Portret: Klaus Iohannis, un preşedinte „neamţ” pentru România

Portret: Klaus Iohannis, un preşedinte „neamţ” pentru România

După un deceniu în care a fost condusă de Traian Băsescu, România începe o nouă eră. Președintele ales al României Klaus Iohannis a fost învestit duminică, 21 decembrie, în funcţia de preşedinte al României.

El a câştigat categoric cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, organizat în data de 16 noiembrie, obținând 54,43% din voturile valabil exprimate, devansându-l cu aproape 10 procente pe contracandidatul său, premierul României Victor Ponta, care a obţinut doar 45,56%.

De la validarea rezultatului alegerilor până la depunerea jurământului, Klaus Iohannis a transmis, prin acţiunile sale, fără a ţine discursuri ample, câteva mesaje importante pentru felul în care se raportează domnia sa la calitatea de preşedinte al României: a vizitat pentru prima dată Chişinăul, sprijinind politicienii moldoveni pro-europeni înainte de alegerile parlamentare, a sărbătorit ziua naţională a României la Alba Iulia, s-a întâlnit cu familia regală a României, şi-a vizitat părinţii în Germania şi a fost prezent la Timişoara, locul simbolic al câştigării libertăţii românilor, cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la căderea regimului comunist.

Viaţa unui preşedinte

Klaus Werner Iohannis s-a născut la 13 iunie 1959 la Sibiu, într-o familie de sași transilvăneni. Fiu de oameni simpli, fără funcţii – mama soră medicală, tatăl tehnician la o întreprindere -, dintr-o familie de patru membri (are o soră, care trăieşte alături de părinţi în Germania), Klaus Iohannis vorbeşte în volumul autobiografic “Pas cu Pas” despre începuturile sale. Noul preşedinte al României declară “este dificil pentru mine să mă refer la casa parintească într-un mod emoţionant, cum fac majoritatea oamenilor care îşi amintesc de locul în care au copilărit. Propriu-zis, casa părintească nu a existat. Am stat cu chirie şi ne-am mutat de mai multe ori„.


El a primit educaţie germană încă din primii ani de studiu (grădiniţa şi şcoala le-a făcut la secţia germană), fiind puternic marcat de modelul de disciplină asumat pe parcursul acestei educaţii: „Acum sunt un fanatic al organizării, inclusiv la nivel personal: îmi organizez şi viaţa cotidiană, şi parcursul public, orice ar însemna acest lucru„, spune Iohannis.

Între anii 1979-1983, a urmat cursurile Facultății de Fizică din cadrul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca. După absolvirea facultății, a fost profesor la diferite școli și licee din Sibiu (1983-1997), inclusiv la Colegiul Național ”Samuel von Brukenthal”, al cărui elev a fost. A ocupat funcția de inspector școlar general adjunct (1997-1999) și apoi inspector școlar general în cadrul Inspectoratului Școlar al Județului Sibiu (1999-2000).


Din 1990 este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR). În 1997 a devenit membru în Comisia de învățământ a FDGR Transilvania, iar în 1998 a fost ales în Comitetul de conducere al FDGR Sibiu, precum și șeful Comisiei de învățământ a FDGR Sibiu. Între 2002-2013 îndeplinește funcția de președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, fiind reales în 2006 și 2010.

De 14 ani este primar al Sibiului. A fost ales prima oară primar al municipiului Sibiu la 30 iunie 2000, în al doilea tur de scrutin, din partea FDGR. În 2004 a obţinut un nou mandat de primar cu 88,7% din voturile sibienilor. A fost ales şi la alegerile locale din 2008, întrunind 83,2% din opţiuni, şi reales în funcţie la localele din 10 iunie 2012.

A inițiat numeroase contacte cu investitori străini și cu oficiile Uniunii Europene. În timpul mandatului său, la jumătatea celor 14 ani de guvernare a municipiului, Sibiul a fost numit Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2007 (împreună cu Luxemburg).

