutat. Și vreau să amintesc faptul că, aici, Președintele României a avut un rol important, foarte important chiar, pentru că, dacă ne aducem aminte, la Summitul de la Versailles din martie, la acel Consiliu European informal în care s-a discutat și perspectiva europeană și eventual acordarea statutului de candidat pentru Ucraina, toată atenția era acordată Ucrainei. La insistența Președintelui României, a fost introdusă în declarația finală a Summitului și o referire la Republica Moldova și la Georgia. Pe urmă, efortul nostru s-a accentuat atât politico-diplomatic, cât și la nivelul domnului Președinte, în așa fel încât, iată, am reușit să obținem acest rezultat. Dar a fost și un sprijin tehnic, pentru că noi am contribuit la acordarea de sprijin pentru redactarea răspunsurilor la chestionarul pe care Comisia Europeană l-a trimis autorităților de la Chișinău și care a stat la baza fundamentării Opiniei Comisiei, din 17 iunie, prin care s-a propus acordarea statutului de candidat. Iar noi, în continuare, dincolo de efortul pe care îl vom face în cadrul acestei Platforme de Sprijin pentru Republica Moldova, și în plan bilateral vom continua să sprijinim, așa cum vom putea, pe baza solicitărilor colegilor de la Chișinău, acest efort de reformă.

Realizator: Important de ținut minte: România a ajutat la completarea răspunsurilor chestionarului primit de la Comisia Europeană.

Bogdan Aurescu: Am ajutat și Georgia, să știți, tot la o solicitare a colegilor de la Tbilisi, am acordat sprijin punctual pe anumite chestiuni. Deci noi suntem deschiși, am sprijit întotdeauna politica “ușilor deschise”, politica de lărgire a Uniunii Europene. Din punctul de vedere al României, extinderea Uniunii Europene este o politică extrem de importantă, care are beneficii, pe care și noi în momentul acesta le cunoaștem, le experimentăm.

Realizator: Cu siguranță, aș vrea să dezvoltăm mai mult subiectul, dar ne presează destul de mult timpul. Aș fi vrut să vorbim și despre Balcanii de Vest, care s-au simțit cumva lăsaţi în urmă cu ocazia acestei lărgiri, dacă vreți, prin primul pas de acordare a statutului de candidat, dar este un alt subiect şi mi-aş dori să ne revedem cât de curând în acest format, pentru a putea să-l dezvoltăm. Până atunci, vorbeaţi de garantarea securităţii naționale, regionale și, bineînţeles, prin extensie, în toată regiunea de sud-est și nu doar a Europei. Un subiect extrem de sensibil este subiectul siguranței energetice, în condițiile în care vedem cât de imprevizibil se comportă principalul exportator de combustibil fosil din Europa, adică Federaţia Rusă, cu ocazia invaziei din Ucraina. Ştiu, aţi avut ieri o întâlnire cu omologul dumneavoastră maghiar, Péter Szijjártó, în care aţi vorbit de interconectorul româno-maghiar, de această dată. Ne spuneți dacă va putea fi exploatat la capacitate maximă, dacă vom avea nevoie de el în timpul iernii despre care vorbea colegul dumneavoastră de guvern, domnul Kelemen Hunor, că va fi cea mai dificilă în ultimii 60 de ani și dacă România riscă să se confrunte, la fel ca marea parte a ţărilor lumii, cu o criză energetică acută, prin virtutea faptului că am văzut avertismente în Germania, în Franţa, în Italia, peste ocean, de a folosi cu o limită aerul condiționat sau de a încerca să reducă consumul energetic pe cât posibil și așa mai departe?

Bogdan Aurescu: Acum, vizita pe care am primit-o ieri de la omologul meu din Ungaria, domnul Szijjártó, a fost mult mai amplă din punct de vedere al discuțiilor pe care le-am avut, iar subiectul securității energetice, sigur, unul foarte important, a fost doar unul dintre subiectele pe care le-am discutat. Am vorbit despre, de pildă, vizitele private ale oficialilor ungari în România…

Realizator: Care a fost poziţia? Trebuie să îmi daţi câteva detalii, vă rog.

Bogdan Aurescu: …și despre Tabăra de vară de la Tuşnad, care va avea loc săptămâna viitoare. Am arătat care sunt sensibilităţile României şi aşteptarea ca discursul public să se încadreze în parametrii pe care îi știm deja, ai Tratatului politic de bază, ai Declarației de parteneriat strategic pentru secolul XXI, de la care are anul acesta aniversăm 20 de ani de existență, și răspunsul a fost unul pozitiv…

Realizator: Înţelegem că va avea și domnul Orbán o vizită cât de curând în România.

