Galerie foto

Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Romanian Business Leaders Summit 2022, ediția a X-a

[Check against delivery]

Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule președinte al Camerei Deputaților, domnule consilier prezidențial, domnule președinte al Romanian Business Leaders, doamnelor și domnilor, bună dimineața! Hristos a înviat!

Mă bucur foarte mult că pot să particip la această activitate, fizic – la activitatea precedentă, la invitația domnului președinte Petrescu, am putut să particip online. Practic, partea aceasta de participare capătă și ritm și dinamică, ceea ce se înscrie în demersurile Guvernului României pentru un dialog coerent cu mediul de afaceri, cu investitorii români, dar și cu investitorii străini.

Salut tema dezbaterii de astăzi – „Inevitabil, digital și verde” -, este o temă foarte actuală, atât din prisma preocupărilor mediului de afaceri, dar și din prisma angajamentelor pe care noi le-am asumat ca să punem în aplicare Planul Național de Redresare și Reziliență. Şi acolo sunt o serie întreagă de reforme și investiții pe care Guvernul României, împreună cu dumneavoastră, împreună cu întreaga societate, trebuie să le facă pentru a ne asigura, de asemenea, de coerență pe parcursul asumat de dezvoltare a țării noastre.

Am spus-o și data trecută, am să o spun și acum și am să o spun de fiecare dată că apreciez foarte mult efervescența dezbaterilor propuse de mediul de afaceri – și nu sunt cuvinte simple. Această efervescență am putut să o simțim de fiecare dată când am avut posibilitatea să discutăm, fie în cadrul organizat de către dumneavoastră, fie în cadrul organizat la nivelul guvernului și la care ne-am bucurat de participarea reprezentanților dumneavoastră.

De asemenea, pentru noi a fost foarte important să beneficiem de spiritul dumneavoastră inovator și de creativitatea și sugestiile pe care mediul de afaceri le-a făcut Guvernului României, astfel încât să putem să calibrăm deciziile și măsurile luate în această perioadă deosebit de grea, subliniată de fiecare dată în întâlnirile pe care le-am avut, atât când vorbim despre pandemie, despre prețurile la energie și gaze și, desigur, când vorbim despre contextul de securitatea agravat de invazia neprovocată și ilegală a forțelor rusești în Ucraina.

Pentru a susține acest ritm, această dinamică a discuțiilor noastre este nevoie să continuăm să ne gândim la a susține ritmul și dinamica economiei românești și, în principal, de a susține capacitatea de valorificare a acestor oportunități despre care vorbim cu toții. A vorbit și domnul președinte Ciolacu, am vorbit și noi, ați vorbit dumneavoastră, vorbesc reprezentanții partidelor politice, este o preocupare care, pentru noi, la nivel guvernamental, trebuie să se constituie în fapte, în realități, în decizii care să ducă la susținerea acestei dinamici și acestui ritm.

Măsurile politice și guvernamentale: măsurile politice au fost de fiecare dată discutate în coaliție și susținute atât de Partidul Național Liberal, cât și de Partidul Social Democrat, cât și de UDMR, și au fost discuții deschise, bazate pe argumente, care ulterior s-au concretizat în măsuri guvernamentale pe care, iacătă, astăzi, le resimțim și vorbim, ne bucurăm să vorbim, despre această creștere economică, 6,5% față de trimestrul similar al anului trecut, 5,2% față de trimestrul precedent. Este o dovadă clară că tot ceea ce am discutat a fost realizat și am să subliniez, nu prin măsurile pe care le-a luat guvernul, a fost o roată motrice care a susținut activitatea dumneavoastră, activitatea tuturor celor care s-au angajat să contribuie la susținerea întregii activități economice a României, care s-au angajat să susțină și să asigure locuri de muncă și care s-au angajat să se adapteze la noile condiții create.

