#ComisiaEuropeana – În ultimii 30 de ani, Fondul de coeziune a investit aproximativ 179 miliarde EUR în coeziunea economică, socială și teritorială a UE.

Instituit prin Tratatul de la Maastricht ca o completare necesară a pieței unice în setul de instrumente al politicii de coeziune, Fondul de coeziune a primit misiunea de a sprijini investițiile în infrastructura de transport și în protecția climei și a mediului. Printre obiectivele sale principale se numără îmbunătățirea aprovizionării cu apă și a tratării deșeurilor, eficiența energetică, energia din surse regenerabile și infrastructura rutieră și feroviară.

Fondul se axează pe statele membre cu un venit național brut sub 90 % din media UE pentru a stimula convergența între economiile europene. Sprijinul din partea Fondului de coeziune, asemenea tuturor finanțărilor din cadrul politicii de coeziune, au contribuit la creșterea veniturilor naționale ale țărilor beneficiare. Irlanda și Spania au fost primele țări care au înregistrat o creștere a VNB peste pragul de eligibilitate de 90 % din media UE.

Poduri, metrouri, aeroporturi, trenuri de mare viteză și multe altele

Fondul de coeziune a finanțat proiecte emblematice, care au transformat regiuni și orașe întregi, ajutându-le să recupereze decalajul față de restul UE. De exemplu, în 1998, fondul a sprijinit construirea podului „Vasco da Gama” de la Lisabona (Portugalia) care, cu o lungime de 12,3 km, este cel mai lung pod din UE. De asemenea, Fondul de coeziune a sprijinit construirea „barajului Alqueva” de pe râul Guadiana, din sudul Portugaliei, care este una dintre cele mai mari rezerve strategice de apă din Europa.

Fondul a jucat un rol esențial și la dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T), prin sprijinul acordat construirii și modernizării a 7 800 km de drumuri TEN-T și a 3 650 km de cale ferată TEN-T și a numeroase apeducte și tuneluri.  Acesta a finanțat cel mai lung tunel feroviar din Europa de Sud-Est, aflat în construcție, între Elin Pelin – Vakarel – Kostenets, Bulgaria.  Fondul a sprijinit, de asemenea, construcția a celei de a doua căi ferate dintre Koper (principalul port la Marea Adriatică din Slovenia) și Divača, care va crește în mod semnificativ capacitatea de transport de marfă și va asigura conectarea la rețeaua feroviară din Austria.

În Spania, Fondul de coeziune a contribuit la construirea rețelei sale moderne de trenuri de mare viteză. Linia de mare viteză Madrid-Barcelona-frontiera franceză, cu o lungime totală de 804 km, este una dintre principalele axe de comunicare dintre Spania și restul Europei.

Datorită fondului, linia de cale ferată Warsaw-Gdynia din Polonia a îmbunătățit transportul de călători pe Coridorul Baltic-Adriatic, în timp ce între principalele orașe din Polonia circulă un material rulant modern.

Fondul a făcut de asemenea investiții în transportul public durabil în orașe, de exemplu în rețelele de metrou din Varșovia, Budapesta, București, Sofia și Praga. În Bratislava, linia de tramvai Petrzalka, cu podul său emblematic, a fost, de asemenea, construită cu ajutorul Fondului de coeziune.

În plus, fondul a contribuit la construirea de aeroporturi pentru a conecta mai bine statele membre care au aderat la UE în anii 2000. Aeroporturile din Tallinn, Varșovia, Wroclaw și Rzeszow sunt doar câteva exemple. 

Combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului și a sănătății cetățenilor

Fondul a sprijinit, de asemenea, investițiile în infrastructură, printre care racordarea a 6 milioane de persoane la apa potabilă curată și a 10,5 milioane de persoane la tratarea apelor reziduale. Fondul de coeziune a sprijinit totodată reciclarea a 4,2 milioane de tone de deșeuri urbane.

Un proiect de mare importanță din punctul de vedere al protecției mediului pentru o economie ecologică și durabilă, care îmbunătățește calitatea vieții a mii de cetățeni, este stația de tratare a deșeurilor din Alexandroupolis, Grecia, care a permis reducerea cu 60 % a deșeurilor colectate din patru municipalități ale prefecturii Rodopi și din două municipalități ale prefecturii Evros.

Infrastructura de tratare a apelor uzate din sudul Maltei și gestionarea apei pentru cele mai mari aglomerări urbane din Letonia au îmbunătățit tratarea apelor uzate și calitatea apei potabile pentru cetățeni.

În domeniul energiei curate, Fondul de coeziune a sprijinit instalarea în Lituania de tehnologii care utilizează energie din surse regenerabile pentru a produce energie electrică pentru aproape 20 000 de gospodării.

Fondul a investit, de asemenea, în protecția împotriva incendiilor forestiere și în sisteme de protecție împotriva inundațiilor, care vizează 8,3 și, respectiv, 11,4 milioane de oameni. Printre acestea figurează construirea unui sistem de protecție împotriva inundațiilor și a unui rezervor pentru a proteja zona Tisa Superioară împotriva inundațiilor provocate de râul Tisa din Ungaria.

Context

„Instrumentul financiar de coeziune”, astfel cum a fost denumit inițial, a fost instituit la 1 aprilie 1993 și a intrat în vigoare în 1994, având scopul de a consolida coeziunea economică, socială și teritorială a UE și de a contribui la recuperarea decalajelor țărilor cu restul UE.

Primii beneficiari ai Fondului de coeziune au fost Grecia, Irlanda, Portugalia și Spania (1994-1999); au urmat, începând din 2004, Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria; Bulgaria și România (începând din 2007); și Croația (începând din 2013).

Bugetul Fondului de coeziune s-a extins în mod semnificativ odată cu extinderea din 2004: 18 miliarde EUR în perioada 1994-1999, 30,6 miliarde EUR în perioada 2000-2006, 68,5 miliarde EUR în 2007-2013 și 61,4 miliarde EUR în perioada 2014-2020.

Pentru perioada de programare 2021-2027, peste 37 % din cele 48,03 miliarde EUR alocate fondului vor sprijini obiectivele climatice. Astfel, 6,9 miliarde EUR vor fi alocate pentru transportul urban curat, 3,3 miliarde EUR pentru eficiența energetică și 16,9 miliarde EUR pentru investiții în rețelele feroviare și rutiere TEN-T.

În prezent, Fondul de coeziune aduce beneficii unui număr de 15 state membre cu un venit național brut (VNB) pe cap de locuitor mai mic de 90 % din media UE la momentul acordului privind cadrul financiar multianual 2021-2027: Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia.

Informații suplimentare

Platforma de date deschise privind coeziunea

Kohesio

Fondul de coeziune

@ElisaFerreiraEC

@EUinmyRegion

Sursa: Aniversarea a 30 de ani de existență a Fondului de coeziune: 179 miliarde EUR pentru convergență și dezvoltare durabilă