Galerie foto

Declarații de presă după ședința task-force, susținute de Mădălina Turza, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, și Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al guvernului

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! În urma task-force-ului convocat de premierul Nicolae Ciucă în această dimineață pentru a gestiona fluxul de refugiați care vin din Ucraina, țară afectată de agresiunea militară rusă, au fost luate o serie de măsuri și în acest sens, alături de mine o să o invit pe doamna Mădălina Turza, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului. Domnia sa urmează să prezinte răspunsul României la criza refugiaților din Ucraina, forma de organizare decisă la nivelul guvernamental. Doamna consilier de stat, vă rog!

Mădălina Turza: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Astăzi vă voi prezenta răspunsul sau viziunea, modalitatea în care România înţelege să răspundă la nivel sistemic crizei umanitare a refugiaților, deoarece ne apropiem de perioada, de momentul în care vom intra în a doua fază de răspuns și o să vă explic foarte pe scurt despre ce este vorba. 

Așa cum știți, încă de pe data de 24 februarie 2022 când s-a declanșat această situație, România a intrat practic în prima fază de intervenție, de urgență, legată de gestionarea fluxurilor de refugiați care au venit pe teritoriul țării noastre. În această fază, așa cum știți, vârful de lance al acțiunii a fost evident Departamentul pentru Situații de Urgență, care a gestionat toată situația de criză din zona de punctele de trecere a frontierei și tot ceea ce a presupus partea de intervenție și de sprijin de protecție civilă. Evident, pe lângă aceste măsuri pe care le-a luat DSU, s-au raliat ministerele de linie care au generat în timp real o serie de reglementări care au putut permite acomodarea refugiaților, în primă fază la noi în țară.

Este evident că pe lângă răspunsul autorităților și al ministerelor și al Departamentului pentru Situații de Urgență, am colaborat așa cum bine știți, de o manieră foarte bună cu organizațiile internaționale, cu societatea civilă și cu actorii privați care au răspuns în timp real nevoilor existente și care s-au alăturat efortului guvernamental și al autorităților locale. Aceasta reprezintă practic faza întâi de răspuns de urgență a României în raport cu criza refugiaților. 

Pentru că acum lucrurile încep să intre într-o altă dinamică, trebuie să ne pregătim pentru cea de-a doua fază de răspuns a României, care are legătură în special cu zona de protecție. Pentru că suntem conștienți de faptul că va exista un număr consistent de oameni care vor alege să rămână pe teritoriul țării noastre. În momentul de față sunt aproximativ 80.000 și probabil că vor fi și mai mulți. 

În acest context Guvernul României, alături de toți actorii implicați trebuie să ia un set de măsuri pe termen mediu și lung pentru a ne asigura că refugiații care sunt alături de noi în România beneficiază de cea mai bună protecție. În acest sens, așa cum știţi, la nivelul Guvernului există Comisia Ucraina sau Task Force 2, coordonată de șeful Cancelariei Prim-ministrului și, de asemenea, există un grup de coordonare strategică a asistenței umanitare. Din cadrul acestui task-force de la nivelul Guvernului fac parte principalele ministere responsabile de gestionarea situației refugiaților, respectiv Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul Muncii, Ministerul Familiei, Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor publice și alte ministere. Însă, pentru faza aceasta de dezvoltare a măsurilor de protecție, aceste ministere vor organiza șase grupuri de lucru focusate sau orientate pe zonele nevralgice în care România trebuie să vină cu un răspuns consolidat pentru protecția refugiaților care aleg să rămână în România, respectiv un grup de lucru pe sănătate, un grup de lucru pe educație, un grup de lucru care va gestiona problema ocupării sau accesului la piața muncii a refugiaților din România, un grup de lucru destinat problemelor ce țin de locuire, pentru că acești oameni vor trebui să aibă soluții concrete de locuire, pe termen mediu și lung, pentru că ei nu pot sta pe o perioadă nedeterminată în corturi sau centre. De asemenea, un grup de lucru destinat adresării nevoilor persoanelor vulnerabile, și aici ne gândim la persoane cu dizabilități, la vârstnici, la oameni care se află în diferite situații de vulnerabilitate și un grup aparte destinat măsurilor pentru copii și tineri. Din cadrul acestor grupuri de lucru, care sunt coordonate pe fiecare zonă de activitate de către un secretar de stat de la ministerul de linie, mai fac parte un reprezentant de la Cancelaria Prim-Ministrului, un expert tehnic de la MAI, respectiv DSU, experți tehnici din ministerul respectiv, precum și, foarte important, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru refugiați care se află în România și care sprijină complementar eforturile guvernamentale. 

