Serviciile consulare sunt mult mai moderne astăzi, dar costul lor este excesiv în opinia multora dintre românii care sunt nevoiți să apeleze la misiunile României din străinătate.

Ministerul Afacerilor Externe al României a demarat, la începutul acestui an, o modernizare fără precedent în ceea ce privește modul de funcționare a serviciilor consulare, care au devenit acum mult mai rapide și accesibile datorită unui sistem electronic.

Conducerea departamentelor MAE care se ocupă de funcționarea consulatelor României a fost de curând la Madrid ca să explice comunității românești noutățile programului E-cons, despre care am mai informat și în edițiile anterioare ale publicației noastre.

E-Cons reprezintă o revoluționare a serviciilor consulare, ale căror taxe rămân ănsă la un nivel foarte mare.

Interviu cu Bogdan Stănescu, director general al Departamentului Consular din Ministerul Afacerilor Externe

Reporter: – Foarte mulţi români din Spania, probabil şi din restul lumii, sunt nemulţumiţi de nivelul taxelor consulare. Dumneavoastră sunteţi mulţumit?

Bogdan Stănescu: – Taxele consulare reprezintă o preocupare constantă şi principală a Ministerului de Externe. Într-adevăr, unele au fost mai mari decât ar fi trebuit, dar anul trecut două taxe consulare aferente unor servicii foarte uzitate au fost nu reduse, ci eliminate. Unul este referitor la certificatele de naştere pentru minorii de până la şase ani, dacă părinţii solicită înscrierea certificatelor străine în registrele româneşti, într-un interval de şase luni de la eliberarea certificatului de naştere străin. Taxa este zero pentru aceste cazuri şi de aceea cererea este mare, iar măsura şi-a atins scopurile: acela de a scuti de taxă un serviciu foarte utilizat, dar şi pe acela de a-i convinge pe români să-şi facă acte pentru copii. Ne confruntăm cu o problemă foarte mare şi îmi pare rău să o spun, aceea a ignoranţei românilor faţă de proprii copii. Am avut cazuri la mai multe consulate de tineri de 18 ani care nu aveau certificat românesc şi a trebuit să căutăm mai multe variante legale să-i putem ajuta.

Credeţi că taxele ar mai trebui mărite, având în vedere îmbunătăţirea serviciilor?

Nu ar trebui mărite. Măsurile de modernizare a reţelei consulare, prin introducerea unor instrumente informatizate, nu va avea nici un impact asupra taxelor consulare.

Dar, insistând asupra acestei teme deosebit de importante pentru românii din afară, Ministerul este de acord cu reducerea taxelor? Există iniţiative de a le reduce, dar se doreşte realmente acest lucru sau nu se întâmplă nimic?

Reducerea taxelor consulare intrată în vigoare anul trecut este rezultatul muncii asidue a Ministerului încă din 2012, prin campania pe care am demarat-o în rândul Guvernului, pentru a sensibiliza şi a reuşi să operăm aceste scutiri de taxe. Taxele consulare vor fi în continuare o prioritate pentru noi şi vom face analize privind nivelul lor.

Pot fi reduse aceste taxe? Din punct de vedere administrativ?

Dacă există voinţă politică, orice se poate. Noi suntem un palier executiv, care propune o serie de măsuri palierului politic şi legislativ. Taxele consulare operate de un membru UE sunt mai mari, câteodată duble, faţă de taxele percepute de acelaşi stat pe teritoriul său. De exemplu, un paşaport eliberat de consulatele unei ţări membre e UE, nu spun care, costă 500 de euro, în timp ce acelaşi paşaport, pe teritoriul ţării respective, costă mult sub 100 de euro.

Paşaportul românesc costă 50 de euro în ţară şi aici e 100 de euro, deci dublu.

Da, este o proporţie care se păstrează la toate ministerele de Externe. Efortul financiar pe care statul îl face pentru a avea o reţea consulară de mărimea celei actuale, medie spre mare, comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene, este mult mai mare pentru a oferi servicii şi a veni în sprijinul românilor. În interior, administraţia există, iar efortul nu este atât de mare.

