Ca parte a eforturilor Comisiei Europene de a contribui la reducerea obezității infantile, serviciul științific intern al Comisiei, Centrul Comun de Cercetare (JRC), a publicat primul raport cuprinzător referitor la politicile privind alimentația în școli în Europa.

{loadposition related}Potrivit studiului, țările europene recunosc contribuția importantă a alimentației în școli la sănătatea, dezvoltarea și performanțele școlare ale copiilor. Toate țările cuprinse în studiu (cele 28 de state membre ale Uniunii Europene + Norvegia și Elveția) au orientări privind alimentația în școli, deși orientările respective variază considerabil. Măsurile naționale care vizează promovarea dietelor sănătoase în școli variază de la orientări facultative privind dimensiunile porțiilor, de exemplu, la interdicții totale, inclusiv în ceea ce privește comercializarea, ale distribuitoarelor automate și ale băuturilor îndulcite cu zahăr.
Comisarul pentru sănătate, Tonio Borg, a declarat: „Aproape o treime dintre copiii europeni sunt supraponderali sau obezi și, prin urmare, riscă să contracteze boli care pot fi prevenite, inclusiv diabetul de tip 2. Școlile sunt parteneri importanți în eforturile noastre de a încuraja copiii să adopte obiceiuri alimentare sănătoase, astfel încât să crească sănătoși, să aibă rezultate școlare bune și să-și dezvolte pe deplin potențialul. Așadar, prima evaluare a politicilor privind alimentația în școli este o contribuție importantă la lupta noastră împotriva obezității.”
Comisarul pentru cercetare, inovare și știință, Máire Geoghegan-Quinn, a adăugat: „Acest raport oferă factorilor de decizie politică, educatorilor și oamenilor de știință o bună bază pentru investigarea posibilelor legături dintre politicile privind alimentația în școli și sănătatea publică și pentru evaluarea eficacității cu care sunt promovate obiceiurile alimentare sănătoase.”
Raportul analizează cele mai recente documente de politică naționale care constituie standarde și orientări privind alimentele disponibile în școlile primare și secundare.
Peste 90% dintre politicile studiate conțin standarde bazate pe alimente, menite a asigura meniuri echilibrate. Acestea sunt urmate de orientări privind dimensiunea porțiilor (76%) și de standarde bazate pe substanțele nutritive pentru prânz (65%).
Oferta distribuitoarelor automate este restricționată în aproximativ jumătate dintre țările studiate. Măsurile variază de la cele care recomandă opțiuni mai sănătoase în privința alimentelor oferite de distribuitoarele automate la cele care interzic alimentele nesănătoase din automate și la cele care interzic cu totul prezența automatelor în incintele școlilor.
Limitarea comercializării alimentelor nesănătoase constituie, de asemenea, o practică obișnuită.
Inventarierea politicilor privind alimentația în școli s-a realizat cu ajutorul Grupului la nivel înalt pentru nutriție și activitate fizică al UE, în sprijinul Strategiei pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate, din 2007, precum și în sprijinul Planului de acțiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020.

{loadposition publi-in-article}{jathumbnail off}