Credite totale pentru 5 miliarde: mai multe fonduri pentru protecția civilă, pentru urgența ucraineană, pentru politici în favoarea sportului, pentru persoanele cu dizabilități și pentru egalitatea de șanse.

postat pe Bugetul previzional 2023 al Președinției Consiliului de Miniștri care, pe baza autonomiei organizatorice și financiare stabilite prin lege, contabilizează veniturile și cheltuielile ținând cont de nevoile sale funcționale specifice. Formularea previziunilor bugetare pentru 2023 și pentru perioada de trei ani 2023-2025, cu respectarea legislației, a ținut cont în mod constant de constrângerile impuse de „LEGEA 29 decembrie 2022, nr. 197 Prognoza bugetului de stat pentru exercițiul financiar 2023 și bugetul multianual pentru perioada de trei ani 2023-2025. (22G00211) (GU nr.303 din 29-12-2022 – Supliment ordinar nr. 43) „

Alocarea totală prevăzută pentru anul 2023 este egală cu puțin peste 5 miliarde de euro, din care aproximativ 3,8 miliarde pentru politici sectoriale aflate în responsabilitatea PCM; circa 851 milioane pentru nevoi de protecție civilă și aproximativ 399,3 milioane pentru cheltuieli obligatorii și de funcționare. Ca în fiecare an, Președinția Consiliului contribuie la politicile de limitare a costurilor publice și în ceea ce privește datoria netă, cu o reducere de nu mai puțin de 24 de milioane și, începând din 2013, participă structural la stabilizarea finanțelor publice (așa-numitele cheltuieli revizuire) prin plata către Administrația Fiscală a unei economii de cheltuieli de aproximativ 50 de milioane pe an, cu respectarea unor plafoane de cheltuieli specifice (printre altele pentru autoturisme, consultanță și reprezentare).

Veniturile bugetului de prognoză au crescut cu aproximativ 1,1 miliarde față de 2022 (care s-au ridicat la peste 3,9 miliarde). Acest lucru a permis, în primul rând, creșterea politicilor sectoriale considerate strategice și mai necesare pentru țară, precum complexul de activități de Protecție Civilă (cu o creștere de peste 253 milioane) ale cărui fonduri în 2022 fuseseră reduse cu circa 1 . 5 miliarde față de anul precedent. Aceste resurse suplimentare vor fi utilizate pentru a consolida activitățile de prevenire și de ajutorare în cazul unor situații de urgență legate de dezastre naturale și pentru a lupta împotriva incendiilor forestiere. În plus, având în vedere persistența situației internaționale grave, și în termeni umanitari, o parte din fondurile suplimentare vor fi alocate politicilor în favoarea urgenței ucrainene. Și din nou, pentru atenuarea situațiilor de disconfort ale persoanelor cu dizabilități (110 milioane) și la programele naționale spațiale și aerospațiale (726 milioane). Aceste din urmă fonduri, alocate oficial Președinției Consiliului, se referă la îndeplinirea funcțiilor cu coordonarea ministrului Întreprinderilor și Made in Italy.

De asemenea, creditele în favoarea politicilor sportive cresc cu peste 110 milioane; investiții pentru recuperarea suprafețelor abandonate și a activelor nemai utilizate, cu o creștere de circa 75 milioane; intervenții sectoriale în favoarea autorităților locale cu peste 25 de milioane; politici pentru egalitatea de șanse pentru aproximativ 10 milioane și, în special, intervenții pentru prevenirea riscului seismic cu alte 61 milioane.

În ceea ce privește cheltuielile de funcționare, împărțite în cheltuieli de personal și pentru consumuri intermediare, trebuie menționat că, pentru eficientizarea și limitarea costurilor, toate cheltuielile aferente diferitelor structuri ale Președinției Consiliului. În detaliu, pentru anul 2023 se constată o uşoară creştere a cheltuielilor de personal în continuarea a ceea ce s-a întâmplat deja în 2022, în vederea întăririi capacităţii administrative în raport cu rolul strategic atribuit PCM în ceea ce priveşte coordonarea PNRR. Creșterea cheltuielilor cu personalul se datorează și creșterilor salariale pentru reînnoirea CCNL în sectorul PCM în a doua jumătate a anului 2022. Față de noua structură de guvernare care în Președinție este întărită prin prezența a doi viceprim-miniștri și ministru fără portofoliu, cheltuielile pentru Birourile de colaborare directă înregistrează o creștere limitată a soldului bugetului de doar 2 milioane de euro; aceeași creștere a fost înregistrată și în bugetul anterior, în ciuda absenței unor noi structuri sau articulații ministeriale. Mai mult, cheltuielile pentru colaborarea directă a celor doi vicepremieri sunt în linie și nu mai mari decât cele ale guvernelor anterioare care au desemnat aceleași cifre. Cheltuielile totale pentru personalul structurilor misiunii au scăzut față de anul trecut cu aproximativ 500.000 de euro.

În ceea ce privește cheltuielile pentru consumul intermediar, se înregistrează o creștere de aproximativ 11 milioane față de anul precedent (la rândul său o creștere față de 2021), generată în principal de creșterea prețurilor produsă de actuala criză internațională care a afectat – în primul rând – resurse energetice și care, în fața instabilității valorilor de piață, s-a reflectat procentual în previziunile bugetare pentru anul 2023, în mare parte atribuite costului energiei electrice, gazelor, taxelor telefonice și serviciilor diverse, dar și întăririi investițiilor. în infrastructuri tehnologice şi informatice care sunt esenţiale pentru realizarea proiectelor PNRR. De remarcat că, în arhitectura globală a bugetului, a fost luată în considerare orice interacțiune virtuoasă posibilă cu programarea euro-unității, astfel încât aceasta să se dovedească și o forță motrice pentru înlocuirea și consolidarea unor elemente de cost. Printre economiile de costuri preconizate, aproximativ 1 milion se numără limitarea unor costuri precum: costuri pentru concursuri publice, controale de sănătate, personal și mobilier.

Sursa: Bugetul previzional 2023 al Președinției Consiliului de Miniștri