Referitor la calitatea serviciilor, ce mesaje aveţi de la românii din străinătate în acest sens? Spuneaţi că nu vi se recunosc eforturile pentru îmbunătăţirea serviciilor.

Da, spuneam la întâlnirea cu membrii asociaţiilor din Madrid că obiectivul acestor întâlniri, în afară de un dialog necesar cu oamenii, este de a micşora diferenţa dintre eforturile mari, complexe, de a moderniza serviciile consulare şi percepţia, de multe ori nejustificată, faţă de activitatea consulară. Multe acuzaţii, spuneau şi participanţii la întâlnirea de la Madrid, sunt legende. Avem şi dovada, cu documente, că sunt legende. Apoi, o participantă acuza un funcţionar al MAE că a vorbit nepoliticos cu dumneaei, dar când i-am cerut numele persoanei respective, doamna a refuzat să ne spună cine este.

Noi vrem ca românii să vadă care este natura muncii consulare, nu numai munca la ghişeu. E vorba şi de latura protecţiei consulare, pe care Ministerul o acordă în zonele periculoase.

Mulţi români se întreabă ce se întâmplă cu banii încasaţi la consulate. Unde merg aceşti bani, despre ce sume e vorba? Dacă facem un calcul, la o medie de 200 de persoane pe zi, numai Consulatul de la Madrid poate încasa 5 milioane de euro pe an, calculând că fiecare român cheltuie 100 de euro. Pe de altă parte, ce buget au aceste campanii de tipărire a broşurilor, de comunicare publică, aşa cum o numiţi?

În anul 2014, suma a fost, cu aproximaţie, de 40 de milioane de euro. Cea mai mare parte a acestor bani merge la bugetul de stat, iar o fracţiune mică se întoarce la Ministerul de Externe pentru a susţine reţeaua consulară, cu cele 8 consulate în Spania, 7 în Italia, 4 în Germania etc.

Este o reţea care produce bani, deci.

Da, dar care beneficiază în mod direct de o fracţiune din întreaga sumă.

Şi bugetul pentru comunicare, pentru informarea populaţiei din aceste ţări?

La nivelul MAE avem o direcţie specializată în acest sens.

Mă refer la o sumă din banii consulatelor destinată comunicării.

Nu, nu există, dar fiecare departament, inclusiv al nostru, când avem nevoie de mediatizare, solicită de la direcţia de specialitate fondurile necesare pentru materialele de promovare.

Practic, strategia de modernizare a serviciilor consulare are mai multe componente: modernizarea instrumentelor cu servicii informatizate, comunicarea pe teme consulare, în care se înscrie dialogul cu diaspora şi mediatizarea în România a tot ceea ce face Ministerul de Externe pentru români, din punct de vedere al prevenţiei şi al asistenţei consulare.

MAE, dedicat activităţilor diplomatice externe, s-a trezit de aproximativ 10 ani cu o comunitate mare în afară care nu are nevoie de aceste servicii, dar are nevoie de asistenţă consulară şi de documente, la fel ca cei de acasă. Nu credeţi că e nevoie de comunicare, în privinţa consulatelor, care să fie mai interactivă, cu presa, cu asociaţiile, comunitatea? Aici fac precizarea că există, în presă şi în comunitate, multă impostură şi infiltraţi, oameni care nu reprezintă ceea ce spun că reprezintă, pentru că reperele se pierd. Ar fi de dorit, cred, să avem acces la informaţii importante care privesc situaţia comunităţii, cazurile grave în care consulatele intervin sau schimbările de conducere la consulate. Au fost situaţii când un consulat a fost spart şi au fost furaţi banii, un consul a fost retras pentru că nu a prezentat situaţia contabilă multă vreme sau altul era citat în presa spaniolă pentru o presupusă implicare în dosarul 11 martie. Astfel, comunitatea ar înţelege exact cu ce se ocupă consulatele, care sunt văzute de multe ori numai ca instituţii care încasează bani.