De asemenea, în fiecare grup de lucru află și reprezentanții organizațiilor neguvernamentale care au expertiză pe domeniile respective, pe locuire, pe copii, pe grupuri vulnerabile, educație, sănătate și așa mai departe. 

Aceste grupuri de lucru vor elabora în cel mai scurt timp, de o manieră colaborativă, cu resurse punând la dispoziție resursele publice, pe de o parte, iar pe de altă parte sprijinul și expertiza tehnică internațională și a societății civile, vor elabora câte un plan de acțiune de măsuri dedicat pe fiecare linie pentru a sprijini refugiații din România. 

Toate aceste planuri sectoriale de acțiune vor fi incorporate la nivelul Cancelariei și al Grupului de coordonare despre care vă povesteam, a asistenței umanitare, în Planul Național de Acțiune, ca răspuns la criza refugiaților, în faza a doua. Adică aceea în care ne gândim la măsuri de protecție pe termen mediu și lung. 

Este foarte important să știm că, chiar dacă în prima fază de răspuns de urgență, Guvernul României a venit cu măsuri inclusiv de reglementare pentru asistența și protecția refugiaților, în sensul în care le-am oferit acces liber la sistemul nostru de sănătate, la sistemul de educație, la piața muncii, acum în faza în care trebuie să ne gândim pe termen mediu și lung, este necesar să venim cu mai multe decât măsuri formale sau de acces. Este nevoie să venim cu măsuri substanțiale, adică ce facem noi în mod pro-activ pentru ca, de exemplu, copii ucraineni nu doar să fie primiți în școală, ci cum adaptăm o serie de lucruri în școală, astfel încât ei să poată efectiv să beneficieze de educație. Practic, faza a doua a răspunsului umanitar pe care România îl dă are legătură cu dezvoltarea serviciilor de calitate și a unei umbrele de protecție efectivă pe termen mediu și lung pentru refugiații din România, cum îi numim noi generic – în fapt ei sunt și vor fi beneficiari de protecție temporară. Aceasta reprezintă imaginea de ansamblu a răspunsului României vis-a-vis de criza umanitară a refugiaților pe care iată o implementăm și am ajuns la faza a doua, fiind foarte mulțumiți de faptul că, alături de noi se află organismele internaționale și societatea civilă care sunt sigură că vor aduce o plus-valoare în ecuația calității protecției pe care ne dorim să le oferim. 

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, doamna consilier de stat. O să punem şi la dispoziția dumneavoastră desigur, schema de funcționare a ceea ce doamna consilier de stat Mădălina Turza v-a prezentat ceva mai devreme, cu aceste trei niveluri de organizare care să țină practic pasul cu situația generată de războiul din Ucraina și nevoia de a oferi tot sprijinul necesar în conformitate cu Dreptul internațional, cu obligațiile pe care România și le-a asumat și bineînțeles, în raport cu nevoile pe care acești oameni le au. Pană în acest moment sunt aproape 80.000 de cetățeni ucraineni care au ales să rămână pe teritoriul României, din cei peste 515.000 care, de la debutul conflictului din 24 februarie, au intrat în țara noastră, sunt 79.075 de cetățeni ucraineni dintre care 30.000 sunt copii, unii dintre ei au fost deja preluați în grija structurile specializate ale statului Român, în centre dedicate protecției copilului, dar desigur, sunt mulți alții care au nevoie de integrare în sistemul educațional, de acces la serviciile de sănătate și de alte categorii de servicii sociale pe care România trebuie să fie pregătită să le ofere. 

În acest sens, pot să vă spun că săptămâna viitoare Comisia Europeană va trimite la București o echipă care să discute despre mecanismele de decontare a cheltuielilor pe care România le-a angajat până la acest moment, sunt 30,5 milioane de euro cheltuiți deja de țara noastră, potrivit primelor evaluări, în gestionarea fluxurilor de refugiați. Structurile costurilor sunt complexe pentru că nu includ doar cheltuielile de cazare și hrană, fluxul acesta, știți, guvernul a decis să asigure transport gratuit pentru refugiații care intră în România, mulţi din ei aleg să iasă din țara noastră, fie prin Bulgaria, fie prin Ungaria. Așadar structurile acestor costuri nu se referă doar la gestionarea celor aproape 80.000 de cetățeni ucraineni care astăzi au decis să rămână pe teritoriul României.