Practic, când ne-am văzut prima dată, am vorbit despre parteneriatul dintre Guvern și mediul de afaceri. Parteneriatul ne-a amintit constant că, pentru a deveni performantă, o economie are nevoie de predictibilitate, de stabilitate și are nevoie de încredere pe care o câștigăm greu și o pierdem ușor. În momentul de față eu sunt convins că, așa cum am discutat până acum, am reușit să dobândim încrederea dumneavoastră, a investitorilor români, am reușit să dobândim încrederea investitorilor străini și suntem angajați să continuăm pe acest parcurs, pe acest drum, suntem angajați să continuăm dialogul și să găsim împreună soluții. Vă pot asigura că, în calitatea de prim-ministru, avem angajate toate liniile de efort pentru ca aceste obiective să fie asigurate: predictibilitate, stabilitate și încredere.

De asemenea, spuneam cu ceva timp în urmă că Guvernul României este angajat într-o abordare pro-business și până în acest moment am demonstrat că această angajare pro-business, prin susținerea investițiilor publice și private, reflectate în alocările de la bugetul de stat, reflectate inclusiv în pachetul de sprijin amintit aici de domnul Marcel Ciolacu, a fost un pachet de sprijin convenit în coaliție, în care toți membri reprezentanți ai partidelor PNL, PSD, UDMR am convenit că avem nevoie să susținem mediul de afaceri și de aceea 60% din acest pachet de sprijin este destinat investițiilor și, de asemenea, este datoria noastră să ne ocupăm de persoanele vulnerabile și, în acest sens, 40% din suma alocată pentru pachetul „Sprijin pentru România” sunt îndreptate în această direcție.

De asemenea, am avut ca obiectiv să protejăm economia, am avut ca obiectiv să promovăm digitalizarea, să promovăm energia verde și, pentru că am vorbit despre digitalizare, poate la început nu am fost foarte credibili când vorbeam de acest lucru. Cu domnul Petrescu am vorbit mai puțin, în schimb cu ceilalți m-am întâlnit și am discutat și am spus că în prima parte a anului vom digitaliza partea aceasta de facturare business to business. Ea s-a realizat, de la 1 iulie va deveni obligatorie. Vorbeam la vremea respectivă de Radarul mărfurilor; Radarul mărfurilor este activ. Practic, este un aspect care vine și aduce în transparență atât relația între mediul de afaceri, cât și relația dintre mediul de afaceri și stat.

Este esențială, în perioada imediat următoare, valorificarea fondurilor de care beneficiază România prin programele europene și, mai ales, prin oportunitățile oferite de Programul Național de Redresare și Reziliență, oportunități din care 60% sunt dedicate proiectelor de mediu și celor de transformare digitală. Avem resurse importante, pe care trebuie să le direcționăm, să le mobilizăm în acest sens, iar reprezentanții Guvernului care vor participa la activitatea dumneavoastră vor oferi mai multe detalii în acest sens. Dar până atunci, am să ofer câteva repere ale resurselor pe care le vom utiliza. Când zic „le vom utiliza”, mă refer la a le utiliza împreună cu dumneavoastră. Discutăm de modernizarea infrastructurii, inclusiv electrificare – 3,9 miliarde de euro, mobilitate urbană – 1,8 miliarde euro, energie curată – 855 de milioane de euro, eficiență energetică a clădirilor – 2,7 miliarde, biodiversitate și protecția mediului – 1,1 miliarde, digitalizarea administrației publice – 1,5 miliarde, digitalizarea sistemului de sănătate – 470 de milioane și, nu în ultimul rând, digitalizarea educației – 881 de milioane.