La 28 decembrie 2007 i-a fost conferit Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler, iar în 2011, Ordinul National al României „Pentru Merit” în grad de Cavaler. În 2006, a primit Crucea Federală de Merit, oferită de Republica Federală Germania; în 2008 a primit Ordinul Național Italian — Steaua Solidarității Italiene, în grad de Comandor; în 2009 a primit Ordinul de Merit în grad de ofițer al Marelui Ducat de Luxemburg și, în același an, i-a fost acordat Ordinul de Merit „Marea Cruce de Argint” din partea statului Austriac precum și Ordinul de Ofițer al Coroanei Belgiene.

Vorbește fluent limbile germană și engleză.

În timpul alegerilor locale din 2008, contracandidatul din partea PNŢCD Albin Marinescu a cerut ca FDGR să îşi retragă toate materialele electorale pentru că numele primarului Klaus Iohannis apărea scris cu litera „J”, în loc de „I”, aşa cum era trecut în cartea de identitate. După acest incident, primarul a început să folosească numele de „Iohannis”, deşi susţine că numele său se scrie cu „J”, însă a fost înregistrat greşit în actele de stare civilă din perioada comunistă.

Familia preşedintelui

Părinţii preşedintelui ales locuiesc în Germania, împreună cu sora şi nepoata lui Klaus Iohannis, de 20 de ani, în oraşul bavarez Wurzburg.

Părinţii mei au plecat prin ’92-’93; pe atunci deja nu mai locuiam împreună, eu eram căsătorit din 1988, iar ei erau deja pensionari. Dacă ar fi decis să plece mai devreme, probabil că aş fi resimţit mult mai puternic despărţirea de ei, dar în acel moment am acceptat firesc decizia lor şi mi-am continuat propriile planuri„, spune Klaus Iohannis.

După anunţarea rezultatului alegerilor din 16 noiembrie 2014, părinţii preşedintelui au declarat că se bucură discret de reuşita fiului lor: ”Suntem foarte, foarte bucuroşi de ceea ce a realizat fiul nostru. Ne bucurăm, însă, discret şi îi dorim lui Klaus în primul rând noroc”, a declarat Gustav Johannis pentru br.de.

Klaus Werner Iohannis este căsătorit de 25 de ani cu Carmen Iohannis şi nu are copii. Relaţia cu soţia sa a început la 22 de ani. Cei doi s-au cunoscut în timpul facultăţii şi s-au căsătorit după 7 ani.

„În timpul facultăţii am cunoscut-o pe soţia mea, Carmen, dar în vechiul cerc de prieteni. A fost invitată de prieteni de-ai noştri care au rămas în Sibiu. Ne-am plăcut, pur şi simplu, iar chimia dintre noi depăşeşte orice descriere”, povesteşte Iohannis. Din declaraţiile sale, rezultă că i-a unit pasiunea pentru drumeţii şi cea pentru şcoală. El a ajuns profesor de fizică, ea profesoară de engleză.

„Am fost un cuplu de îndrăgostiţi mulţi ani. A durat mult până ne-am căsătorit. Ne-am cunoscut la 22 de ani şi ne-am căsătorit pe la vreo 29”, scrie Klaus Iohannis în cartea sa „Pas cu pas”. În timpul campaniei electorale, cei doi au sărbătorit „nunta de argint”. „Am trecut de pragul de 25 de ani de când suntem căsătoriţi şi acum cred că pot să spun că arta nu este de a te îndrăgosti, ci de a menţine dragostea vie pentru mult timp”, a spus preşedintele, care a declarat că motivul pentru care nu a plecat cu părinţii în Germania a fost Carmen, care „m-a sprijinit sută la sută în tot ce am făcut în viaţa mea publică şi politică”. În ceea ce priveşte viaţa lor de zi cu zi, Iohannis spune că nu este deloc spectaculoasă. Îşi planifică vacanţele, merg împreună peste tot. „Când avem ceva de sărbătorit, o facem simplu, cu câţiva prieteni. Nu am organizat niciodată petreceri fastuoase”, spune Iohannis, adăugând că ies foarte rar în oraş.

Acum, Carmen Iohannis se vede nevoită să-şi urmeze soţul la Bucureşti, deşi nu e deloc încântată de faptul că trebuie să-şi lase elevii în mijlocul anului şcolar. Nu s-a hotărât încă dacă îşi va face transferul la o altă şcoală din Bucureşti, unde să continue să predea, sau îşi va face doar datoria de Primă Doamnă.

