Interviu cu Pedro Rollán Ojeda, primarul oraşului Torrejón de Ardoz // Torrejón de Ardoz este unul dintre oraşele cu cei mai mulţi români din Spania şi dacă de ani de zile ne-am obişnuit să auzim vorbindu-se doar despre alte localităţi în care românii au decis să se stabilească, nici acest municipiu nu este mai puţin important, mai ales că aici trăiesc 8500 de români.

Încă dinaintea sosirii românilor, Torrejón de Ardoz a fost o destinaţie pentru spaniolii din alte regiuni, încă de când a fost înfiinţată aici o bază militară americană. Apoi, odată cu dezvoltarea economică din ultimul deceniu, întreg Coridorul Henares, în care se află şi Alcala şi Coslada, a devenit o regiune preferată de românii care au venit aici la muncă. Astăzi, românii au reuşit să se integreze în aşa fel încât multora le este mult mai greu să se adapteze la întoarcerea în ţară. 

Reporter: – Domnule primar, de la începutul crizei s-a observat vreo schimbare în cadrul comunităţii româneşti din Torrejón de Ardoz?

Pedro Rollán: – Da, într-adevăr, trebuie spus că în ultimii 2 ani s-au produs variaţii în ceea ce priveşte numărul românilor din localitate, dar chiar acum câteva zile am primit ultimele date şi se remarcă faptul că în cazul românilor numărul înscrierilor la Evidenţa Populaţiei a crescut, în ciuda perioadei de criză. Găsesc acest fapt ca fiind normal, dacă mă gândesc că acum 40 de ani, părinţii mei şi bunicii mei au fost nevoiţi să meargă în Germania sau în Argentina, în căutarea unui loc de muncă pentru a-şi putea menţine familiile şi pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă. Totuşi, acum este un paradox faptul că în situaţia actuală de criză în care ne aflăm şi care, logic, îi afectează în special pe străini, colectivul românilor se află în creştere. Înainte erau 8325 de români, iar acum au ajuns la 8511, potrivit datelor din februarie. Acest lucru se explică prin faptul că românii sunt deja parte a societăţii noastre şi eu cred că majoritatea se simte integrată şi că mulţi dintre ei se gândesc să se stabilească definitiv aici. 

Rep: – Cum este convieţuirea între naţionalităţle prezente în localitate, acum, pe timp de criză?

P.R.: – Din fericire, nu avem incidente. Aici probleme nu apar pentru că cineva vine dintr-un loc sau altul. La urma urmei, populaţia de aici esta formată şi din spanioli care provin din toate regiunile Spaniei. Acesta este un municipiu format din emigranţi din Extremadura, Andalucía, Castilla La Mancha, Castilla León, Comunidad Valenciana, Galicia şi întăresc până la urmă sloganul regiunii Madrid: „suma tuturor„. De aceea nu avem probleme de convieţuire. Pot exista probleme punctuale cu anumite persoane, dar naţionalitatea nu este o caracteristică. 

Rep: – Se pare că totuşi supravieţuiesc temerile că cei de afară vin să le ia locul de muncă celor de aici?

P.R.: – Acesta este un lucru lipsit de sens şi regret că uneori anumite persoane se folosesc de imigraţie în astfel de scopuri. Eu am considerat mereu că ceea ce a fost până acum două zile o oportunitate, un avantaj, nu trebuie să permitem să nu mai fie astfel. Adică, marile ţări care deţin economii importante, avansează şi progresează constant, iar nevoia de forţă de muncă este necesară pentru progres. Şi atunci când necesităţile de forţă de muncă nu se acoperă prin cetăţenii acelei ţări, se caută în afară. Astfel se ajunge la căutarea de forţă de muncă în ţări apropiate cultural şi lingvistic. Acesta este un fapt pe care cred că-l putem remarca mai ales în cazul românilor care au o abilitate impresionantă de a învăţa limba, fapt pentru care se depăşeşte această barieră lingvistică. De aceea, atunci când se spune că Spania a ajuns să fie, mai ales în etapa guvernării preşedintelui Aznar, o ţară atractivă prin bunăstare economică pentru persoane de diferite naţionalităţi, acest lucru se datorează faptului că toată bogaţia a fost generată şi împărţită între toţi cetăţenii.

Dacă astăzi ar trebui să tragem linie, ar trebui să spunem că multe lucruri nu s-ar fi putut face dacă nu am fi avut forţă de muncă străină, probabil 15 – 20 % din progresul economic nu s-ar fi materializat. Acesta este un lucru incontestabil şi este un adevăr evident („es una verdad como un castillo”). Aici nimeni nu e în plus, lipsesc oportunităţi de muncă care ar trebui să fie preocuparea Guvernului! 

Rep: – Ce imagine au acum românii din Torrejón de Ardoz?