Comunicarea ar putea constitui rezolvarea multor probleme. Dar dvs. vă referiţi la cazuri interne ale MAE, unele disciplinare, unde anumiţi consuli au fost obiectul unor probleme. În acest sens, comunicarea o face Ministerul din centrală, prin direcţia de specialitate. Sunt probleme interne, aşa trebuie să rămână, ca în orice stat civilizat. Pe latura comunicării consulare, deschiderea este totală şi am lansat câteva proiecte de informatizare a reţelei consulare, fiecare cu un portal  informativ. De acolo, orice cetăţean poate afla informaţiile necesare, inclusiv reprezentanţii mass-media. Pe de altă parte, aproape toate consulatele şi Ambasada au pagini de Facebook, de unde presa română din străinătate poate afla informaţii. Mai mult decât atât, acum câteva săptămâni, Departamentul consular din MAE şi-a lansat propria pagină de Facebook, de unde puteţi, de asemenea, afla informaţii. Bilunar, avem sesiuni de întrebări şi răspunsuri, în cadrul cărora cetăţenii întreabă şi noi răspundem într-un interval de 48 de ore.

E –cons este un pas înainte, există deocamdată un call center, dar cât va mai dura până când vom avea un sistem de administraţie consulară online?

V-aş corecta, avem cinci din şase sisteme informatizate funcţionale, nu avem doar call center-ul. Cele mai importante sunt cel de facilitarea depunerii vizelor şi depunerea şi procesarea solicitărilor de paşapoarte şi a titlurilor de călătorie, principalul serviciu solicitat de români. Domeniul paşapoartelor este acoperit de un sistem informatizat, astfel încât toate informaţiile preluate de ambasade şi consulate sunt transmise prin acest sistem, iar în România se confecţionează paşaportul care ulterior se trimite solicitantului.

Dacă totul decurge bine, sperăm ca până la sfârşitul acestui an să avem aplicaţia prin intermediul căreia vom informatiza celelalte servicii consulare: procuri, acte de stare civilă sau declaraţii, toate foarte des cerute de români.

Credeţi că provenienţa consulilor din partidele politice, nu din rândul funcţionarilor, afectează calitatea serviciilor consulare? Au existat, de-a lungul anilor şi încă sunt consuli numiţi pe criterii politice, nu din centrala MAE. Exemplele actuale sunt Barcelona şi Bilbao, unde consulii au primit funcţia după o participare politică activă, fără să aibă experienţă profesională în domeniul consular.

Departamentul Consular nu face politica de personal a MAE. În al doilea rând, nu am avut semnale din partea comunităţii cu privire la cazuri pe care le menţionaţi, dar nici un membru al MAE nu are voie să facă politică. Noi, cu atât mai puţin, pentru că reprezentăm partea tehnică. La noi problema e foarte clară: omul trăieşte sau moare, are nevoie de paşaport şi de alte documente, nu ne permitem eşecuri. În MAE şi în reţeaua consulară nu facem politică şi orice persoană care pleacă la post, indiferent că este din departamentul nostru sau din alte departamente, parcurge o perioadă intensă de pregătire, atât anterior plecării, cât şi în timpul concediilor, când vin în România, unde trec pe la centrul de pregătire consulară, cu scopul de a se pune la punct cu noutăţile din domeniul legislaţiei şi de procedură, pentru a fi la curent mereu cu tot ce este nou în domeniul consular.

Pentru a încheia, ce mesaj aţi dori să primiţi din partea cetăţenilor după aceste modernizări din sistem?

Chiar îmi doresc să primim mesaje, pentru că noi iubim munca pe care o facem şi dacă nu am fi apropiaţi de oameni, nu am putea rezista la volumul de muncă pe care îl presupune numărul mare al românilor din străinătate. Ne-ar plăcea să auzim că oamenii înţeleg că ne pasă de ei, că le punem la dispoziţie instrumente pentru a le uşura viaţa şi că încercăm să-i sprijinim. Vreau să conştientizeze că cineva, de partea cealaltă a ghişeului, munceşte în beneficiul lor şi că funcţionarul consular sau consulul nu este străin de durerile şi de problemele lor. Nu vrem o recunoştinţă pentru că ne facem treaba sau ne îndeplinim funcţiile din fişa postului, dar vreau ca românii să înţeleagă că suntem de aceeaşi parte cu dânşii. Tot ce facem e pentru binele lor, nu pentru a avea noi un câştig.

(Interviu realizat de Felix Damian)