Pe de altă parte, primele cereri de decontare au fost transmise deja la Bruxelles săptămâna trecută. Așadar, finanțarea activităților pe care România le are de derulat în acest context are asigurate resursele necesare, iar organizarea pe care v-a prezentat-o doamna consilier de stat Mădălina Turza arată modul integrat în care autoritățile de la București gândesc sprijinul pe care acești oameni îl vor primi, fie prin efortul național de stat fie prin efortul integrat oferit de societatea civilă, sistemul de voluntari și, bineînțeles, organizațiile internaționale care sunt parte a acestui răspuns organizat la nivelul țării noastre. Dacă aveți întrebări, vă rog.

Reporter: Ne reamintim că la începutul lunii martie premierul Nicolae Ciucă anunța că ar fie vorba despre sume care depășesc puțin 50 de milioane de lei, la vremea respectivă cheltuieli cu cetățenii refugiați din Ucraina care au ajuns în țara noastră; având în vedere faptul că ar fi trebuit ca toți miniștrii să vină deja cu date la zi, cam care ar fi sumele care au fost cheltuite până în prezent.

Dan Cărbunaru: Asta vă spuneam. M-am exprimat în euro, nu în RON. Sunt 30,5 milioane euro sume pe care România le-a cheltuit până la această dată. Sigur, valorile se fac zilnic și toate ministerele, toate autoritățile care contribuie la acest efort din perspectiva efortului național bugetar alimentează guvernul cu informații la zi privind aceste demersuri. Desigur, la aceste cifre se adaugă și eforturile pe care la nivel local autoritățile le desfășoară, și aici cunoaștem în special eforturile de la granița de nord, județele de acolo le desfășoară, în special Suceava, sau în partea de sud-est, mă refer acum în primul rând la Tulcea, și acolo sunt eforturi semnificative. 

De altminteri, în acest context hub-ul umanitar de la Suceava care gestionează deja cred că am depășit 10 transporturi umanitare gestionate prin acest hub, care are o anvergură europeană. Practic, statele membre, instituțiile europene privesc Suceava ca un hub important umanitar din perspectiva sprijinului asigurat de UE prin intermediul României cetățenilor din Ucraina care au nevoie de suport în țara noastră sau necesită aprovizionare cu diverse alimente, medicamente, alte produse necesare, chiar și dincolo de graniță, și aici România gestionează integrat acest efort. Ca atare, toate aceste cheltuieli sunt centralizate și transmise. 

Săptămâna aceasta, oficialii de la Bruxelles care vin la București exact această misiune o au, pentru a genera un mecanism cât mai coerent, cât mai integrat și cât mai rapid de decontare a tuturor cheltuielilor pe care România le gestionează.

Reporter: Organizația Salvați Copiii a anunțat că în total 528 de copii din Ucraina au ajuns în țara noastră neînsoțiți. Ce fac autoritățile în acest context: încearcă să le găsească familia și ce se întâmplă cu acești copii?

Mădălina Turza: Sigur că da, toate datele referitoare la copiii neînsoțiți, fie că vorbim de cei care au sosit în țară alături de rude de gradul 2, 3 sau cunoștințe și prieteni, dar și cei care vin din sistemul de protecție din Ucraina sunt gestionaţi de Ministerul Familiei prin Autoritatea pentru Protecția Copilului. Însă, la nivel general toți acești copii au intrat într-o formă de protecție cu sprijinul direcțiilor generale de asistență și protecția copilului, unde beneficiază de toate serviciile de îngrijire adecvate conform vârstei până la clarificarea, să spunem, și a statutului lor legal și până la identificarea posibilelor rude. Sunt copii care își așteaptă părinții sau unul dintre părinte să sosească în România sau, de asemenea, sunt copii care au rude sau părinți în Europa de Vest și pentru care se încearcă găsirea unor canale de comunicare, astfel încât aceștia să ajungă alături de părinții lor.

Reporter: Şi aş mai avea o întrebare pe o altă temă, referitoare la faptul că ieri a fost semnat un memorandum la propunerea Ministerului Sănătății între țara noastră, un memorandum de cooperare între țara noastră și Republica Cuba. Aș vrea, dacă se poate, să ne detaliați puțin ce cuprinde acest memorandum, având în vedere că am văzut că ar fi vorba și despre anumite vaccinuri care ar ajunge aici.