Alocăm fonduri pentru energia verde, pentru eficiența energetică, pentru transport fără poluare și mediu curat. Pentru că am vorbit despre eficiența energetică, deja a fost lansat primul program pe PNRR, „Valul Renovării”, în valoare de 2,8 miliarde de euro, bani care pot fi accesaţi în acest an, deja primul apel a fost realizat, a mai rămas o sumă de bani care va necesita un al doilea apel de proiecte, ceea ce ne dă încredere că suntem pe un parcurs foarte bun. De asemenea, a fost lansat fondul local, în valoare de 2,7 miliarde de euro, ghidurile au fost publicate, urmează apelul de proiecte. Sunt măsuri care au fost foarte eficient și foarte coerent aplicate la nivelul Guvernului, la nivelul ministerului de linie, Ministerul Dezvoltării, iar ieri după-amiază, împreună cu liderii coaliției și ministerele de linie, am discutat, de asemenea, despre măsurile pe care trebuie să le luăm la nivel guvernamental, astfel încât toate obiectivele pe care trebuie să le îndeplinim până la sfârșitul lunii iunie să fie realizate de către fiecare minister responsabil în parte și să beneficiem de încă 3 miliarde de euro, care sunt destinate pentru completarea sumei pe care o avem pentru anul acesta. Vom implementa, deci, proiecte de digitalizare a administrației publice, a sistemului de sănătate și educație. Sunt obiective foarte importante pe care Guvernul și le-a asumat. Suntem convinși că digitalizarea serviciilor publice va dinamiza atât relația cu mediul de afaceri, cât și relația cu cetățeanul. Trebuie să subliniez încă o dată că, în centrul programului de guvernare, se află cetățeanul. Pentru o relație mai eficientă și dinamică cu ANAF, deja am făcut precizarea, am pus în aplicare cele două măsuri, am discutat împreună cu ministrul Finanțelor măsurile imediat următoare pe care trebuie să le aplicăm astfel încât să reușim digitalizarea completă a ANAF, și să facem în aşa fel încât la următoarele întâlniri să nu mai vorbim de acea diferență foarte mare între 27% și 40%. Este o problemă de colectare la bugetul de stat, care se poate realiza prin digitalizarea și instrumentalizarea corectă și coerentă la nivelul acestei instituții. Ritmul în care fructificăm resursele din PNRR este foarte important, pentru că presupune atât implicarea reformelor, cât și lansarea apelurilor de proiecte așa cum menționam anterior, pentru că este nevoie ca banii care deja au intrat în țară să poată fi cheltuiți. Avem, la nivelul Guvernului, Comitetul interministerial pentru PNRR și aici, de fiecare dată trebuie să avem în atenție cei doi piloni de bază. Discutăm despre investiții -investițiile sunt motorul economiei -, dar în același timp, trebuie să avem în vedere cel de-al doilea pilon – nu aceasta este neapărat ordinea, ele trebuie să meargă în paralel – și anume, pilonul reformelor. Avem nevoie să facem toate aceste reforme așa cum ni le-am asumat prin plan și, așa cum am discutat împreună cu domnul Marcel Ciolacu și am convenit în cadrul coaliției obiective asumate atât de PNL, și de PSD, că avem nevoie de politici concrete și coerente, astfel încât să putem să realizăm modernizarea și dezvoltarea țării. Avem aceste proiecte de dezvoltare de noi capacități de energie electrică din surse regenerabile. Am discutat cu ministrul energiei și cu toți cei responsabili despre ceea ce avem de făcut în acest domeniu. Au fost deja aprobate primele proiecte cu bani din fondul de modernizare. Avem asumată, și mai presus de toate, avem oportunitatea ca, prin măsurile pe care le luăm, prin investițiile pe care le facem, să devenim cu adevărat independenți atât din punct de vedere energetic, cât și din punct de vedere al asigurării resursei de gaze.  Au fost luate măsuri concrete și avem certitudinea că, într-o perioadă nu mai mare de cinci ani de zile, vom putea să devenim cu adevărat independenți din punct de vedere energetic. Aici sunt două chestiuni foarte importante pe care trebuie să derulăm toate proiectele noastre: primul este de legat de dezvoltarea de noi capacități de producție a energiei electrice și ceea ce este la fel de important – dezvoltarea infrastructurii pentru transportul energiei electrice. În ceea ce privește resursele de gaze, astăzi, domnule președinte, se va aproba Legea offshore în Parlamentul României. Vom crea, astfel, predictibilitatea și posibilitatea ca investițiile, atât în exploatarea resurselor offshore, cât și onshore să poată să demareze; de altfel, primul proiect va demara luna viitoare. Este vorba de investițiile pe care compania Black Sea Oil&Gas le-a făcut în Marea Neagră și după întâlnirea de ieri avem certitudinea că, la sfârșitul lunii iunie, vom avea prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră, care va intra în sistem. Sigur, urmează celelalte, care țin de investiții, de o perioadă de lucru la nivelul celor două companii OMV – Petrom și Romgaz. Există deja discuțiile și proiectele asigurate, astfel încât, nu mai târziu de sfârșitul anului 2026, începutul anului 2027, să avem resursa de gaz necesară atât pentru asigurarea independenței pentru economia românească, pentru consumul public, cât și pentru a putea să dezvoltăm ramuri în industria petrochimică şi, de ce nu, să exportăm gaz. Pentru că vorbim de energie verde este, de asemenea, foarte important să subliniem discuțiile care au