Bogdan Aurescu: Înțelegem că va participa la această tabără de vară.

Realizator: O nouă vizită privată din categoria celei făcute de către doamna Preşedinte?

Bogdan Aurescu: Vom vedea care este conduita oficialilor ungari. Eu sper că ea se va modela după ceea ce colegul meu, Péter Szijjártó, mi-a spus. Am discutat despre cum să celebrăm Parteneriatul Strategic la 20 de ani și am stabilit o serie de obiective, inclusiv deschiderea unei Camere de Comerț comune bilaterale, la Budapesta, până la finalul anului, pentru că, da, avem schimburi economice foarte puternice cu Ungaria – anul trecut, peste 11 miliarde de euro, sunt în creștere anul acesta, avem însă nevoie de echilibrarea deficitului, pentru că avem un deficit, cred, de 2,5 miliarde de euro, noi, România, în aceste schimburi şi mai puține investiții în Ungaria decât are investiții Ungaria în România. Am discutat despre o nouă sesiune a Comisiei economice și o nouă sesiune a Comitetului pentru minorități, am vorbit despre foarte multe aspecte concrete, inclusiv despre cum să facem ca traficul de la frontieră să fie mai ușor, să eliminăm o serie de blocaje. Iar între aceste elemente, sigur, am discutat și despre securitatea energetică, pentru că, așa cum spuneam și ieri, la conferința de presă, Ungaria este un stat foarte dependent de surse externe, mai precis de Federația Rusă, și atunci cred că este în avantajul și în interesul strategic al României să sprijine Ungaria să scape de o parte din această dependență. Acum, chestiunile concrete legate de lărgirea capacității interconectorului pe partea română sau alte aspecte care au fost amintite acolo țin de ministerele de resort și de discuțiile de specialitate. Dar, din punct de vedere politic, din punct de vedere strategic, din punct de vedere al obiectivelor de politică externă ale României, cred că dacă toți vecinii noștri sunt mult mai puțin dependenți de resurse energetice din Federația Rusă, acest lucru este în avantajul direct al României.

Realizator: Domnule ministru, doar o singură concretizare pe subiectul amintit la început de dumneavoastră. Ştim amploarea nemulțumirilor sau aproape a scandalului, aş îndrăzni să spun, în momentul vizitei Președintelui ungar în regiunea istorică “Ardeal” a României. Ați vorbit dumneavoastră de dialogul pe care l-ați avut cu omologul maghiar privind modul în care ar trebui să se desfășoare, în parametri diplomatici, până la urmă, vizita premierului de la Budapesta, de această dată? Ați cerut să nu fie atinse zonele sensibile din punct de vedere al identității naționale? Despre ce a fost, mai exact, dialogul?

Bogdan Aurescu: Despre ceea ce v-am spus mai devreme. Atunci când mă refer la păstrarea dialogului în parametrii Tratatului politic de bază, ai Declaraţiei de Parteneriat Strategic, cred că lucrurile sunt foarte clare, atât în ceea ce am spus ieri, la conferința de presă, atât în ceea ce am discutat cu colegul meu, cât și în ceea ce v-am spus mai devreme. Dar ceea ce noi ne dorim este ca Parteneriatul Strategic cu Ungaria – și aici răspunsul cred că este unul în avantaj reciproc – să fie unul de construcție, unul pozitiv, în care să fructificăm ceea ce avem împreună de dezvoltat. Avem interese și obiective comune, pentru că suntem parte a aceleiași comunități de valori atât în Uniunea Europeană, cât și în Alianța Nord-Atlantică, suntem în aceeași regiune și ne confruntăm cu provocări similare. Prin urmare, este important ca această relație să fie una care se dezvoltă într-o cheie pozitivă, iar România a avut și are în continuare toată deschiderea în acest sens, mai ales în contextul de anul acesta – al Parteneriatului Strategic la 20 de ani.

Realizator: Vom urmări, cu siguranță, evenimentele din acel moment şi sperăm să se înscrie în virtutea dialogului diplomatic pe care l-aţi amintit anterior. Vorbeam de interconector – mai e unul extrem de important și foarte sensibil pentru partea română. De această dată, vorbesc de interconectorul din Bulgaria. Este un interconector care ar trebui să garanteze României că poate primi gazele printr-o conductă care se confruntă acum cu probleme, mă refer la conducta caspică. Știu, ați avut discuții cu oficialii de la Ankara, știu că și Președintele a avut discuții bilaterale cu Președintele Erdoğan în momentul întâlnirii la Summit. S-a ajuns la o soluție, s-a ajuns într-un punct în care avem garanția că vom avea o ruată de rezervă?