Dan Cărbunaru: Sigur, în ședința de guvern la care vă referiți a fost aprobat memorandumul dedicat aprobării semnării Acordului de cooperare între Guvernul României și Guvernul Republicii Cuba în domeniul sănătății, în baza acestui acord cele două state urmând să colaboreze în mai multe domenii legate de sănătate, precum medicamente generice și esențiale, inclusiv vaccinuri și asistență pentru aprovizionarea cu medicamente, accesul populației la asistență medicală, inclusiv acoperirea universală cu servicii de sănătate, servicii de sănătate publică, politici farmaceutice, dar și prevenirea, supravegherea și controlul bolilor netransmisibile, inclusiv diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, cancerul, precum și reducerea factorilor de risc ai acestora, rezistența antimicrobiană, autorizarea medicamentelor și a dispozitivelor medicale, precum și asigurarea calității acestora. Cum se va concretiza implementarea acestui acord? Schimburi de informații, schimb de delegații, specialiști, experți în domeniul sănătății, vizite de studiu, va fi creat un grup de lucru pentru a evalua și stabili prioritățile de cooperare, acordul urmând să intre în vigoare de îndată ce ambele părți se notifică privind îndeplinirea procedurilor legale interne necesare. Este un acord al cărui demers a pornit în vara anului 2019.

Reporter: Concret, dacă se poate să ne spuneţi, dacă am primi și de când vaccin anticancer.

Dan Cărbunaru: Sigur, sunt cunoscute în spațiul public demersurile pe care specialiștii din Cuba le-au făcut în acest sens. Cu siguranță specialiștii din Ministerul Sănătății, după ce va intra în vigoare acesta acord, vor fi gata nu doar să vă ofere detalii, dar să vă și țină la curent cu stadiul concret al derulării sale. Mulțumesc. 

Reporter: Pentru doamna Turza o întrebare: vorbeaţi despre copiii care pot merge la școală, de acum pot să asiste la ore. Ce înțeleg ei dacă nu sunt vorbitori de limba română și cum pot fi ajutați totuși școala să fie nu doar un loc unde mergi, ci să și învețe ceva? 

Mădălina Turza: Vedeți dumneavoastră, exact pentru a răspunde la întrebarea pe care ați pus-o acum este practic creată faza a doua de răspuns cu care noi urmează să venim legată de măsurile de protecție pentru cei care rămân. 

Practic, în grupul de lucru pe zona de educație, din care fac parte experţi de la Ministerul Educației, UNHCR, ONG-uri cu expertiză pe domeniu, se vor crea acele măsuri proactive de incluziune, inclusiv se discută deja despre curriculum adaptat nevoilor copiilor ucraineni, despre instrumente de învățare în limba lor, despre profesori nativi de limba ucraineană, este un set de măsuri proactive care au rolul de a genera efectiv incluziunea, pentru că, așa cum vă spuneam, nu este suficient doar să le dai un acces formal și practic pe fiecare domeniu, că vorbim de educație de sănătate, de locuire, venim aici cu acele măsuri care vor aduce partea de calitate pentru refugiații ucraineni și nu trebuie să ascundem faptul că este o oportunitate ca în urma acestui efort de solidaritate dintre resursele publice, cele internaționale și cele ale societății civile, să rămânem în urmă cu o creștere a calității serviciilor noastre per ansamblu, pe zona de grupuri vulnerabile.

Reporter: Când ar trebui aceste măsuri să fie puse în aplicare, aveți un orizont de timp?

Mădălina Turza: Să știți că avem un termen estimativ de definitivare a Planului Național de Răspuns, faza a doua, la începutul lunii aprilie, urmând ca după aceea să înceapă, evident, implementarea.

Reporter: Şi până atunci ce se întâmplă: copiii merg la școală și doar stau acolo sau…?

Mădălina Turza: Momentan, trebuie să știți că noi am venit cu această fază a doua până să se încheie, să spunem, faza de urgență. Noi nu am terminat, suntem încă pe finalul fazei de răspuns de urgență și pregătim următoarea etapă. Încă nu vorbim de un val de copii care s-au înscris în școlile din România și tocmai de aceea vrem să ne asigurăm că în momentul în care ei vor fi gata, pentru că sunt niște traume la mijloc, acum după ce un copil a călătorit peste graniță, a mers sute de kilometri, e puțin probabil că a doua zi va merge la școală. Și atunci, pentru a ne pregăti pentru acel moment, venim cu aceste măsuri care targetează calitatea.

