#ComisiaEuropeana – Cum a evaluat Comisia a doua cerere de plată a României?

Comisia Europeană a aprobat astăzi o evaluare preliminară pozitivă a unei părți din jaloanele și țintele legate de cea de-a doua cerere de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.

La 16 decembrie 2022, România i-a transmis Comisiei o cerere de plată bazată pe 49 de jaloane și 2 ținte stabilite în Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru a doua plată. După examinarea dovezilor furnizate de autoritățile române, Comisia a considerat că 47 de jaloane și 2 ținte din totalul de 49 de jaloane și 2 ținte au fost atinse în mod satisfăcător.

Cele 47 de jaloane și 2 ținte care au fost atinse în mod satisfăcător demonstrează progresele realizate de România în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență. Ele acoperă reformele în domeniul tranziției verzi și digitale, precum și reformele și investițiile legate de îmbunătățirea coordonării guvernamentale pentru punerea în aplicare a politicilor publice, îmbunătățirea gestionării apei, sprijinirea turismului și promovarea culturii. Alte reforme și investiții vizează îmbunătățirea gestionării resurselor umane în sectorul asistenței medicale, consolidarea administrației fiscale și a sustenabilității sistemului de pensii, modernizarea infrastructurii în domeniul educației, asigurarea independenței sistemului judiciar și intensificarea luptei împotriva corupției. Cererea de plată acoperă, de asemenea, reforme menite să îmbunătățească siguranța rutieră și investiții pentru sprijinirea financiară a sectorului privat.

Comisia a constatat că două jaloane legate de investițiile în energie (mai exact jaloanele 129 și 133) nu au fost atinse în mod satisfăcător. Comisia recunoaște primele măsuri luate deja de România pentru a atinge aceste jaloane restante, deși mai sunt încă multe de făcut. Prin urmare, Comisia activează procedura de suspendare a plăților, în temeiul articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.

În conformitate cu Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență și cu explicațiile din Comunicarea publicată la 21 februarie 2023, această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a atinge jaloanele restante, permițându-le, în același timp, să beneficieze de o plată parțială legată de jaloanele și țintele care au fost atinse în mod satisfăcător.

Cum este sprijinită în mod eficace tranziția verde de jaloanele atinse de România în cadrul celei de-a doua cereri de plată?

Tranziția verde este sprijinită de reforme legate de opt jaloane incluse în a doua cerere de plată. Acestea vizează promovarea transportului durabil și a siguranței rutiere, decarbonizarea sectorului energetic, crearea unui fond pentru a sprijini renovarea clădirilor rezidențiale și publice cu scopul a le face mai eficiente din punct de vedere energetic și mai rezistente la cutremure, precum și impulsionarea producției de energie electrică din surse regenerabile.

Cum contribuie în mod eficace jaloanele atinse de România în cadrul celei de-a doua cereri de plată la tranziția digitală?

Aceste jaloane acoperă studiul final privind fezabilitatea dezvoltării infrastructurii guvernamentale de cloud, intrarea în vigoare a legii privind guvernanța serviciilor de cloud pentru sectorul public, intrarea în vigoare a legii privind interoperabilitatea pentru a garanta că datele pot fi accesate și partajate între diferite sisteme publice, semnarea unui contract pentru implementarea infrastructurii guvernamentale de cloud și realizarea de proiecte multinaționale legate de procesoare și semiconductori. România a lansat o licitație adresată societăților de telecomunicații pentru acordarea de licențe 5G și o alta care vizează consolidarea competențelor digitale ale angajaților IMM-urilor.

Cum contribuie jaloanele atinse de România până în prezent la îmbunătățirea situației economice și sociale a țării și la creșterea rezilienței sale?

Patru jaloane atinse în cadrul acestei cereri de plată reprezintă progrese în ceea ce privește principalele reforme în materie de fiscalitate și pensii. Acestea vor face obligatorie înscrierea în sistemul electronic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pentru toți contribuabilii; vor preveni evaziunea fiscală prin consolidarea cooperării dintre ANAF și Inspecția Muncii; vor îmbunătăți planificarea bugetară prin introducerea unei metodologii bazate pe performanță; vor asigura sustenabilitatea bugetară a pensiilor din pilonul 2 (și anume, sistemul obligatoriu de pensii private) și vor facilita interacțiunile digitale dintre utilizatorii pilonului 2 de pensii și fondurile de pensii private.