Bogdan Aurescu: Cred că cel mai bine veți adresa aceste întrebări colegului meu, ministrul energiei. Ceea ce pot să vă spun este că, da, discuțiile acestea au loc, eforturile se întreprind atât la nivelul Ministerului Energiei, pe plan tehnic, cât și la nivelul Transgaz, de exemplu și la nivelul, evident, politico-diplomatic, iar din punct de vedere politic răspunsurile partenerilor sunt pozitive. Urmează, sigur, concretizarea din punct de vedere tehnic a tuturor acestor aspecte, care sunt, sigur, foarte importante.

Realizator: Ne spunea ieri premierul Nicolae Ciucă faptul că România a ajuns în punctul în care duce peste 70% din cantitatea de gaz exploatată în România, extrasă în România, în propriile depozite. Știu, la capitolul siguranței energetice regionale, ați avut discuții cu omologii de la Chișinău privind posibilitatea depozitării gazului de care ar avea nevoie Republica Moldova în România. În ce punct se află acest proiect și dacă e o variantă plauzibilă pentru a evita situațiile ca cele de anul trecut, când Republica Moldova a fost nevoită să declare stare de urgență energetică?

Bogdan Aurescu: Da, deci anul trecut, vă spuneam, în octombrie, am avut în Republica Moldova o criză acută sau un moment acut al crizei energetice, care s-a finalizat prin semnarea unui contract în termeni pe care îi cunoaștem, care nu sunt extrem de favorabili Republicii Moldova. Cu acea ocazie, România a livrat primele volume de gaz pe gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, deci gazoductul este funcțional. Noi am acordat sprijin și prin donații, livrări de combustibil, de motorină…

Realizator: Păcură.

Bogdan Aurescu: … de benzină, de păcură, 5.000 de tone de păcură, care au fost transmise Republicii Moldova. Și, într-adevăr, am avansat și acest proiect al depozitării în România, cu titlu temporar, în depozitele românești, a unor cantități de gaz pentru Republica Moldova. De asemenea, pe termen mediu și lung, avem în vedere construirea unui depozit de gaz în România pentru Republica Moldova. Aceste elemente sunt consemnate în documentele Ședinței Comune de Guvern, care a avut loc în acest an la Chișinău și la care am participat. Deci, da, rămân valabile aceste propuneri. Dacă va fi posibil, vom folosi și grantul de 100 de milioane de euro pe care îl prevede Acordul semnat la Ședința Comună de Guvern și care deja este în vigoare, din luna mai. Pentru concretizarea proiectelor care vor fi finanțate, așteptăm în acest moment propunerile din partea colegilor de la Chișinău. De asemenea, dacă vorbim despre asistență financiară, astăzi, în ședința de Guvern, s-a aprobat și ajutorul financiar direct, sprijinul bugetar direct pentru bugetul Republicii Moldova, în valoare de 10 milioane de euro, pe care l-am anunțat la Conferința privind Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova din aprilie.

Realizator: Când vor ajunge acei bani la Chișinău?

Bogdan Aurescu: De îndată ce vor fi îndeplinite formalitățile tehnice pentru virarea acestor bani.

Realizator: Domnule ministru, tot la capitolul ajutor, dar de această dată, în ceea ce privește Ucraina, un subiect sensibil al diplomației de la București, care a reapărut în atenția publică astăzi, este începerea exportului de cereale prin Canalul Bâstroe, din regiunea Odesa. Este un canal care a fost în centrul unei dispute diplomatice româno-ucrainene…

Bogdan Aurescu: Da…

Realizator: Ați avut discuții în ceea ce privește acest subiect cu partea ucraineană? Ați avut consultări cu ei?