Deşi nu au copii, cei doi declară că au o viaţă de familie foarte bună.

Actualul preşedinte a fost atacat murdar în timpul campaniei electoralede către purtătorul de cuvânt al campaniei prezidenţiale a contracandidatului său din partea PSD, premierul Victor Ponta. Gabriela Firea a declarat într-o conferinţă de presă că în toate statele civilizate cei care doresc să ajungă preşedinţi provin din familii complete, sunt căsătoriţi, au copii şi nepoţi, au trecut prin toate etapele vieţii: “A fi un bun familist înseamnă nu doar a fi căsătorit, ci şi a avea copii… Nu eşti un om complet fără să creşti un copil”, a spus purtătoarea de cuvânt a campaniei prezidenţiale a PSD, adăugând că dacă nu poate să facă un copil, Klaus Iohannis trebuia să înfieze unul: ”Nu toată lumea poate să aibă în mod natural copii, pentru că pot să apară probleme de sănătate, dar poţi să înfiezi un copil dacă vrei să ai o familie completă din toate punctele de vedere. Din perspectiva financiară, nu cred că se punea problema ca familia Iohannis să nu poată îngriji 1-2 copii”, a mai spus Gabriela Firea.

Preşedintele ales, Klaus Iohannis, a precizat atunci că a preferat să nu răspundă la atacurile Gabrielei Firea: ”Eu nu răspund niciodată la atacuri murdare, nu am de ce să mă cobor la acel nivel. Domnul Victor Ponta face pe elegantul, nu spune nimic, dar pune pe purtătorul de cuvânt, pe X şi pe Z să facă atacuri în media. Nu era absolut deloc onorabil să spună el asta, dar era mai onest. Nici lui nu i-aş fi răspuns”, a adăugat Iohannis.

În afară de capacităţile administrative demonstrate în anii petrecuţi la şefia Forumului german şi primăriei din Sibiu, Iohannis arată în cartea sa autobiografică şi veleităţi de gospodar casnic: “pot să repar orice prin casă, prin grădină, prin pivniţă. Când a fost nevoie, mi-am pus singur faianţă şi gresie în baie, în apartamentul în care m-am mutat cu soţia după ce ne-am căsătorit”.

Klaus Iohannis nu are terenuri, dar a cumpărat, împreună cu soţia sa, trei apartamente şi trei case în Sibiu, potrivit declaraţiei de avere. El declară trei conturi curente: unul de 13.500 euro, deschis în 2003, unul de 9.000 USD deschis în 1990, iar unul de 91.000 lei deschis în anul 1999.

Carmen Iohannis, Prima doamnă a României

Carmen Iohannis, soţia preşedintelui ales Klaus Iohannis, a devenit duminică Prima Doamnă a României odată cu preluarea de către soţul său a prerogativelor de şef al statului.

Carmen Iohannis are 54 de ani şi este profesoară de limba engleză, materie pe care a predat-o până acum la Colegiul ”Gheorghe Lazăr” din Sibiu, începând din 1990.

A petrecut alături de Klaus Iohannis 31 de ani, dintre care 25 în calitate de soţie. După anunţarea victoriei soţului ei,  Carmen Iohannis a fost întâmpinată cu flori şi urale de colegi şi elevi, aceştia din urmă cântându-i imnul ţării, dar şi piesa ”We are the champions” de la Queen. ”E o profesoară foarte bună, e apropiată de noi şi ne iubeşte ca şi când am fi copiii ei”, spune unul dintre elevii lui Carmen Iohannis. ”O să vorbim să vedem dacă trebuie să plec la Bucureşti”, a declarat aceasta, mărturisind că îi va fi greu să se despartă de clasa la care este dirigintă.

