Captură video: https://www.mae.ro/node/58164

Realizator: Cosmin Prelipceanu

Transcript:

Realizator:

În studioul DIGI 24 este ministrul de externe al României Bogdan Aurescu. Bună seara, domnule ministru!

Bogdan Aurescu: Bună seara!

Realizator: Președintele Statelor Unite, Senatul Statelor Unite și, astăzi, ministrul de externe al Marii Britanii spun că Vladimir Putin este criminal de război. Ministrul de externe al Marii Britanii folosește o altă expresie, el spune că există dovezi foarte, foarte puternice că Vladimir Putin este criminal de război. De ce e importantă această catalogare, care nu e una juridică, ci este una politică? De ce e important?

Bogdan Aurescu: Da, într-adevăr, este mai degrabă vorba despre declarații cu caracter politic și sigur că, dacă ne uităm la toate informațiile care vin – și care sunt publice – din teatrul de război din Ucraina, în urma agresiunii militare a Federației Ruse, sunt indicii puternice că în acest conflict s-au produs astfel de crime de război. Sigur, eu, ca jurist, ca profesor de drept internațional, am foarte mare încredere în justiția internațională și acesta este și motivul pentru care România, alături de alte 38 de state, pe 2 martie, a sesizat Curtea Penală Internațională, cerând Procurorului Curții Penale Internaționale să înceapă ancheta cu privire la posibila comitere de crime de război, crime împotriva umanității, crime de genocid, inclusiv în ceea ce privește desfășurarea acestor ostilități din Ucraina. Spun “inclusiv” pentru că există, de mai multă vreme, o examinare preliminară, așa se numește ea, pe care Procurorul Curții Penale Internaționale a declanșat-o, la solicitarea Ucrainei, cu privire la acțiuni anterioare care s-au produs, fie în legătură cu așa-numitul Euromaidan, deci, perioada între noiembrie 2013 și februarie 2014, apoi, o altă solicitare a Ucrainei a extins această solicitare pentru perioada din februarie 2014, fără o limită de timp, incluzând, astfel, și posibile crime comise în estul Ucrainei și care acum, iată, acoperă și această perioadă care include războiul dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei. 

Această solicitare pe care noi am făcut-o a ajutat foarte mult Curtea Penală Internațională, Procurorul Curții Penale Internaționale, pentru că altfel s-ar fi consumat mai mult timp așteptând – Procurorul Curții Penale Internaționale – o dezlegare, să spunem, procedurală, din partea unei Camere preliminare a Curții. 

Deci, noi am ajutat Curtea Penală Internațională să înceapă mai repede această anchetă. De altfel, Procurorul Curții Penale Internaționale s-a și deplasat în Ucraina, a discutat cu oficialii ucraineni. Echipe ale Biroului Procurorului Curții Penale Internaționale sunt, deja, în Ucraina și strâng probe. Prin urmare, este o investigație care probabil va dura ceva vreme, pentru că orice fel de astfel de procedură trebuie să se bazeze pe elemente de probă temeinice.

Realizator: Adică Procurorul strânge dovezi, ca în orice anchetă?

Bogdan Aurescu: Absolut. Este o procedură care presupune strângerea de dovezi.

Realizator: Înseamnă că va merge şi în zonele de război?

Bogdan Aurescu: Evident. Va trebui să strângă probe, probe care pot fi diverse, inclusiv mărturii ale unor martori oculari. Sunt diverse elemente de probă care sunt căutate de procurori.

Realizator: E vorba de luni, de ani?

Bogdan Aurescu: Poate să dureze destul de mult timp o astfel de anchetă, pentru că ea trebuie să fie foarte temeinică. Vorbim despre crime internaționale foarte grave. Crimele de război – Articolul 8 din Statutul Curții Penale Internaționale – prevăd o serie întreagă de – să spunem – modalități de comitere a acestor crime. De fapt, dacă ne uităm la informațiile care vin din Ucraina, constatăm că există posibilitatea ca acolo să se fi comis serioase încălcări ale dreptului internațional umanitar, adică încălcări ale regulilor privind modul de desfășurare a ostilităților, și care se pot referi la încălcarea unor principii importante ale acestei ramuri de drept internațional, care se referă, de exemplu, la principiul diferențierii: deci, nu ai voie într-un conflict armat să ataci civili și obiective civile. Războiul trebuie să se ducă împotriva combatanților și obiectivelor militare.