avut loc şi modul în care mediul de afaceri vine cu proiecte pentru partea de dezvoltare a parcurilor eoliene, a parcurilor de fotovoltaice. Sunt elemente concrete, sunt elemente care vin să contribuie substanțial la partea aceasta de modernizare și asigurare a energiei verzi, a energiei din surse regenerabile, ceea ce, pentru noi, vă spun fără niciun fel de reținere, reprezintă un grad mare de optimism, pentru că am văzut foarte multă concentrare în acest sens, foarte multă dinamică. Există, așa cum spuneam, proiecte, există partea aceasta de comunicare. Și mai presus de toate, există atât banii, cât și cadrul necesar asigurat ca ele să poată să se dezvolte. Construirea insulelor ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor la nivel local, alături de centrele integrate de colectare separată pentru marile orașe și instalațiile de reciclare a deșeurilor sunt, de asemenea, proiecte lansate în acest an. De asemenea, mobilitatea urbană și modernizarea CFR vor întregi eforturile Guvernului de a oferi perspectivele unui transport verde, a unui transport modern. În paralel cu investițiile din PNRR, Guvernul susține și ritmul reformelor asumate, așa cum spuneam, în acest context, pentru că practic, de ele depinde absorbția, cât și transformarea reală a economiei noastre. Spuneam că PNRR are doi piloni – pilonul de investiții și pilonul de reforme. Trebuie să avem în vedere că investițiile sunt condiționate de realizarea reformelor, ca atare, suntem cât se poate de conștienți de ceea ce avem de făcut în acest sens. Prin cele mai importante jaloane și ținte asumate până la sfârșitul acestui an, unele deja îndeplinite, se numără și cloudul guvernamental, care va avea o platformă integrată a serviciilor publice digitalizate. La acest moment, se adaugă operaționalizarea task force-ului care să gestioneze implementarea transformării digitale. Este o structură care urmează să fie operaționalizată la Ministerul Cercetării și Digitalizării. Prin deciziile pe care le vom lua în perioada imediat următoare vom asigura operaționalizarea acestui task force și practic, intrarea în linie dreaptă cu ceea ce înseamnă continuarea procesului de digitalizare. Totodată, pregătim o schemă de ajutor de stat pentru pregătirea și recalificarea angajaților, astfel încât să asigurăm creșterea performanțelor digitale. Vorbeam la nivelul guvernului și la nivelul coaliţiei că, pe de o parte, este nevoie de această pregătire a angajaților pentru transformarea digitală, dar sunt sigur că este nevoie ca această pregătire să se întâmple și cu orice cetățean al ţării, astfel încât să poată să beneficieze cu adevărat de oportunitățile pe care le oferă această transformare digitală. Vom sprijini mediul de afaceri în domeniul cercetării – dezvoltării pentru că dumneavoastră, antreprenorii, așa cum spuneam, sunteți și creativi, sunteți inovativi, sunteți coloana vertebrală a acestui proiect şi, de ce nu, trebuie să recunoaștem – a spus-o domnul Petrescu la început, ”Dumneavoastră sunteți coloana vertebrală a unei economii deschise, a unei economii care trebuie să se dezvolte”. Pentru mediul de business, puterea de a face față crizelor și atitudinea corectă și responsabilă a guvernului este ingredientul cel mai important. Este ceea ce cred că a contribuit semnificativ la creșterea economică despre care am vorbit și încă o dată vreau să vă asigur că vom continua în această direcție. Această creștere economică o putem considera un rezultat de etapă și pentru că tot zicea domnul Marcel Ciolacu că ne-am trezit de dimineață și ședințele de guvern se desfășoară dimineața, o facem tocmai pentru a nu ne îmbăta cu apă rece, pentru că ne bucurăm de rezultate în sine, dar, în același timp, conștientizăm cât de mult avem de făcut în continuare, cât de mult trebuie să colaborăm în continuare pentru a asigura coerență acestui rezultat de etapă. Ca atare sunt convins că și dumneavoastră, alături de noi, sunteți conștienți  că avem mult mai mult de făcut decât ceea ce am reușit până astăzi. Economia are nevoie de baze noi de dezvoltare și iată că le puneți acum dezbatere prin temele pe care vi le asumați. Economia are nevoie atât de cei care astăzi au o cifră de afaceri de peste un miliard de euro, dar sunt convins că împărtășiți ceea ce am să vă spun acum și o faceți deja, pentru că economia are nevoie de tineri. Tinerii sunt prezenți aici, în sală, iar noi suntem datori ca tot ceea ce facem să o facem pentru ei, pentru că ei sunt cei care vor duce România mai departe, ei sunt cei care învață de la dumneavoastră, dezvoltă și adaptează la evoluția viitoare a țării noastre. Sunt convins că așa cum au auzit în ultima perioadă de timp, perspectiva aceasta de a lucra cu tehnologii noi, cu măsuri pentru a putea să realizăm cu adevărat digitalizarea și totul să se facă într-un mediu mai curat, într-un un mediu cât mai verde, vor avea idei mai bune și mai aplicate decât ne gândim noi astăzi. Ca atare, doamnelor și domnilor, cu toții avem responsabilitatea să dezvoltăm împreună economia, să dezvoltăm împreună România, iar dezbaterile pe care dumneavoastră le faceți sunt convins că vor avea un aport semnificativ în acest sens. Vă doresc succes în continuare și să ne vedem la următoarele activități cu responsabilități noi și rezultate pe măsură. Mult succes!