Carmen Iohannis se declară o admiratoare a familiei regale, dar şi a soţiei preşedintelui american Barack Obama, Michelle. Ea s-a remarcat deja prin ţinutele elegante şi feminine purtate la apariţiile publice alături de soţul ei, dar şi prin gesturi emoţionante de susţinere a acestuia (de exemplu, înaintea lansării candidaturii lui Klaus Iohannis la preşedinţie, în Piaţa Victoriei, soţia sa i-a înmânat nişte dropsuri pentru cazul în care nu găseşte apa la timppentru a putea să-şi susţină speechul pe care îl avea de rostit).

„Încerc să-mi fac cât mai bine pot meseria întotdeauna şi sper ca, în calitate de Primă Doamnă, să fac la fel”, a declarat Carmen Iohannis. „Le-am spus elevilor că această (victorie) este o dovadă în plus a faptului că bunul simţ, modestia şi intenţiile bune înving întotdeauna până la urmă”, a adăugat doamna Iohannis.

Preşedintele ales Klaus Iohannis a declarat că el şi soţia lui şi-au asumat faptul că ar urma să se mute la Bucureşti. ”Este pregătită să fie primă doamnă. Ne-am asumat amândoi că aici vom ajunge şi am luat în calcul să venim la Bucureşti.

Bubele noului preşedinte

Odată cu ascensiunea sa rapidă, presa a a scos din sertare câteva scandaluri în care a fost implicat numele lui Klaus Iohannis. Cea mai veche acuzaţie e de pe vremea când acesta ocupa funcţia de inspector şcolar, şi se referă la posibilul trafic de copii în care ar fi fost implicat. El ar fi intermediat, pentru cetăţeni americani şi canadieni, mai multe adopţii de copii din judeţul Sibiu, despre care nu se mai ştie nimic.

Un alt scandal se referă la câştigarea unor case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câţiva ani cu primarul.

Primarul Iohannis a fost anchetat de DNA în 2009 pentru abuz în serviciu, în legătură cu retrocedarea unor terenuri către persoane care nu îndeplineau condiţiile, dosarele fiind din anul 2005.

Tot în 2009, Agenţia Naţională de Integritate s-a autosesizat, în urma publicării unui articol într-un cotidian central, privind faptul că primarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilităţii, prin ocuparea funcţiei de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu – Şura Mică, în paralel cu cea de primar. Actualul preşedinte a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat procesul în 2010însă în 24 aprilie 2013  Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului se află din nou în incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. În septembrie, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI.

Calea primarului Iohannis spre Palatul Cotroceni

Marea lansare în politică s-a făcut în urmă cu 14 ani, în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primăria Sibiu, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali. Klaus Iohannis a ajuns atunci în al doilea tur de scrutin, cu social-democratul Ioan Cindrea, pe care l-a învins cu 69,18 la sută din voturile valabil exprimate, deşi în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de saşi. În primul mandat, a avut alături o echipă a PSD cu care a administrat oraşul timp de patru ani.

La următoarele alegeri, Iohannis a câştigat cel de-al doilea mandat de primar, cu 88,7 la sută din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din ţară. Tot atunci, FDGR a obţinut majoritatea în Consiliul Local, cu 16 locuri ocupate din 23, şi a preluat conducerea Consiliului Judeţean Sibiu, prin Martin Bottesch.

În cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, eveniment care a atras în oraş peste un milion de turişti.

La alegerile locale din 2008, Iohannis a întrunit 83,2 la sută din voturi, iar 14 posturi de consilier local au revenit FDGR, Martin Bottesch fiind, la rândul său, reales preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu.

În iunie 2012, Klaus Iohannis a câştigat cel de-al patrulea mandat de primar al Sibiului, cu 77,9 la sută din voturi.

La 13 octombrie 2009, după demiterea Guvernului Boc prin moțiune de cenzură, Klaus Iohannis a fost propus președintelui Traian Băsescu de către PNL pentru funcția de prim-ministru al României, ca independent. Şi PSD, PC și UDMR au susţinut atunci constituirea unui guvern format din tehnocrați. Șeful statului a refuzat de două ori numirea lui Iohannis, nominalizându-i pe Lucian Croitoru (13 octombrie 2009) și Liviu Negoiță (6 noiembrie 2009).

La 21 octombrie 2009, Parlamentul a adoptat declarația politică de susținere a lui Klaus Iohannis pentru funcția de prim-ministru cu 252 de voturi „pentru” și două „împotrivă”.