Realizator: Spitale.

Bogdan Aurescu: De asemenea, este vorba despre obiective civile, cum sunt spitalele. Mai mult decât atât, anumite obiective civile, conform dreptului internațional umanitar, sunt protejate mai mult decât alte obiective civile, dacă vorbim, de exemplu, despre elemente de infrastructură care sunt esențiale pentru viață, adică apă sau electricitate. De asemenea, dreptul internațional umanitar interzice atacarea unor obiective cum sunt școlile sau obiectivele care țin de artă – Teatrul din Mariupol. 

Sunt și alte principii importante: principiul proporționalității: atunci când ataci un obiectiv militar, trebuie să fii atent ca eventuale victime civile sau daune produse unor obiective civile să nu fie extrem de, să spunem, extinse, depășind, astfel, eventualul avantaj militar pe care l-ai obține din atacarea acelui obiectiv militar. 

Din punctul acesta de vedere, de exemplu, folosirea unei muniții care produce explozii foarte puternice poate să producă victime civile într-un mod exagerat față de obiectivul militar urmărit. Deci, toate aceste chestiuni sunt reguli clare pe care le prevede dreptul internațional umanitar: cele patru Convenții de la Geneva, din 1949, Protocolul adițional 1 la aceste convenții – pentru că vorbim despre un conflict inter-statal – și de dreptul internațional cutumiar în materie. Deci, sunt chestiuni extrem de serioase care, comise de un stat împotriva unui alt stat, reprezintă încălcări ale dreptului internațional, atrag răspunderea internațională a statului, iar în ceea ce privește Curtea Penală Internațională și Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, pot atrage și răspunderea persoanelor fizice.

Realizator: Vreodată, dacă o instanță va stabili că Vladimir Putin este criminal de război, el va putea fi tras la răspundere, dacă Rusia va alege să-l apere?

Bogdan Aurescu: Dreptul internațional penal și dreptul internațional umanitar nu prevăd modalități de punere în aplicare a acestor sentințe, dar există obligația tuturor statelor să le respecte și inclusiv de a preda persoanele care sunt urmărite de Curtea Penală Internațională, respectiv care fac obiectul unor condamnări, în așa fel încât ele să fie aduse în fața instanței.

Realizator: Ne aducem aminte ce s-a întâmplat în fosta Iugoslavie, nu a fost simplu. E adevărat că, până la urmă, mare parte din ei au ajuns pe mâna justiției. Și Rusia nu respectă o decizie a Curții Internaționale de Justiție, cum ne putem aștepta să o respecte pe una a Tribunalului Penal Internațional?

Bogdan Aurescu: În cazul acesta, al hotărârii Curții Internaționale de Justiție, care este, de fapt, un Ordin care impune măsuri conservatorii sau măsuri provizorii, avem de-a face tot cu o hotărâre care este obligatorie pentru statul împotriva căruia este ea emisă. Într-o astfel de ipoteză, există posibilitatea ca celălalt stat care este parte la diferend, conform Articolului 94 din Carta ONU, să ceară Consiliului de Securitate să ia măsuri, pentru a se asigura că sentința respectivă este respectată. Sigur, aici intervine problema votului…

Realizator: …votul din Consiliul de Securitate.

Bogdan Aurescu: …Federației Ruse, în Consiliul de Securitate, care este membru permanent și poate să blocheze, prin veto, orice fel de decizii. Dar aceasta îmi arată, încă o dată, și arată tuturor, întregii comunități internaționale, faptul că Federația Rusă nu respectă dreptul internațional. 

Am văzut declarația purtătorului de cuvânt al Kremlinului, care spunea că acest ordin al Curții Internaționale de Justiție nu poate fi respectat pentru că ar fi necesar un soi de acord între Federația Rusă și Ucraina pentru punerea lui în aplicare. Este complet fals. Hotărârile Curții Internaționale de Justiție, inclusiv aceste ordine care se referă la măsuri conservatorii sau provizorii, au caracter obligatoriu și trebuie respectate imediat. Ele trebuie doar puse în aplicare.

Realizator: Bun. Rusia lui Putin nu respectă legile, nu respectă dreptul internațional. Există vreo altă metodă de a opri măcelul civililor? Pentru că acolo mor oameni care nu au nicio legătură cu războiul lui Putin.

