Interviu cu primarul oraşului Azuqueca de Henares, Pablo Bellido Acevedo. 

– Cum evoluează convieţuirea dintre diferitele culturi care se regăsesc în oraşul dumneavoastră, oraş în care românii constituie o comunitate importantă? Există probleme?

– Eu cred că nu există şi acesta este un lucru lăudabil pentru toată lumea. În Azuqueca de Henares, 10,5 % dintre locuitori sunt români şi asta înseamnă că ei constituie cea mai mare comunitate de străini din localitatea noastră. Pe lângă asta aş vrea să spun că faptul că există o bună integrare a românilor în oraşul nostru, acest lucru se datorează fără îndoială faptului că avem nişte valori culturale europene pe care le împărtăşim, iar faptul că popoarele noastre sunt de origine latină, facilitează enorm convieţuirea dintre locuitorii autohtoni şi cetăţenii români. Un mare merit îl are populaţia autohtonă care a ştiut să-i primească pe noii veniţi, dar şi faptul că românii au muncit şi s-au străduit să se integreze în viaţa localităţii noastre.

– Exista un tip al imigrantului aici în oraşul dumneavoastră?


– Nu exista un tip clar pentru că aici in Azuqueca avem imigraţie de origine africană, din nordul Africii din Maroc, dar şi din Nigeria, Guinea, din Columbia, Ecuador, Peru, Brazilia, dar şi din Europa de Est, România, Bulgaria. Oricum, aş vrea să spun că în Azuqueca nimeni nu este străin şi acesta este un motto dintr-un bar foarte vechi din oraş. Mulţi locuitori sunt din afară şi acesta este un oraş construit prin concordia şi contribuţia multor oameni veniţi din alte locuri. Eu, de pildă, sunt din Cádiz.

Dintre cei 35 mii de locuitori, foarte puţini, nici 5 %, fac parte din a treia generaţie de localnici. Este o localitate care a fost construită prin contribuţia noilor sosiţi, prima dată  a celor veniţi din restul Spaniei şi apoi cu sprijinul străinilor, care au venit în ultimii 7 – 8 ani.


 

– Ce imagine au românii aici în Azuqueca de Henares?

– Eu cred că e o imagine bună şi faptul că mulţi provenim din diverse locuri ajută. Când se întâmplă să ai o imigraţie din multe ţări ai două posibilităţi: să ignori fenomenul şi consecinţele sau să te străduieşti ca instituţie să oferi condiţiile necesare pentru ca în oraş să existe o bună convieţuire, bazată pe cunoaşterea reciprocă. Iar românii din Azuqueca reprezintă o populaţie accesibilă interculturalităţii şi schimbului. Responsabilitatea noastră este să oferim condiţiile ca acest schimb să aibă loc şi atunci când apar probleme să se poată rezolva într-o manieră paşnică şi de comun acord. De aceea trebuie să cunoaştem obiceiurilor celor care vin din alte ţări şi trebuie mereu să învăţăm ca să avem o bună convieţuire. Recent, am participat la o acţiune interculturală gastronomică şi am avut ocazia să probez câteva bucate din gastronomia românească.

– În ce fel se implică românii în viaţa socială a oraşului?

– Noi am observat o participare din ce în ce mai intensă a românilor la activităţile primăriei şi ale celorlalte instituţii. Pe lângă asta, noi avem o româncă în cadrul PSOE şi cu ajutorul ei reuşim să cunoaştem cât mai multe despre comunitatea românească.

Cei care au cea mai mare facilitate pentru a se integra sunt cei care vin cu familia şi au copiii la şcoală. De aceea încecăm să colaborăm şi cu şcolile pentru sprijinirea integrării, mai ales pentru că cei care emigrează cu familia sunt mai stabili şi nu-şi schimbă foarte des reşedinţa. Pot spune că românii se văd din ce în ce mai mult alături de spanioli şi de ceilalţi locuitori la acţiunile noastre.

– În ce măsură afectează această criză economică viaţa locuitorilor din Azuqueca de Henares?

– Azuqueca este unul dintre oraşele care avea un indice de şomaj mai mic decât cel mai mic procentaj naţional din Europa. Criza a lovit însă puternic în rândul firmelor şi de la o situaţie foarte bună am trecut la o situaţie rea, din punct de vedere economic.

Am fost unul dintre ultimele oraşe care au intrat în criză şi suntem convinşi că vom fi printre primii care vor ieşi din această recesiune. Suntem foarte bine situaţi în raport cu Madridul şi avem foarte multe posibilităţi logistice. Sunt vremuri grele, şomajul i-a afectat în mod special pe cei care erau vulnerabili, mai ales pe români, pentru că foarte mulţi lucrau în construcţii. Acesta a fost sectorul cel mai afectat de criză. Eu am încredere că 2011 va fi un an de recuperare economică şi din a doua parte a anului credem că se va reduce sensibil numărul şomerilor.

 – În campania electorală din Catalunia s-a discutat mult despre imigranţi. Credeţi că ar fi mai bine pentru un oraş dacă cetăţenii străini fără loc de muncă ar pleca?

– Eu cred că nu putem să menţinem discursuri de tentă xenofobă, iar cei care speculează tensiuni create de neajunsurile economice nu-şi dau seama că stimulează conflicte sociale. Acolo unde vecinii din acelaşi bloc se ceartă pentru că provin din alte locuri este un lucru negativ. Majoritatea celor care au venit în Spania au venit ca să munceasă şi să-şi câştige existenţa onorabil. Şi au făcut-o mulţi ani la rând şi este injust să fie trataţi drept cetăţeni de mâna a doua. Aşa că aceste acţiuni ale dreptei spaniole nu sunt corecte şi nu corespund unei acţiuni specific europene. Europa s-a construit prin solidaritate, aşa că eu cred mai mult în convieţuire, în cautarea unor soluţii pentru integrare raţională şi nu în excluziune şi rasism şi mi-ar plăcea ca în viitor Partidul Popular să renunţe la aceste acţiuni, specifice mai degrabă extremei drepte europene decât Spaniei care este o ţară integratoare. De altfel s-a dovedit în nenumărate rânduri că majoritatea celor care au venit aici au făcut-o pentru a munci şi pentru a contribui prin plata impozitelor şi a viitoarelor prestaţii sociale, pentru că o parte dintre pensiile de azi şi de mâine le-au plătit muncitorii străini care au venit în Spania în ultimii 10 ani.

– La ce să vă aşteptaţi în 2011?

– Cred că 2009 a fost cel mai grav an al crizei, 2010 a fost un an neutru în care am rămas în criză dar nu a fost o scădere sensibilă a indicilor de sărăcie, iar 2011 ar trebui să fie anul recuperării. Normal ar fi ca primele semne de recuperare să se resimtă în oraşe mai mici şi mai dinamice, de aceea noi credem că în a doua jumătate a anului ce vine se va simţi o creştere economică importantă în Azuqueca de Henares.