Ministerul Afacerilor Externe salută marcarea, la 3 aprilie 2022, a Zilei NATO în România. În 2022 se aniversează 73 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, 20 de ani de la primirea de către România a invitației de aderare, la Summitul NATO de la Praga, și 18 ani de la aderarea României la structurile aliate. Obținerea de către România a acestui statut conferă statului român cele mai puternice garanții de securitate din istoria sa și reprezintă recunoașterea capacității României de a contribui substanțial la securitatea euroatlantică.

Statutul de Aliat înseamnă și consacrarea apartenenței României la comunitatea valorilor democratice ale spațiului euroatlantic. Astfel, materializarea politicii Ușilor Deschise a oferit întregii societăți române perspective de dezvoltare și prosperitate, în condiții de democrație, securitate și stabilitate. Aceste beneficii devin cu atât mai valoroase pentru România, în contextul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina, în proximitatea granițelor țării noastre.

În mod simbolic, Ziua NATO va fi marcată de Ministerul Afacerilor Externe și prin iluminarea în culoarea albastră a sediului central al MAE la data de 3 aprilie 2020, între orele 20.00 și 21.00. 

Cu prilejul Zilei NATO 2022, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a transmis următorul mesaj:

,,Semnificația marcării Zilei NATO în România este anul acesta mai profundă, în contextul amenințării de securitate, fără precedent în ultimele decenii, generată de agresiunea rusă ilegală asupra Ucrainei, vecinul nostru.

Rolul fundamental al NATO în asigurarea securității tuturor Aliaților, în apărarea valorilor democratice și a păcii pe întreg teritoriul aliat devine mai evident și mai actual ca niciodată. Astăzi, când utilizarea forței armate ilegale redevine instrumentul prin care se încearcă în mod ilegitim influențarea viitorului continentului european, România și Aliații săi au cele mai solide garanții de securitate.

În urmă cu o săptămână, la Summitul extraordinar al NATO de pe 24 martie, Aliații au reconfirmat caracterul primordial al Articolului 5 al Tratatului de la Washington, precum și faptul că apărarea colectivă este misiunea fundamentală a NATO. De asemenea, au arătat încă o dată unitatea, solidaritatea și coeziunea aliată.

Mai mult decât oricând, în contextul noilor realități geopolitice de pe continentul european, care amenință ordinea internațională bazate pe reguli, susținem o relație transatlantică puternică. Aprofundarea cooperării în domeniul securității și al apărării în cadrul parteneriatului strategic dintre NATO și Uniunea Europeană reprezintă un element esențial în relația transatlantică.

În fața celei mai grave crize de securitate a generației noastre, NATO a acționat ferm și imediat. Au fost activate Planurile de Apărare ale NATO și Forța de Reacție foarte Rapidă a Alianței (Very High Readiness Joint Task Force). Mai mulți Aliați au desfășurat trupe în România, fie bilateral, fie sub comanda NATO. Transmit, și cu acest prilej, mulțumiri acestor aliați pentru solidaritatea lor.  

Încă de la debutul actualei crize de securitate, am accentuat că este necesară regândirea fundamentală a conceptului, structurii și elementelor constitutive ale posturii NATO pe Flancul Estic, având în vedere că circumstanțele actuale sunt substanțial diferite față de momentul în care a fost proiectată actuala abordare privind Flancul Estic – iar decizii în acest sens au fost luate la recentul Summit extraordinar al NATO, reflectând pe deplin interesele strategice ale României.  

Decizia Summitului extraordinar NATO de creare a unui Grup de Luptă NATO în România reprezintă, astfel, un succes de etapă al eforturilor noastre politico-diplomatice conduse cu succes de Președintele României, domnul Klaus Iohannis. Înființarea Grupului de Luptă din România contribuie la întărirea securității pe întregul Flanc Estic și la asigurarea unei abordări unitare, echilibrate și integrate, de la nordul la sudul acestuia. În egală măsură, este necesară dezvoltarea de capabilități și de forțe pregătite de răspuns, care să susțină aceste măsuri de adaptare și răspuns.

Urmează o perioadă deosebit de importantă pentru avansarea proiectelor strategice ale Alianței, în care România este pe deplin implicată. Astfel, Summitul de la Madrid din luna iunie reprezintă un moment important pentru asigurarea unei posturi consolidate, eficiente și coerente a NATO, în special pe Flancul Estic, pe termen lung. În perspectiva acestui Summit, jucăm un rol activ în negocierea noului Concept Strategic al NATO. Viziunea strategică a NATO pe următorii cel puțin 10 ani trebuie să reflecte, de o manieră adecvată, noile realități de securitate cu care se confruntă NATO, precum și faptul că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa Alianței. Totodată, această viziune trebuie să sublinieze prioritatea acordată de Alianță apărării colective, ca sarcină principală a NATO, pentru protejarea pe termen lung a securității euroatlantice. Noul Concept Strategic trebuie, de asemenea, să dezvolte funcția NATO de management al crizelor, dar și de răspuns la acestea, și să continue să reflecte adecvat politica ușilor deschise. Vom acorda atenție deosebită creșterii conceptuale și practice a rezilienței și consolidării capacităților de apărare ale partenerilor, în special a celor din Vecinătatea Estică. De asemenea, vom continua să alocăm o importanță specială în noul Concept Strategic consolidării relației transatlantice, care este coloana vertebrală a comunității de valori și de securitate din care facem parte.

În vederea atingerii acestor obiective, Summitul Formatului București 9 (B9), pe care Președintele României, domnul Klaus Iohannis, îl va găzdui la București, înaintea Summitului de la Madrid, alături de omologul său polonez, va reprezenta un prilej excelent de consultare și coordonare între aliații de pe Flancul Estic, în perspectiva deciziilor importante care vor fi luate la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO de la sfârșitul lunii iunie. De altfel, acest Format de consultări, co-inițiat de Președinții român și polon în 2015, și-a dovedit în mod consecvent importanța și relevanța, mai ales în actualul context de securitate, inclusiv pentru consultări ale aliaților de pe Flancul Estic cu partenerul transatlantic. Acest fapt a fost evident și în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai țărilor B9, de la Bratislava, la care am participat la 31 martie.

În aceeași linie, peste câteva zile, la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles, voi susține transformarea și consolidarea semnificativă, pe baze permanente, a posturii de descurajare și apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul Estic și la Marea Neagră.

Totodată, demersurile de asigurare a securității sunt susținute inclusiv la nivel național, România fiind unul dintre aliații care alocă 2% din PIB pentru apărare și, așa cum a anunțat Președintele României, domnul Klaus Iohannis, în actualul context de securitate vom crește această contribuție la 2,5% din PIB.

Alături de aliații noștri, vom continua să ne implicăm activ, în spiritul unității și solidarității aliate, în procesul adaptării NATO la mediul de securitate în schimbare, marcat de provocări noi și de amenințări din ce în ce mai complexe. 

La mulți ani, România în NATO, în pace, securitate și prosperitate! Noi suntem NATO!”.
 

Informații suplimentare:

Conform Legii 390/2004, Ziua NATO este marcată în România în prima duminică a lunii aprilie.

România a depus instrumentul de ratificare al Tratatului de la Washington la Departamentul de Stat al SUA pe 29 martie 2004, SUA fiind depozitarul Tratatului Atlanticului de Nord. Momentul a fost urmat de ceremonia arborării drapelului românesc la Cartierul General al NATO, în cadrul reuniunii ministeriale a NATO din 2 aprilie 2004.

 

Sursa: MAE salută marcarea Zilei NATO în România