Bogdan Aurescu: Fără îndoială, trebuie respectat dreptul internațional. Existența unor coridoare umanitare este, iarăși, o cerință pe care dreptul internațional umanitar o impune în astfel de situații. Și este obligația de a crea coridoare umanitare, pentru a facilita evacuarea civililor din zone de conflict. Încă o situaţie care este nerespectată de Federația Rusă, care, în discuțiile cu partea ucraineană, în acele consultări care au avut loc pe teritoriul Belarusului, a acceptat, la un moment dat, crearea de coridoare umanitare și doar în foarte mică măsură aceste înțelegeri au fost respectate. Dar aceasta arată tot mai mult izolarea internațională în care se află, în momentul de față, Federația Rusă. Atunci când nu respecți, practic, niciun fel de reguli, este clar că credibilitatea ta pe plan internațional, acum, dar și în viitor, este grav, foarte grav afectată.

Realizator: Numai că, din cauza acesta, îngrijorarea este din ce în ce mai mare. Pentru că, în felul acesta, noi, cu toții, înțelegem că omul acesta acționează după capul lui, indiferent de orice. Când se va opri, unde se va opri? Cum poate fi oprit?

Bogdan Aurescu: Trebuie să existe un moment în care se opresc aceste ostilități. Pentru că, chiar dacă sunt eforturi pentru a negocia o pace, pentru a negocia o soluționare a acestui conflict, ea nu se poate purta în timp ce războiul se derulează în continuare. Și, mai mult decât atât, așa cum spun toți analiștii și informațiile arată, el se intensifică. Nu poți să negociezi atunci când ești sub amenințarea armelor. Trebuie să existe un moment de oprire a ostilităților, de așezare la masa negocierilor și de purtare a acestor negocieri cu bună-credință. Acesta este, dacă vreți, principalul obiectiv pe care comunitatea internațională îl urmărește. Şi, deja, sancţiunile pe care UE şi celelalte state care sunt în acest grup, al comunităţii occidentale democratice, le-au adoptat, încep să-şi producă efectele. Ele se văd, deja, în realitatea cotidiană a Federaţiei Ruse şi ele, la un moment dat, trebuie să îi arate Președintelui Putin că trebuie să oprească acest conflict.

Realizator: Ce speranţe aveţi în legătură cu tratativele de pace? S-ar pregăti un tratat de pace care să prevadă neutralitatea Ucrainei?

Bogdan Aurescu: Nu putem să spunem acum care sunt rezultatele acestor negocieri. Observăm că sunt poziţii care sunt exprimate indirect, prin intermediul mass-media internaţionale, de către o parte şi de către cealaltă. La prima vedere, poziţiile sunt destul de îndepărtate. Pare a fi un singur element asupra căruia, la prima vedere, ar exista un soi de înţelegere sau un soi de, mai degrabă, disponibilitate de a ajunge la o înţelegere, şi anume cel referitor la o eventuală neutralitate a Ucrainei. Dar acestea sunt chestiuni care trebuie să fie exprimate şi confirmate de către părţile care sunt în negociere. Noi degeaba discutăm acum despre aceste elemente, care nu au caracter de certitudine.

Realizator: Sunt ele dătătoare de speranţă? Acesta este drumul?

Bogdan Aurescu: În acest moment, este foarte greu să spui dacă ele sunt dătătoare de speranţă sau nu. Important este ca aceste discuţii să continue şi sper ca ele să aibă, la un moment dat, un rezultat, dar rezultatul trebuie să fie echilibrat. Iar desfăşurarea, în paralel, a ostilităţilor, intensificarea lor, în momentul în care sau în acelaşi timp în care se desfăşoară negocierile de pace, nu creează premisele cele mai bune pentru un rezultat care să fie acceptabil şi pentru o parte, şi pentru cealaltă.

Realizator: Ce face România? România are de dus criza umanitară, România are de lucrat la propriul sentiment de securitate. Deci, haideţi să le luăm pe rând. Cum e cu refugiaţii? Suntem în plan? Reuşim? Primim ajutorul de care avem nevoie? Va exista un moment critic? Urmează să vină un alt val, ni se spune. Care sunt evaluările dumneavoastră?

