România a avut în luna aprilie cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE, respectiv 6,5%, fiind urmată de Lituania şi Letonia, cu câte 5,9%, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Recesiunea economiei româneşti a fost confirmată şi de datele Institutului Naţional de Statistică, potrivit căruia PIB a scăzut timp de două trimestre consecutiv.

Oficialii de la Bucureşti sunt însă destul de optimişti. Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc s-au arătat încrezători în redresarea economică a României, după  ce  în luna aprilie încasările la buget au început să crească. Şi  guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că rezultatele economiei în primul trimestru au fost peste aşteptări, iar acum urmează o perioadă de mari reaşezări. Isărescu crede că atât băncile, cât şi firmele trebuie să se obişnuiască cu câştiguri mai mici, rezonabile şi să promoveze munca şi productivitatea:  Momentul de vârf al crizei, manifestată sub formă de inflaţie, a fost depăşit. Dacă ne referim la nivelul de trai sau creşteri de salarii, Banca Naţională nu poate să spună decât: ceva răbdare şi paşi rezonabili. Legătura în materie de venituri este cea între venituri şi productivitate, nu între venituri şi dorinţă. Mesajul meu şi pentru bancheri şi pentru oamenii de afaceri este acesta, că având un acord cu instituţiile financiare internaţionale şi cu Uniunea Europeană care ne asigură credibilitate, finanţare, dar şi măsurile adecvate, dobânzile nu pot să meargă decât în jos”, a declarat guvernatorul BNR.

Ministrul de finanţe, Gheorghe Pogea, speră la rândul său că populaţia va avea o altă atitudine faţă de achitarea taxelor după ce numărul acestora se va reduce. El subliniază că au fost identificate şi sunt în curs de elaborare actele normative pentru comasarea şi reducerea a 179 de taxe şi tarife.

Pe de altă parte, agenţiile de rating continuă să atragă atenţia asupra riscurilor cu care se confruntă economia românească. Fitch consideră că România este una dintre ţările cele mai expuse riscurilor legate de ajustarea deficitului de cont curent şi s-ar putea confrunta cu o contracţie severă a cererii interne şi o reducere semnificativă a PIB-ului, în timp ce Standard& Poor’s reafirmă ratingurile ţării noastre la niveluri sub pragul considerat propice investiţiilor. Standard&Poors a dat publicităţii ratingurile României la nivelul „BB+B”, pentru datoriile în valută, şi „BBB-A3”, pentru datoriile în monedă națională, şi a menţinut perspectiva negativă, în condiţiile în care, economia continuă să se confrunte cu riscuri macrofinanciare mari.

Spre deosebire de toate ţările din Uniune, România nu are o programare bugetară multianuală, adică nu ştie de pe acum ce poate cheltui anul viitor, în condiţiile în care foarte multe proiecte au termene de execuţie peste câţiva ani (de exemplu, proiectele de infrastructură).

Speranţa de redresare a economiei româneşti în acest moment este reducerea unor cheltuieli bugetare şi o mai bună colectare a taxelor.