Klaus Iohannis a intrat în politica mare în 20 februarie 2013, când a semnat adeziunea la Partidul Naţional Liberal. “O zi mai târziu, colegii mei de partid au votat în unanimitate o derogare de vechime care mi-a permis să candidez la o funcție în conducerea partidului. La congresul extraordinar din luna februarie a anului trecut, am fost ales prim-vicepreședinte al PNL. Un an și patru luni mai târziu, am primit 95% din voturile delegaților la Congres din toată țara pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal”, declară preşedintele.

După ce s-a înscris în PNL, la 20 februarie 2013, Klaus Iohannis a rămas în continuare și membru FDGR, dar renunțând la președinția Forumului. A fost ales prim-vicepreședinte al PNL  la 23 februarie 2013, iar pe 28 iunie 2014, în cadrul Congresului ordinar al PNL, a fost ales președinte al PNL. Tot atunci a fost aprobată fuziunea dintre PNL și PDL, noul partid rezultat numindu-se tot PNL.

În februarie 2014, Klaus Iohannis fusese nominalizat pentru funcţiile de vicepremier şi ministru de Interne, dar PNL a ieşit de la guvernare şi USL s-a rupt.

Liberalii și democrat-liberalii s-au reunit în congres comun, la 26 iulie 2014, pentru aprobarea statutului noii formațiuni rezultate în urma fuziunii și a noii alianțe electorale — Alianța Creștin Liberală Partidul Național Liberal-Partidul Democrat Liberal (ACL PNL-PDL).

La 11 august 2014, Biroul Politic Național comasat PNL-PDL, reunit la Palatul Parlamentului, a decis desemnarea liderului liberalilor, Klaus Iohannis, drept candidat al Alianței Creștin Liberale (ACL) la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014.

În 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis câştigă turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale cu aproximativ 54% din voturi şi devine noul preşedinte al României.

Victoria lui Iohannis a fost o victorie uriaşă a românilor care au ieşit la vot împotriva guvernării Ponta, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne fiind de aproape 12 milioane, adică un procent de 64,10%, cea mai bună prezenţă la vot după 2000. Această mobilizare masivă a populaţiei a răsturnat previziunile tuturor specialiştilor, în condiţiile în care Victor Ponta intrase în bătălia finală din pole position, în primul tur el obţinând 40,44 % din voturile cetăţenilor, în timp ce actualul preşedinte, Klaus Iohannis, primise votul a doar 30,37% din totalul votanţilor.

Klaus Iohannis în lume şi votul românilor din diaspora

Victoria lui Iohannis a surprins opinia publică din ţară  şi din străinătate, presa internaţională acordându-i mare atenţie românului de etnie germană care va conduce această ţară în următorii cinci ani.

Presa germană a prezentat succesul său drept o victorie istprică: „Cu cea mai mare participare din anii ’90 până în prezent (mult peste 60%) a reuşit să câştige Iohannis „, consemna Die Welt. Deutsche Welle,  Der Spiegel, Die Zeit,  Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), toate folosesc cuvinte precum “senzaţie” sau “senzaţional” referindu-se la victoria candidatului ACL.

Şi presa din Austria relatează despre victoria lui Iohannis, în publicaţiile Die Presse, Handelsblatt şi Wirtschaftsblatt, dar şi în Der Standard, care remarcă prezenţa record de participare şi cozile imense formate de diaspora românească, atât din turul II, cât şi din turul I, când au provocat demisia lui Titus Corlăţean din fruntea diplomaţiei.

Agenţia Reuters a titrat la rândul său: „Premierul Victor Ponta a admis o înfrângere şocantă în scrutinul prezidenţial din România, după ce sondajele la ieşirea de la urne au arătat că adversarul său de centru-dreapta Klaus Iohannis are o revenire surprinzătoare”.