Bogdan Aurescu: Canalul Bâstroe este un canal care face legătura, prin Delta Dunării, între Canalul Chilia și Marea Neagră. Este o rută pe care o pot tranzita vase cu capacitate relativ mică și care, într-adevăr, a fost în centrul unei dispute pe care am avut-o încă din 2003 cu Ucraina, din rațiuni de mediu, pentru că majoritatea organizațiilor internaționale care se ocupă cu diverse componente ale acestei probleme au concluzionat că există un impact de mediu substanțial negativ transfrontalier care se va produce dacă acest proiect al dezvoltării pentru navigație a Canalului Bâstroe va trece în etapele superioare de dezvoltare. În ceea ce privește Canalul Chilia, trebuie spus că navigația pe acest canal este deschisă și este liberă pentru navele sub pavilion românesc, respectiv ucrainean, iar pentru navele sub pavilion terț este nevoie de acordul părților. Din acest punct de vedere, ținând seama de situația deosebit de dificilă pe care o întâmpină Ucraina pentru tranzitul grânelor ucrainene spre destinații terțe – și noi am ajutat Ucraina prin transferul pe teritoriul României și ajutăm și în continuare, atât pe calea ferată, cât și prin porturile dunărene și, respectiv, prin Portul Constanța. Lucrăm la dezvoltarea capacităților acestor căi de transport, pentru a face față unei cantități mai mari de grâne. Deci, având în vedere toate aceste aspecte, am acordat consimţământul nostru pentru tranzitul navelor sub pavilion terţ pe Canalul Chilia, rezervându-ne, în același timp, poziția cu privire la aspectele care țin de conformitatea cu dreptul internațional al mediului a dezvoltării Canalului Bâstroe și, de asemenea, având în vedere necesitatea ca și în viitor să fie solicitat acordul părții române pentru navigația terților. Deci, practic, pentru navele sub pavilion terț, deci ne-ucrainean, ne-român, care trec pe Canalul Chilia, noi am acordat deja consimțământul părții române pentru acest tranzit, fiind vorba despre tranzit de cereale, care este absolut crucial să ajungă la destinațiile din Nordul Africii, din Orientul Mijlociu…

Realizator: O situaţie excepțională, pe care statul român…

Bogdan Aurescu: …o situaţie excepțională, pe care am tratat-o ca atare, și înțelegem astfel, pe de o parte, să sprijinim Ucraina într-un moment foarte dificil, iar pe de altă parte, să ne protejăm drepturile ca stat riveran Dunării.

Realizator: Aţi primit garanții de la partea ucraineană că după încheierea situației excepționale se va reveni la realitățile ante situației excepţionale?

Bogdan Aurescu: Bun, acum nu cred că e nevoie de garanții suplimentare față de punerea în aplicare a unor prevederi ale unor convenții internaționale, care sunt valabile între România și Ucraina.

Realizator: Domnule ministru, un alt subiect care a făcut destul de multă vâlvă în presa de la București este cel al dosarului deschis de Parchetul General privind crimele de război care au vizat cetățenii români în Ucraina. Ne puteți da mai multe detalii despre acest lucru, bineînțeles, în măsura în care puteți, pentru că e vorba de un dosar penal în curs și dacă avem date despre ce fel de români vorbim? Sunt români care au mai rămas pe teritoriul Ucrainei după data de 24 februarie, sunt români care au fost uciși în atacurile rușilor?

Bogdan Aurescu: Doamna Procuror General Scutea a explicat zilele trecute foarte clar despre ce este vorba. Este vorba despre punerea în aplicare, de către procurorii românii, a unui principiu al universalității jurisdicției penale cu privire la crime sau infracțiuni foarte grave, care sunt, de altfel, prevăzute și de dreptul internațional penal. În cazul de față, este vorba despre crime împotriva umanității și care sunt prevăzute și de Statutul Curții Penale Internaționale. În astfel de situații, nu este neapărat necesar să existe victime cetățeni români sau ca infracțiunea să se fi produs pe teritoriul României. De aceea se și numește „principiul universalității jurisdicției penale”. Şi alte state au procedat la fel cum am procedat și noi. Este, de fapt, o formă de sprijin pentru eforturile internaționale și ucrainene de investigare a acestor crime și care se aliniază la demersurile pe care noi deja le-am făcut. Dacă vă aduceţi aminte, pe 2 martie, România, împreună alte 38 de state din lume, a sesizat Curtea Penală Internațională pentru infracțiunea de genocid, crime împotriva umanității și crime de război și în acest fel, am ușurat momentul în care s-a declanșat ancheta Procurorului Curții Penale Internaționale, pentru că altfel ar fi fost nevoie de o etapă penală procedurală, care ar fi durat mai mult.

