Parlamentul german intenţionează să sisteze alocarea de fonduri europene pentru România din cauza deficienţelor din justiţie, membrii Bundestagului adoptând săptămâna trecută o rezoluţie în acest sens.

Rezoluţia are la bază un raport al Comisiei pentru drepturile omului din data de 22 aprilie, care constată „cu îngrijorare problemele care încă rămân în ceea ce priveşte statul de drept„.
„Odată cu integrarea europeană a Bulgariei şi a României în ianuarie 2007, au fost introduse mecanisme de cooperare şi verificare pentru ca, cu sprijinul UE, să se rezolve diferitele probleme în domeniul reformei justiţiei, ca şi în combaterea corupţiei şi a crimei organizate. Principiile statului de drept au fost o condiţie pentru integrarea celor două ţări. Bundestagul ia la cunoştinţă cu îngrijorare problemele care încă rămân în ceea ce priveşte statul de drept şi invită UE la sancţiuni sub forma opririi fondurilor în cazul României, aşa cum s-a întâmplat deja în cazul Bulgariei„, precizează paragraful referitor la România.

Premierul Emil Boc pune documentul, apărut în prima zi a campaniei electorale pentru europarlamentare,  pe seama alegerilor din Germania, în timp ce ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Cătălin Predoiu, consideră decizia Comisiei Bundestagului un semnal îngrijorător care trebuie tratat cu toata atenţia, pentru că reflectă nemulţumirea acestui stat membru al UE faţă de evoluţia celor patru obiective de referinţă din cadrul Mecanismului de Cooperare Verificare.
Purtătorul de cuvânt al comisarului pentru afaceri economice şi monetare Joaquin Almunia, Amelia Torres, afirma că acordarea ajutorului financiar de cinci miliarde de euro pentru România nu este condiţionată de progresele în domeniul luptei împotriva corupţiei, însă există o propunere a miniştrilor de Finanţe din UE pentru aprobarea acordării unei asistenţe financiare de 5 miliade de euro care conţine o referire la monitorizarea progreselor în domeniul reformei judiciare.
Potrivit unui comunicat CE difuzat la 21 aprilie, asistenţa financiară pe termen mediu propusă pentru România se va acorda în maximum cinci tranşe în următorii doi ani, fiind condiţionată de implementarea unui amplu program de politici economice.

Raportul Comisiei Europene cu privire la stadiul îndeplinirii angajamentelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare în Justiţie va fi publicat în iulie.

 

Kiev-ul e îngrijorat de legislaţia română în materie de naţionalitate

Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a declarat că este „preocupat” de recenta decizie a României de a simplifica procedura ce permite unor „foşti cetăţeni români” şi descendenţilor acestora până la al treilea grad de rudenie să redobândească naţionalitatea română, reducând perioada de verificare a documentelor depuse în acest scop.

După ce Bucureştiul a luat în aprilie această măsură, în urma evenimentelor ce au urmat alegerilor din Republica Moldova, autorităţile române au fost aspru criticate de Chişinău, care a recurs chiar la o serie de măsuri dure în privinţa circulaţiei persoanelor cetăţeni români către Moldova.

Autorităţile de la Kiev se declară la rândul lor îngrijorate nu numai de această măsură, dar şi faţă de refuzul României de a semna un acord bilateral pentru a împiedica dubla naţionalitate, care este interzisă în Ucraina.

Redobândirea cetăţeniei române poate fi considerată un ”paşaport” către Uniunea Europeană atât pentru moldoveni, cât şi pentru ucraineni. Ucraina a făcut cunoscută această îngrijorare şi Uniunii Europene.

 

Europa condamnă Chişinăul

Parlamentul European condamnă gravele încălcări ale drepturilor omului şi toate celelalte acţiuni ilegale ale Guvernului moldovean în perioada de după alegeri şi îndeamnă autorităţile să conducă ţara în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate, în ceea ce priveşte democraţia, statul de drept şi drepturile omului.

Republica Moldova riscă, în cazul deteriorării relaţiilor cu  Bruxelles-ul, aplicarea unor sancţiuni dure, precum introducerea vizelor pentru deţinătorii paşapoartelor diplomatice şi de serviciu – pentru cei care în continuare vor impune obstacole în promovarea drepturilor omului şi chiar interzicerea circulaţiei în spaţiul Schengen, dacă democraţia va degrada în continuare şi drepturile omului vor fi în continuare încălcate.

PE a cerut crearea unei comisii independente care să ancheteze evenimentele postelectorale şi să decidă asupra responsabilităţii celor implicaţi în violenţele din 7-16 aprilie a.c.