P.R.: – Românii au o imagine bună în acest oraş şi nu spun asta ca să dea bine în acest interviu, ci pentru că este o realitate. Nu există nici o problemă de integrare sau de convieţuire. Românii sunt bine primiţi aici şi de fapt a devenit ceva normal să vezi români căsătoriţi cu spaniole sau invers, familii care s-au format şi care s-au integrat total. Este o imagine bună. Pe lângă asta, românii şi-au câştigat imaginea de popor muncitor, pentru că atunci când oamenii vin să muncească, vin ca să depună eforturi şi să producă bogăţie, atunci sunt primiţi cu braţele deschise. 

Rep: – Cum afectează această criză economică oraşul Torrejón de Ardoz şi ce măsuri aplică primăria pentru a reduce efectele negative?

P.R.: – În aceste momente, în cadrul primăriei se duc la îndeplinire o serie de acţiuni importante în ceea ce priveşte lucrările publice prin care se doreşte crearea de locuri de muncă şi creşterea activităţii economice.

Unele dintre lucrările importante pentru localitate sunt cele care se derulează pentru construirea noului nod de comunicaţii de pe şoseaua N2, cu un cost de 20 de milioane de euro şi care vor crea un mare număr de locuri de muncă. De asemenea, Primăria promovează în mod direct construirea a peste 1500 de locuinţe, lucrări care vor implica angajarea a 4500 de oameni. Se construiesc 9 parcări subterane cu o ofertă de peste 5000 de locuri şi cu un necesar de peste 5000 de muncitori.

De aceea, din perspectiva lucrărilor publice sunt foarte multe ocaziile de a găsi un loc de muncă, iar primăria are o politică specială pentru formarea profesională, prin intermediul programelor de formare ajustate la necesităţile firmelor.

În privinţa întreprinzătorilor, primăria derulează o serie de cursuri cu ajutorul Camerei de Comerţ. Aici trebuie remarcat faptul că sectorul străinilor este caracterizat prin spiritul întreprinzător şi se observă că imigranţii sunt cei mai numeroşi întreprinzători. Se întâmplă ca cineva să fie aici de 5 – 6 ani şi să fi obţinut cunoştinţe şi contacte, prin care să se vadă capabil să pornească o afacere şi de multe ori o fac şi obţin rezultate bune. În câteva cuvinte, acestea sunt câteva dintre măsurile demarate de primărie pentru crearea de locuri de muncă, prin formare profesională şi prin metode de sprijinire a firmelor şi oamenilor de afaceri, care sunt până la urmă cei care generează locuri de muncă. 

Rep: – Cum apreciaţi participarea românilor la viaţa locală atât din punct de vedere social, cât şi electoral?

P.R.: – Am câţiva prieteni români şi pot să vă spun că priorităţile şi necesităţile pe care le aveau acum 8 – 9 ani, când au venit aici, numai sunt la fel. La început, nevoile cele mai mari erau să găsească un loc de muncă, o cameră într-o locuinţă şi mai târziu au avut nevoie să devină mai independenţi, să închirieze un apartament, să-şi aducă aici sau să formeze o familie. Acum însă, unii dintre ei încep să aibă alte preocupări şi nelinişti, cum este participarea la ceea ce va fi viitorul lor şi trebuie spus că deşi în Torrejón s-a înregistrat o mare participare la alegerile prezidenţiale, mulţi români încă nu s-au înscris în registrul electoral.

Românii sunt la fel de „torrejoneros” ca şi ceilalţi aşa că vreau să le dau un sfat sincer şi din inimă: dacă ei nu sunt interesaţi, alţii vor decide pentru ei, pentru că aşa se întâmplă cu cei care se abţin sau care nu votează.

Sunt locuitori cu drepturi depline, unii dintre ei sunt de mai bine de 10 ani aici şi probabil că vor mai trăi cu noi şi în următorii 10, 20, 30 de ani, aşa că eu cred că a venit momentul să se decidă ca într-o dimineaţă sau după-amiază să completeze înscrierea în censul electoral şi să obţină astfel dreptul de a participa, de a decide şi de a alege priorităţile locale prin prisma programelor politice, în funcţie de orientarea fiecăruia. 

Rep: – Cum este comunicarea cu comunitatea românească?

P.R.: – În privinţa relaţiei cu comunitatea românească, primăria a reuşit să strângă legătura prin intermediul Asociaţiei Mioriţa, reuşind astfel să canalizeze vocea celor 8511 români din localitate. Prin această colaborare se pot face cunoscute cultura, tradiţiile, credinţele şi obiceiurile românilor. Există mult sprijin pentru asta şi o mare curiozitate faţă de acest colectiv care reprezintă aproape 10 mii de persoane.

În curând vom avea evenimente importante şi unul dintre ele este Săptămâna Paştilor, când se va oficia slujba de Înviere în spaţiul destinat festivităţilor, lângă Plaza de Toros, în apropierea staţiei de tren, unde sunt mii de locuri de parcare.

Pentru Noaptea de Înviere am căutat un loc destul de mare pentru ca toţi românii să poată sărbători Învierea Domnului Iisus Hristos. De asemenea, suntem mulţumiţi că în sfârşit, tot prin colaborarea cu Asociaţia Mioriţa, românii din Torrejón vor avea în curând o parohie ortodoxă, care va fi inaugurată în următoarele zile.