Declarații de presă susținute de prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la Romanian Business Leaders Summit 2022, ediția a X-a

[Check against delivery]

Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! Am participat la această activitate pentru că în continuare atât Guvernul României, cât și coaliția, Partidul Național Liberal, consideră foarte importantă susținerea mediului de afaceri, iar tot ceea ce s-a realizat până în acest moment este dovada faptului că dialogul și asigurarea predictibilității, stabilității și încrederii între mediul de afaceri și Guvern poate să producă efecte pozitive. Legat de întrebarea dumneavoastră, în discuțiile pe care le-am avut în cadrul Coaliției, ieri după-amiază, am stabilit ca la nivelul Ministerului Finanțelor să avem o analiză care ulterior va fi discutată și dezbătută cu reprezentanții instituțiilor de specialitate, cu reprezentanții mediului de afaceri, cu reprezentanții întregului mediul asociativ și vom căuta ca prin măsurile pe care le vom lua să asigurăm o optimizare a mediului fiscal. Nu cred că în momentul de față trebuie să vorbim de taxe noi, de alte măsuri, în condițiile în care vedem cu toții care este contextul în care ne desfășurăm activitatea. Ca atare, o dată ce la Ministerul Finanțelor se vor finaliza aceste analize și se vor finaliza dezbaterile, vom anunța.

Reporter: Susțineți introducerea impozitului progresiv în locul cotei unice? Partenerul dumneavoastră de coaliție, domnul Marcel Ciolacu, a fost extrem de clar, vrea impozit progresiv de la 1 iunie chiar.  

Nicolae-Ionel Ciucă: Dați-mi voie să fac o clarificare! Anul acesta nu va fi modificat sistemul de impozitare, nu vom avea taxe noi. Tot ceea ce avem de făcut în continuare este ca noi să găsim acele soluții prin care să realizăm această optimizare fiscală. Nu putem să discutăm astăzi, aici, în cadrul în care am participat la o activitate împreună cu mediul de afaceri de taxe care să vină peste noapte și să impacteze cât se poate de negativ, şi ştim cu toţii, asupra planurilor de business.