Reporter: În acest moment aveţi date câte solicitări sunt sau la nivel naţional…?

Mădălina Turza: Nu am în acest moment date, dar cu siguranță colegii noștri de la Ministerul Educației vă pot furniza informațiile.

Dan Cărbunaru: Aici, sigur, este foarte importantă și comunicarea cu Ambasada Ucrainei la București, pentru că este unul dintre punctele cele mai importante de informare și de contact cu cetățenii ucraineni, dar puțin peste 4.000 dintre cei 79.000 care sunt astăzi în România au aplicat pentru o formă de azil, asta înseamnă că beneficiază de protecția statului român, dar și de o posibilitate de contactare în orice moment a lor.  Am spus asta încă de la debutul crizei generate de fluxul de refugiați care veneau din Ucraina în România, cetățenii ucraineni vin dintr-o țară care are un acord de asociere semnat cu Uniunea Europeană, asta înseamnă că ei au dreptul de a călători liber și a sta timp de 90 de zile într-un interval limitat de jumătate de an oriunde, pe teritoriul României sau pe teritoriul altui stat membru. Este foarte important în acest sens și pachetele de informare pe care Guvernul le-a făcut împreună cu societatea civilă exact acest rol îl au – de a răspândi această informație către cetățenii ucraineni care în acest moment sunt cazați în hoteluri, în pensiuni, acasă la români, oriunde, fără să aibă un statut de azilant. În momentul în care ei au nevoie de statul român pentru a beneficia de protecția pe care statul român este dator să le-o ofere, cu sau fără statutul acesta de azilant, ei trebuie să știe că au acces la aceste tipuri de servicii, iar statul român asta face în acest timp, într-o perioadă în care familiile se așază, își iau deciziile dacă rămân în România, dacă vor să se întoarcă în Ucraina, dacă vor să meargă în alte state membre ale UE, statul român își pregătește instituțiile pentru a absorbi nu doar lucrurile care de urgență trebuie rezolvate, de tip asistență psihologică pentru copiii traumatizați, asta se întâmplă și la Isaccea, se întâmplă și la Siret, se va extinde curând acest sistem de Blue Dot, împreună cu organismele internaționale specializate de acordare de asistență psihologică familiilor cu copii care vin din zona aceasta de conflict. 

Urmează să aibă acces și la alte tipuri de servicii pe măsură ce familiile vor dori să aibă o integrare în societate, avem deja câteva sute de cetăţeni ucraineni care s-au angajat la firme din România și sunt cel puțin 2000, 2000 și ceva de locuri libere în acest moment, am văzut, pentru refugiații ucraineni care doresc să aibă un loc de muncă în această perioadă. Deci România se pregătește pentru această etapă a doua. Vom vedea cât va dura. Aceste servicii însă trebuie să existe și de îndată ce familiile de ucraineni, cetățenii ucraineni, indiferent că sunt majori sau mai ales minori, vor dori să le acceseze, noi trebuie să fim pregătiți să-i integrăm.

Reporter: 2000 de locuri de muncă, puteți să ne spuneți în ce domenii? 

Dan Cărbunaru: Nu am aceste domenii. Ştiu că au existat deja oferte în industria hotelieră sau în alte domenii, dar este o deschidere și există o platformă care gestionează exact această zonă, a celor care oferă locuri de muncă. Sigur, în România, după cum știți, șomajul este la un nivel extrem de mic, asta înseamnă că numărul de solicitări, de oameni care să muncească este destul de ridicat și, în măsura în care cetățenii ucraineni care sunt în această perioadă în România vor să aplice pentru locuri de muncă, au fost deja create facilități, după modelul pe care ministrul educației, spre exemplu, l-a implementat pentru studenții din Ucraina. Sunt oameni care și-au lăsat poate casele în ruină, arse, unii dintre ei nu au mai avut documente justificative de tip diplomă de studii sau documente care să certifice că au parcurs o anumită etapă din învățământul universitar, spre exemplu. România deja este pregătită să preia acești studenți ucraineni și în perioada în care urmează ei să își poată reface cumva documentele, dar pe acest model, pe bază de declarație de proprie răspundere, se pot angaja cetățenii ucraineni, arătând ce tip de expertiză dețin pentru a fi integrați pe piața muncii.

Reporter: Deci practic după cele 90 de zile vă așteptați ca ei să decidă dacă rămân sau nu în România și să își găsească o locuință, un loc de muncă.