Bogdan Aurescu: Deci, avem deja aproape 500.000 de refugiaţi care au intrat în România și în jur de 80.000 care au rămas pe teritoriul României, în acest moment. Efortul pe care autorităţile, împreună cu societatea civilă, împreună cu ONG-urile, împreună cu cetăţenii români, care, repet, cu multă empatie, au sprijinit tot acest efort, dă rezultate. Deci, am reuşit, până acum, să gestionăm acest val de refugiaţi. Efortul nostru este apreciat de comunitatea internaţională. În continuare, primesc foarte multe telefoane și aprecieri din partea omologilor noștri, inclusiv la vizitele pe care Președintele României, domnul Klaus Iohannis, le-a avut din partea unor omologi. Astăzi i-am avut, de exemplu, pe prim-ministrul Spaniei, Președintele Estoniei. Ceva mai devreme, săptămâna aceasta, Președintele Bulgariei. Toți exprimă apreciere pentru efortul României, pentru modul în care am reușit, până acum, să gestionăm această situație. 

Primim și sprijinul Uniunii Europene, sprijinul FRONTEX. Sigur, vor mai fi și alte modalități de a sprijini acest efort. Hub-ul umanitar de la Suceava, care colectează și transferă ajutoarele internaționale către Ucraina și, dacă este cazul, către Republica Moldova, funcționează. Suntem în situația în care, eventual, să mai creăm și alte hub-uri similare, în alte zone, pentru a echilibra efortul. Prin urmare, până la acest moment, suntem, să spunem, în control asupra acestei situații. 

Ieri, Președintele României a vizitat Republica Moldova, împreună cu prim-ministrul, și am reușit să dăm un sprijin, până acum, destul de consistent și colegilor de la Chișinău, pentru a gestiona propria încărcătură în acest efort de gestionare a valului de refugiați, inclusiv cu acele coridoare verzi prin care luăm, direct de la frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina, refugiații și îi aducem în România. 

Deci cred că, în acest moment, efortul este unul care dă rezultate. Există, într-adevăr, și evaluări care spun că va mai exista un număr destul de mare de refugiați care vor veni, pentru că, am mai spus-o, chiar dacă, să spunem, luptele se opresc în Ucraina, țara este, totuși, distrusă de război și este foarte greu să duci o viață normală acolo. Până când lucrurile nu vor fi clare din punct de vedere politic, acești refugiați vor continua să vină. 

Împreună cu comunitatea internațională, vom gestiona în continuare acest val de refugiați, îi vom primi pe toți cei care vor dori să vină în România, îi ajutăm în continuare pe cei care doresc să plece. Este, într-adevăr, un efort excepțional.

Realizator: Sentimentul de securitate, la noi.

Bogdan Aurescu: Sentimentul de securitate, încă o dată, trebuie să fie unul la cote ridicate, pentru că, încă o dată, România este stat aliat; ca membru al NATO, avem toate garanțiile de securitate pe care le putem avea, cele mai puternice garanții de securitate din toată istoria noastră. Alianța Nord-Atlantică este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie. Suntem pe drumul cel bun în ceea ce privește consolidarea consistentă a Flancului Estic. 

Apelurile noastre sunt luate în considerare și puse în practică. Eu am cerut, de exemplu, la reuniunea ministerială NATO de pe 4 martie, regândirea structurii posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Deja lucrurile se mișcă în această direcție. Săptămâna viitoare vom avea un Summit NATO la Bruxelles, unde vom discuta atât situația de securitate din Ucraina, sprijinul pe care să îl acordăm în continuare Ucrainei, dar și consolidarea aceasta consistentă, substanțială a Flancului Estic. Battle Group-ul care va fi creat în România este pe un traseu pozitiv, în mod accelerat. Deci, există toate premisele pentru ca cetățenii români să se simtă siguri. Facem toate eforturile ca această consolidare consistentă a Flancului Estic să fie privită de toată lumea în parametrii săi reali, care sunt aceia de apărare. Deci, strict defensivă, fără niciun fel de intenție de a provoca Federația Rusă. Dar, având în vedere evoluțiile care au loc, generate de această agresiune militară, este normal să ne luăm măsurile de precauție pe care trebuie să le luăm. Deci, nu există niciun motiv ca cetățenii români să se simtă în nesiguranță. Luăm toate măsurile în acest sens.

Realizator: Vă mulțumesc mult, domnule ministru. 

Sursa: Interviul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru DIGI 24, emisiunea „Jurnalul de seară”