Reformele sociale din cadrul acestei cereri de plată vor facilita introducerea bonurilor de muncă, ceea ce va contribui la stimularea angajării formale a persoanelor care în prezent sunt în mod oficial în șomaj sau inactive. Adoptarea Strategiei naționale privind locuințele și a planului său de acțiune va contribui, de asemenea, la reducerea privării severe de locuință pentru persoanele vulnerabile, în special pentru cele din comunitățile marginalizate.

Alte jaloane atinse în cadrul celei de-a doua cereri de plată sunt legate de digitalizarea sistemului de învățământ, sprijinul financiar pentru instituțiile de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar, sprijinul tehnic pentru reforma guvernanței sistemului de învățământ și ecologizarea clădirilor instituțiilor preuniversitare. În plus, au fost semnate contracte pentru înființarea a 110 creșe. România acordă, de asemenea, fonduri universităților pentru îmbunătățirea infrastructurii lor digitale și a competențelor digitale ale studenților și ale personalului.

Atingerea acestor prime jaloane contribuie la o punere în aplicare eficace a planului de redresare și reziliență?

Jaloanele atinse constituie etape semnificative în punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al României și a agendei sale mai ample de reformă. De exemplu, unul dintre jaloane vizează raționalizarea planificării politicilor publice pe termen scurt și mediu, corelând în același timp, în mod adecvat, mecanismele instituționale de planificare strategică și programarea bugetară și consolidând cadrul pentru efectuarea de evaluări ale impactului. Acesta este un pas important către o mai bună coordonare, formulare și punere în aplicare a politicilor guvernamentale, precum și către creșterea transparenței și a încrederii în sectorul public. Acest cadru ar trebui, de asemenea, să garanteze faptul că reformele incluse în planul de redresare și reziliență al României vor fi realizate în cel mai eficient mod.

De ce consideră Comisia că România nu a atins două jaloane legate de investițiile în energie?

Comisia a constatat că două jaloane legate de investițiile în energie (jaloanele 129 și 133) nu au fost atinse în mod satisfăcător. Aceste jaloane se referă la semnarea de contracte pentru construirea de noi electrolizoare cu o capacitate de cel puțin 100 MW pentru producerea de hidrogen din surse regenerabile și la semnarea de contracte pentru cogenerarea de gaze de înaltă eficiență și pentru proiecte de termoficare. Constatarea Comisiei potrivit căreia aceste jaloane nu au fost atinse în mod satisfăcător se bazează pe cadrul de evaluare a jaloanelor și țintelor în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență (prevăzut în anexa I la Comunicarea din 21 februarie 2023).

Deciziile de punere în aplicare ale Consiliului de aprobare a planurilor de redresare și reziliență reprezintă baza pentru evaluarea atingerii în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor. Comisia se bazează pe descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte, pe contextul și scopul său, pentru a stabili cerințele pe care trebuie să le îndeplinească statele membre. Comisia stabilește apoi, pe baza justificărilor corespunzătoare furnizate de statele membre, dacă un anumit jalon sau o anumită țintă a fost atinsă în mod satisfăcător.

Cum va stabili Comisia ce sumă urmează să fie suspendată dacă ajunge la concluzia că România nu a atins, într-adevăr, două jaloane?

Dacă, după primirea observațiilor României, Comisia ar confirma evaluarea sa potrivit căreia cele două jaloane restante nu au fost atinse în mod satisfăcător, ea va stabili cuantumul plății care urmează să fie suspendată prin aplicarea metodologiei sale pentru suspendarea plăților (prevăzută în anexa II la Comunicarea din 21 februarie).

Această metodologie oferă o abordare clară și coerentă pentru a determina sumele care urmează să fie suspendate în cazul unei plăți parțiale, reflectând, în același timp, faptul că nu toate măsurile contribuie în mod egal la realizarea obiectivelor unui plan național de redresare și reziliență.