Jurnaliştii de la Associated Press au scris despre victoria românilor: „Mii de oameni au ieşit pe străzi la Bucureşti pentru a celebra, după ce premierul Ponta şi-a recunoscut înfrângerea în faţa primarului de etnie germană al Sibiului, într-un scrutin prezidenţial foarte strâns. Premierul Victor Ponta era favorit, dar era urmat îndeaproape de Klaus Iohannis, primarul Sibiului care promite combaterea corupţiei”.

Agenţia austriacă APA abordează şi ea problema votului din diaspora,  unde oamenii s-au aşezat la coadă în unele oraşe europene încă din timpul nopţii.

„Opoziţia a acuzat guvernul că a încercat să împiedice votul din străinătate. Cei aproximativ trei milioane de români din diaspora au votat mereu împotrivia Partidului Social-Democrat, pe care îl consideră un urmaş al Partidului Comunist, corupt şi rezistent la reformă”, scrie APA.

„Denigrat de adversari din cauza originilor germane, Klaus Iohannis, care a creat surpriză câştigând scrutinul prezidenţial din România, a reuşit să convingă electoratul pledând pentru o Românie «normală», liberă de corupţie”, a notat Agenţia France Presse într-un material cu titlul „Klaus Iohannis, parcursul atipic al «germanului de Transilvania» devenit preşedinte”, în care se mai precizează: „Liderul Partidului Naţional Liberal pare absolut atipic pe scena politică a acestui stat fost comunist: este membru al minorităţii germane din Transilvania – fiind supranumit de pe o poziţie de superioritate «germanul» – şi este de confesiune protestantă, într-un stat în care aproape 90% din populaţie este ortodoxă”.

„Klaus Iohannis câştigă în România, Victor Ponta îşi recunoaşte înfrângerea”, titrează agenţia italiană ANSA, notând că scrutinul prezidenţial a fost marcat de probleme în diaspora, în principal la Paris şi Torino.

„Premierul Victor Ponta şi-a recunoscut înfrângerea în turul doi al alegerilor prezidenţiale din România”, titrează agenţia rusă TASS.

Prezenţa la urne la secţiile de vot din străinătate a fost şi ea cea mai mare înregistrată vreodată în diaspora, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne în străinătate fiind de 379.116.

Noua echipă de la Cotroceni

În echipa cu care a pornit la drum Administraţia Prezidenţială, Klaus Iohannis a păstrat doi dintre consilierii fostului preşedinte: Gheorghe Angelescu, consilier de stat, coordonator al Cancelariei Ordinelor (în această funcţie din decembrie 2000) şi şefa Compartimentului Protocol, Delia Dinu (în funcţie din august 2012, prezentă la toate depunerile de jurământ ale miniştrilor).

Ceilalţi consilieri pe care se bazează Klaus Iohannis în noua sa funcţie sunt Lazăr Comănescu, consilier prezidenţial pentru politică externă, Leonard Orban, consilier pentru afaceri europene,  Dan Mihalache, consilier prezidenţial pentru managementul resurselor, Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pentru mediul de afaceri, George Scutaru, consilier pentru securitate naţională, Andrei Muraru, consilier prezidenţial pentru relaţia cu autorităţile publice şi societatea civilă şi Tatiana Bran, şefa Departamentului de Comunicare.

„Pas cu pas”, cea mai căutată carte din România

La o săptămână după alegerea sa ca preşedinte, cea mai căutată carte de la ediţia a XXI-a a Târgului Internațional de Carte Gaudeamus a fost, evident, volumul autobiografic „Pas cu pas”, scrisă de președintele ales, Klaus Iohannis. Volumul a apărut la Editura Curtea Veche şi s-a vândut în 8.000 de exemplare.

Despre autor

Portret: Klaus Iohannis, un preşedinte „neamţ” pentru România

Portret: Klaus Iohannis, un preşedinte „neamţ” pentru România

După un deceniu în care a fost condusă de Traian Băsescu, România începe o nouă eră. Președintele ales al României Klaus Iohannis a fost învestit duminică, 21 decembrie, în funcţia de preşedinte al României. (mai mult…)

Despre autor

Publicitate

Românul Podcast

Hotnews.ro

Publicitate

Români în Madrid

Români în Madrid

Grupul românilor din Madrid pe Facebook

Contact

Contact Publicitate Banner Romanul.eu