Dan Cărbunaru: După reactivarea directivei europene, folosită în 2001 în timpul fluxului de refugiați din Kosovo, este extinsă această perioadă de protecție. Practic, cele 90 de zile inițiale în interiorul cărora cetățenii ucraineni pot să rămână în România sau pe teritoriul altui stat membru, fără a depăși jumătate de an, acum ei beneficiază de un an de zile, deci o perioadă așadar extinsă. Nu știu ce se va întâmpla până atunci, dar trebuie să fim pregătiți ca acești oameni, care sunt semenii noștri, beneficiază de solidaritatea noastră și de tot sprijinul pe care îl putem acorda, iar aici e important că statul să fie organizat, să știe ce are de făcut, dar este extraordinar că avem o solidaritate și la nivel social și am văzut aici o reacție continuă, încă din prima zi, de la podul cu jucării de la Sighet, jucării oferite copiilor care vin din zona de război și intră în România pentru a se refugia, până la modul în care românii și-au deschis casele pentru a primi refugiați.

Reporter: Şi o ultimă întrebare. Spuneați că sunt 80.000 de ucraineni care au rămas în țară. La ce număr va așteptați, dacă puteți să faceți o estimare?

Dan Cărbunaru: La acest moment, pot să vă spun că ultimele zile, cel puțin ziua de ieri, arată o scădere, mică, dar o tendință de scădere, dar desigur, în funcție de evoluția situației din Ucraina, în funcție de violența, barbaria, șocul pe care agresiunea militară rusă din Ucraina le generează, putem să ne așteptăm la o revenire a creșterii, în funcție și de zonele care vor fi afectate, putem să asistăm din nou la o creștere, dar la acest moment suntem într-o perioadă relativ stabilă a fluxului de refugiați, dar România, după cum ați văzut, este pregătită încă de la intrarea în țară și până în interior, toate serviciile sociale, guvernamentale, autoritățile locale, împreună cu societatea civilă și spunem acest lucru de fiecare dată, pentru că exemplul de solidaritate pe care România astăzi l-a oferit nu doar lumii întregi, dar și ei însăși arată capacitatea poporului român de a gestiona și instituțional, dar și uman o criză la care nimeni nu s-ar  fi așteptat să fim nevoiți să o traversăm. 

 

Reporter: Pe fondul creșterilor nejustificate a prețurilor carburantului, premierul a anunțat controale ample încă de acum o săptămână, mai bine de o săptămână. Voiam să vă întreb cum decurg aceste verificări și dacă aveți ceva rezultate concrete până acum?

Dan Cărbunaru: Sigur. Am prezentat cred că aproape zilnic încă de la debutul acestor controale. Ele au fost gestionate într-un format integrat având în vedere, pe de o parte punerea în pericol a siguranței oamenilor – am văzut cu toți acele imagini cu portbagajul de mașini încărcate cu pungi de benzină sau carburant încărcat în tomberoane și revărsat apoi pe străzi. Toate aceste lucruri s-au transformat în amenzi. Au fost, cel puțin din perspectiva Ministerului Afacerilor Interne, date amenzi de câteva milioane de lei după verificări efectuate la peste 5.000 de benzinării din România. La acest lucru, bineînțeles, se adaugă demersul și controalele efectuate prin intermediul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, unde, de asemenea, am anunțat încă din primele zile amenzi destul de dure date atât unor stații din țară, dar și unor sedii centrale ale unor furnizori de carburant. Aceste controale făcute de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor au arătat în multe situații creșteri nejustificate de preț, în condițiile în care erau vândute stocuri care nu mai aveau nicio legătură cu fluctuaţiile prețului la nivel internațional, și, ca atare, unele amenzi au fost dublate și de decizii de revenire la prețul inițial. Consiliul Concurenței, de asemenea, a funcționat în această perioadă ca unitate integrată de sprijin în verificările declanșate de statul român şi, bineînțeles, ANAF la rândul său a comunicat încă din primele zile constatările pe care le-au făcut și amenzile sau avertismentele pe care le-au dat. Aceste eforturi continuă și autoritățile care le gestionează vor fi gata să vă ofere detalii; fiecare dintre instituţiile pe care le-am menționat are date pregătite pentru dvs, deci dacă veți dori să știți la zi care sunt volumele de amenzi sau sancțiunile constatate sunt în măsură să vi le ofere, fiecare dintre acestea. 

Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc foarte mult pentru prezență. Sănătate multă, tuturor!

Sursa: Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ședința task-force pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară rusă din Ucraina