Realizator: …mai îndelungată…

Bogan Aurescu: De asemenea, Guvernul României a decis acordarea, din bugetul Ministerului Afacerilor de Externe și la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, a unei sume de 100.000 de euro pentru bugetul Curții Penale Internaționale, pentru a sprijini activitatea de investigare, de către Biroul Procurorului al instanței, în Ucraina. Deci aceste eforturi vin în completarea efortului pe care l-am depus anterior, iar rezultatele investigației pe care procurorii români o vor efectua, vor fi, cu siguranță, utile pentru efortul internațional în materie.

Realizator: …care vor fi trimise și la Curtea Internațională.

Bogan Aurescu: La Curtea Penală Internațională sau și către autoritățile ucrainene sau celorlalte autorități care se ocupă de aceste investigații.

Realizator: În baza articolului 11 din Legea cetățeniei din România, sunt foarte mulți etnici români din Ucraina, din regiunea Ismail, Cernăuți, Cetatea Albă și așa mai departe, care au beneficiat de dreptul la redobândire a cetățeniei. Știm câți cetățeni români avem acum în Ucraina? Știm dacă au fost victime în rândul lor, pe frontul din Ucraina sau în urma bombardamentelor Federației Ruse?

Bogan Aurescu: Noi știm cam câți cetățeni români sunt în Ucraina, dar nu am făcut niciodată publice aceste date, din motive evidente, pentru că Ucraina nu permite dubla cetățenie în mod formal, de aceea nici nu voi face în continuare publice aceste cifre. Dar date despre români care să participe în ostilități nu avem. Am văzut zilele trecute un anunț al Ministerului rus al Apărării, care susține că ar fi neutralizat mercenari români din Ucraina. Noi am reacționat la această informație și am arătat foarte clar că Ministerul român de Externe nu deține astfel de date. Nu am fost informați în plan bilateral cu privire la astfel de chestiuni de către partea rusă. Nu știm dacă aceste informații sunt reale sau nu. De altfel, s-a mai încercat și în trecut să se acrediteze astfel de informații. Dacă vă aduceți aminte, cred că în luna aprilie a mai existat încă o tentativă de acest gen și am avut aceeași reacție și același răspuns. Eu nu cred că trebuie să acordăm foarte multă atenție acestor informații vehiculate de autoritățile ruse care, în acest moment, duc un război informațional îndreptat împotriva statelor NATO.

Realizator: Este un exercițiu al propagandei Federației Ruse?

Bogdan Aurescu: Eu cred că da. Până la proba contrarie, eu cred că da. În altă ordine de idei, sigur, în armata ucraineană și în forțele armate teritoriale ucrainene cu siguranță există și cetățeni ucraineni de etnie română. Dacă există potriviri de nume, sigur, este posibil să fie vorba despre o astfel de situație, dar de aici până la a accepta cu foarte multă ușurință astfel de informații este o cale foarte lungă.

Realizator: Domnule ministru, e o situaţie excepţională, după cum spuneţi şi dumneavoastră și cunoaștem realitățile de acolo, din Ucraina. Dincolo de acest lucru, această nouă declaraţie a Ministerului Apărării de la Moscova vine în contextul în care la adresa României au fost proliferate mai multe amenințări de vicepreședintele Consiliului de securitate al Federaţiei Ruse, spre exemplu, fostul președinte rus Dmitri Medvedev. Ținem minte atunci că România a anunţat oficial că susţine parcursul european al Republicii Moldova către Uniunea Europeană, iar acesta a venit cu declaraţii destul de tăioase. Cum le vedeți dumneavoastră?

Bogdan Aurescu: Noi am reacţionat atunci la declaraţiile respective și nu văd acum un motiv de a relua răspunsul nostru, care cred că a fost, de asemenea, tăios, dar și foarte prompt. Repet, e vorba despre o serie întreagă de încercări de a induce în eroare, de a manipula opinia publică din România, din Republica Moldova. Astfel de încercări au mai fost, se vor mai face probabil, însă ceea ce este extrem de important este că atunci când identificăm astfel de informații, să le contracarăm prompt și să explicăm care este realitatea.

Realizator: Probabil vor mai urma astfel de provocări din partea propagandei Federaţiei Ruse. Trebuie să ne așteptăm la astfel demersuri din partea lor.

Bogdan Aurescu: E foarte posibil şi probabil chiar, dar, repet, trebuie să avem discernământ. Împreună cu dumneavoastră, cu presa, putem să îndeplinim cu succes, cred, sarcina de a combate astfel de elemente de război informațional.

Realizator: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe, prezent la Interviurile Digi24.ro. Vă mulţumesc!

Bogdan Aurescu: Cu mare plăcere!

 

Sursa: Interviul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru Digi24.ro