Metodologia este conformă cu Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, care conține dispoziții referitoare la evoluțiile negative și neașteptate și permite suspendări parțiale sau totale ale plăților în caz de deficiențe în materie de implementare. Statele membre s-ar putea confrunta cu întârzieri în punerea în aplicare a măsurilor, care afectează atingerea la timp a unor jaloane și ținte. Aceste situații ar trebui să fie excepționale și corectate cât mai curând posibil. În cazuri justificate, ele nu ar trebui să împiedice efectuarea plăților pentru jaloanele și țintele care au fost atinse. Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență ține cont de situațiile în care problemele de punere în aplicare care vizează unul sau mai multe jaloane sau ținte aferente unei cereri de plată nu pot fi soluționate în timp util înainte de transmiterea cererii de plată.

Prin urmare, procedura de suspendare a plăților favorizează continuarea punerii în aplicare a planului și le oferă statelor membre timp pentru a-și atinge jaloanele și țintele în cauză într-un interval de șase luni. Odată realizat acest lucru, Comisia va ridica suspendarea. Cu toate acestea, dacă un jalon sau o țintă nu este atins(ă) în mod satisfăcător la sfârșitul celor șase luni, Comisia va urma procedura descrisă în Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență pentru dezangajarea sumei suspendate.

Care sunt etapele următoare?

În conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, evaluarea preliminară pozitivă și suspendarea plăților sunt două proceduri distincte care urmează pași diferiți.

În ceea ce privește evaluarea preliminară pozitivă: Comisia i-a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară pozitivă cu privire la îndeplinirea de către România a jaloanelor și țintelor, solicitându-i avizul. Avizul CEF, care urmează să fie emis în termen de cel mult patru săptămâni, ar trebui luat în considerare în evaluarea finală a Comisiei. În urma avizului CEF privind evaluarea preliminară pozitivă și a observațiilor României cu privire la suspendarea plăților și luând în considerare aceste două elemente, Comisia va adopta decizia privind plata tranșei, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. Plata către România poate fi efectuată după ce Comisia adoptă decizia.În ceea ce privește suspendarea plăților: Comisia i-a comunicat României motivele pentru care consideră că două jaloane nu au fost atinse în mod satisfăcător. Această comunicare inițiază o procedură administrativă între Comisie și statul membru vizat. România are acum dreptul de a-i prezenta Comisiei observațiile sale în termen de o lună de la primirea comunicării. Dacă, în urma observațiilor României, Comisia ar confirma evaluarea sa potrivit căreia cele două jaloane restante nu au fost atinse în mod satisfăcător, aceasta va stabili cuantumul plății care urmează să fie suspendat prin aplicarea metodologiei sale de suspendare a plăților (prevăzută în anexa II la Comunicarea din 21 februarie). Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini în mod satisfăcător jaloanele restante. În această perioadă de șase luni, Comisia se va angaja într-un dialog activ cu autoritățile române. Dacă și când vor fi atinse jaloanele, Comisia va ridica suspendarea plății și va trimite evaluarea sa către Comitetul economic și financiar, urmând procedura descrisă mai sus cu privire la evaluarea preliminară pozitivă.Comisia va evalua cererile suplimentare de plată din partea României în funcție de îndeplinirea jaloanelor și a țintelor prezentate în Decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor.

Sumele plătite statelor membre sunt publicate în Tabloul de bord privind redresarea și reziliența, care arată progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență.

Informații suplimentare

Evaluare preliminară

Întrebări și răspunsuri privind cererea de plată a României în cadrul NextGenerationEU

Întrebări și răspunsuri: Comisia Europeană aprobă Planul de redresare și reziliență al României în valoare de 29,2 miliarde EUR

Fișă informativă privind Planul de redresare și reziliență al României

Mecanismul de redresare și reziliență

Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență

Întrebări și răspunsuri: Mecanismul de redresare și reziliență

Site-ul web „EU as a borrower” (UE ca debitor)

Sursa: Întrebări și răspunsuri privind cea de-a doua cerere de plată a României în cadrul NextGenerationEU