Statul român va cheltui 8,4 milioane de euro ca să facă un Registru Electoral al diasporei și ca să votăm ca și până acum, pe liste suplimentare și, implicit, la cozi.

Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor schimbă lucrurile în așa fel încât să nu se modifice nimic.

Românii din diaspora vor fi arondați unor secții electorale noi

Din perspectiva Autorității Electorale Permanente, noua lege electorală din România stabilește câteva „soluții” pentru cozile de la secțiile de votare din străinătate, în așa fel încât să se cunoască dinainte necesitatea numărului de secții.

Acestea vor fi create, potrivit legii 2008/2015 în orașele cu minim 100 de alegători înscriși în registrul electoral, iar la o secție nu pot fi arondate mai mult de 2000 de persoane. Asta înseamnă că numai în orașul Madrid ar trebui să existe cel puțin 20 de secții de votare, iar în orașe ca Alcala, Coslada, Torrejon ar trebui să fie înființate între 5 și 10 secții de votare.

ART. 23 (1) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare, secţiile consulare, dacă acestea funcţionează în locaţii diferite şi institutele culturale din străinătate se organizează secţii de votare pentru alegătorii care au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. (2) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1) pot fi organizate, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte locaţii decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. (3) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1) se organizează una sau mai multe secţii de votare, pentru localităţile sau grupurile de localităţi în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, conform Registrului electoral, cel puţin 100 de alegători, fără ca numărul alegătorilor care vor fi arondaţi unei secţii să poată depăşi cifra de 2.000. Dacă în localitatea unde îşi are sediul misiunea diplomatică, oficiul consular, secţia consulară sau institutul cultural figurează înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă mai puţin de 300 de alegători, aceştia sunt arondaţi la secţia de votare organizată conform alin. (1).

 

Registrul Electoral era o necesitate încă de acum 8 ani când diaspora începuse să se formeze și la referendumul de suspendare a președintelui României, din 2007, s-a văzut că este o masă electorală semnificativă. Această procedură implică însă o birocrație în plus pentru români și un cost bugetar substanțial pentru bugetul țării.

Ar fi necesare sute secții de votare doar în Spania

Sunt peste 4 mii de localități în Spania în care trăiesc români, iar numărul celor care au peste 18 ani depășește 650.000. Dacă nu pot fi arondați decât 2000 la fiecare secție, atunci statul român ar trebui să plătească sume uriașe ca să instaleze secții în toată Spania și în alte țări din Europa.

Această operațiune ar avea un cost uriaș pentru România, doar pentru că partidele politice nu doresc să faciliteze o formulă de vot prin poștă sau electronic. Principala responsabilitate aparține, fără îndoială, guvernului Victor Ponta care putea să includă în această lege mărirea numărului de parlamentari pentru diaspora, precum și formule alternative de vot, prin poștă sau electronic.

Cine vrea să voteze la secția din orașul său trebuie să se înscrie în Registrul Electoral

Potrivit noii legi, românii care doresc să voteze la alegerile parlamentare din 2016, în orașul în care au reședința în Spania, trebuie să se înscrie, începând cu data de 1 aprilie 2016, în Registrul Electoral, care va avea pentru prima dată o secțiune pentru românii din străinătate cu domiciliul sau reședința în afara țării.

ART. 42 (2) Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen şi până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale, alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa din străinătate pentru scrutinul respectiv în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine, sau a paşaportului, cu menţionarea statului de domiciliu, transmise prin poştă ori depuse la misiunea diplomatică sau oficiul consular. (3) Fiecare alegător înscris în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate este arondat unei singure secţii de votare. (4) Modelele cererilor prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente. (5) Alegătorii înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate votează numai la secţia de votare unde au fost arondaţi, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege. (6) Alegătorii prevăzuţi la alin. (5), care şi-au schimbat domiciliul sau reşedinţa în străinătate după împlinirea termenului prevăzut la alin. (2), votează numai la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României.

 

Procedura presupune completarea unui formular la ambasada și la consulate, prin care românii din diaspora pot să se înscrie în registrul electoral pentru următoarele alegeri parlamentare.

ART. 49 (6) Listele electorale permanente din străinătate cuprind: numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa din străinătate, după caz, seria şi numărul actului de identitate, numărul circumscripţiei electorale, numărul secţiei de votare şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

 

După înscrierea în registrul electoral, românii din străinătate vor fi repartizați unor secții din raza localității și nu vor putea vota în altă parte pe baza listelor permanente.

Nu vor dispărea listele suplimentare

Legea nu anulează însă formula actuală a listelor suplimentare. Acestea vor continua să existe la ambasade și consulate pentru toți alegătorii care pot demonstra că au domiciliul în Spania, dar nu au apucat să se înscrie în Registrul Electoral ca să poată vota în secțiile înființate pentru listele permanente.

ART. 51 (3) În listele electorale suplimentare utilizate în secţiile de votare din străinătate vor fi trecute, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, următoarele persoane: a) persoanele care se prezintă la vot la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care nu figurează în listele electorale permanente ale secţiilor de votare din străinătate;

 

În consecință, românii din străinătate vor fi din nou subiectul unui experiment electoral în care vor întâmpina o nouă serie de probleme pentru a-și exprima opțiunea electorală.

În primul rând, statul român se va confrunta cu o situație complicată dacă numărul românilor care se vor înscrie pe listele permanente va determina înființarea câtorva sute de secții numai în Spania, iar alegătorii care sunt obișnuiți să voteze la consulat și la ambasada vor fi trimiși la noile secții dacă s-au înscris în prealabil pe listele permanente.