Reprezentanța Comisiei Europene în România a fost miercuri, 25 ianuarie 2023, gazda evenimentului „Holocaust – România își aduce aminte”, având ca scop comemorarea Holocaustului în Europa și în România, dar și cunoașterea adevărului istoric, cel care este esențial pentru dezvoltarea unei societăți favorabile incluziunii, egalității și respectului. 

În spiritul rememorării acestei tragedii din istoria Europei, invitatul special al evenimentului organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România a fost Octavian Fulop, unul dintre puținii supraviețuitori ai Holocaustului, încă rămași în viață în România.

Octavian Fulop (92 de ani) a fost internat în lagăr la vârsta de 13 ani și jumătate, în aprilie 1944, împreună cu întreaga familie. A fost închis în următoarele lagăre de concentrare: Melk, Mauthausen și Gunskirchen (toate în Austria), și în lagărul morții de la Auschwitz-Birkenau. A fost eliberat de armata americană din lagărul de la Gunskirchen.

În deschiderea evenimentului, șefa Reprezentanței Comisiei Europene, Ramona Chiriac a declarat: „Prezența domului Fulop astăzi ne onorează si ne smerește profund. Holocaustul este o moștenire definitorie a istoriei europene, de aceea si combaterea antisemitismului în UE este o responsabilitate comună; aceasta necesită eforturi și acțiuni comune la toate nivelurile. Instituțiile și agențiile UE, statele membre, organizațiile internaționale, organizațiile și comunitățile evreiești, precum și actorii din domeniul drepturilor omului și al societății civile au cu toții un rol important în realizarea obiectivelor strategiei. Suntem iată, toți acești reprezentanți aici cu dumneavoastră pentru a nu tăcea, pentru a acționa și pentru a transmite mesajul nostru de solidaritate europeană.”

Octavian Fulop a povestit audienței succesiunea de evenimente în urma cărora a ajuns în lagărul Auschwitz-Birkenau împreună cu întreaga sa familie, dar și ultimele momente petrecute alături de tatăl și de mama sa pe care i-a pierdut acolo. În ianuarie 1945, Octavian Fulop a fost eliberat de armata americană.

„Într-o seară, am auzit niște împușcături. Paza a fugit, lagărul a rămas liber. Dimineața, zona a fost eliberată de trupele americane. Am ieșit patru copii, plini de păduchi, fără acte, în șosea. Armata americană arunca cu ciocolată și țigări.  Nu pot să descriu, nu am cuvinte să descriu ce a însemnat libertatea. Am luat-o după lume, nu știam unde mă duc. De atunci spun că pentru libertate merită dat orice, chiar și viața.

Am sosit în România. Am găsit o mătușă. Din familia mea întreagă, formată din 50-60 de persoane, nu a supraviețuit niciunul. Am supraviețuit singur. Ce am găsit acasă? Din toată averea, toată bunăstarea? Am găsit o poză. A părinților”, a povestit Octavian Fulop.

Printre cei care au luat cuvântul în panelul din cadrul evenimentului au fost:

Alexandru Muraru, Reprezentant special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și a xenofobiei;Gabriela Ghindea, director al programelor din Bazinul Mediteranean și director de program pentru ”Seminarul Raphael Lemkin de prevenire a genocidului, ediția globală”, Institutul Auschwitz;Irina-Dumitrița Solomon, secretar de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, coordonator al Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.La eveniment au participat de asemenea și alți oficiali ai statului român, precum și reprezentanți ai corpului diplomatic, reprezentanți ai mediului academic, studenți și, nu în ultimul rând, reprezentanți ai societății civile.

Context

Pe 27 ianuarie marcăm Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului, ziua eliberării lagărului morții de la Auschwitz.

Curentele naționaliste și populiste care iau amploare în Europa ne determină să subliniem importanța cunoașterii adevărului istoric în ce privește Holocaustul și să continuăm promovarea asiduă a democrației și valorilor Uniunii Europene care sunt astăzi puse tot mai des sub semnul întrebării, din interiorul și din afara Uniunii.

De aceea, Uniunea Europeană s-a angajat într-un proces comprehensiv de combatere a antisemitismului, prin numeroasele sale politici și acțiuni în acest sens precum:

Grupul la nivel înalt pentru combaterea rasismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranțăGrupul de lucru pentru înregistrarea, colectarea datelor și sprijinirea publicării informațiilor privind acțiunile de instigare la urăRețeaua de conștientizare a radicalizăriiPlanul de acțiune în ce privește contracararea dezinformării.Cea mai importantă rămâne însă „Strategia pentru combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești”  adoptată de Comisia Europeană în 2021. Crearea unui Monument European al Holocaustului, prin contribuția statelor membre la cultura memoriei, este un element important al acestei politici.

Sursa: Ramona Chiriac: „Holocaustul este o moștenire definitorie a istoriei europene, de aceea și combaterea antisemitismului în UE este o responsabilitate comună”