Reporter: Domnule premier, pentru aceleaşi taxe, vorbim despre deduceri care vor fi aplicate în plus pentru veniturile reduse? Vorbim despre praguri care ar putea fi introduse dar pentru aceleași taxe?

Nicolae-Ionel Ciucă: Vă rog să acceptaţi să vorbim despre toate acestea când se va finaliza analiza la nivelul specialiştilor.

Reporter: Ce termen i-aţi dat /…/ mai exact, pentru că, teoretic, până la finalul acestei luni, dacă nu mă înşel, aşa spunea şi domnul Ciolacu.

Reporter: Da, că să intre în vigoare din 2023.

Nicolae-Ionel Ciucă: Termenul de analiză a fost stabilit la două săptămâni, după care urmează dezbaterea.

Reporter: De principiu, înţelegem noi, dacă spuneți că nu vorbim de taxe, nu vorbim de impozite mai mari, înţelegem că e vorba de nişte ajutoare cum ar veni pentru cei cu venituri mici, pentru că așa a fost ”vândută” informația, ca să spunem așa, pentru că aceste deduceri s-ar putea aplica din impozitul pe venit la cei cu venituri mai mici, astfel încât să şi permită să treacă prin toate aceste /…/?

Nicolae-Ionel Ciucă: Aţi văzut că prin măsurile pe care le-am stabilit în cadrul pachetului „Sprijin pentru România”, una dintre componente, sau, reformulez, componenta esențială a fost cea referitoare la investiții, pentru că avem nevoie să susținem locurile de muncă, să protejăm locurile de muncă, să susţinem economia. Cealaltă parte a măsurilor s-a adresat protejării persoanelor vulnerabile. Vom căuta în continuare la nivelul Guvernului să analizăm și să facem tot ceea ce depinde de noi astfel încât să continuăm să protejăm persoanele vulnerabile și, sigur, trebuie să ținem cont de tot ceea ce înseamnă impactul pe care evoluţia inflației îl are asupra vieții cetăţenilor.

Reporter: Dar dumneavoastră, personal, aţi putea să susțineți…

Reporter: /…/ salariul minim, pentru că înţelegem că aţi prezentat şi preşedintelui Klaus Iohannis un nou pachet de măsuri economice?

Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am prezentat pachetul de măsuri economice, pentru că nu am finalizat analiza.

Reporter: Dar există un motiv de ajutor /…/ care ar putea fi acordat la jumătatea acestui an pentru pensionari, pentru salariaţii cu venitul minim pe economie?

Nicolae-Ionel Ciucă: Poate fi o opţiune.

Reporter: Îşi permite Guvernul să mărească pensiile în acest an?

Nicolae-Ionel Ciucă: În acest an putem să discutăm despre orice măsură după ce avem o analiză la finele primului semestru. Până atunci nu putem să discutăm despre aşa ceva.

Reporter: Despre colaborarea cu Banca Naţională a României, spunea Mugur Isărescu că colaborează cu Guvernul în această perioadă. Am văzut inflaţia record despre care vorbiţi şi dumneavoastră. Practic există discuţii şi la ce ne putem aştepta dincolo de pachetele de măsuri, în perioada următoare, astfel încât să se tempereze inflaţia, dincolo de ce face Banca Naţională, adică creşte dobânda cheie? Ştim că acesta este mecanismul lor.

Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat aspectele care țin de creșterea inflației. Sigur, sunt două componente – pe de-o parte, inflația care crește la nivelul fiecărei serii în parte și există și această inflație importată, pentru că nu discutăm doar despre ceea ce putem noi să luăm ca măsuri la nivel național, ci trebuie să vedem care sunt măsurile luate în ansamblul Uniunii Europene. De aceea, am avut o primă întâlnire, am discutat și vom continua să discutăm și să colaborăm cu toate instituțiile. Am discutat şi cu Consiliul Fiscal şi cu Banca Națională a României, cu mediul academic, cu toți cei care pot să vină cu idei, cu toți cei care pot să aducă pe masa Guvernului soluții în această direcție.

Reporter: În același timp, Guvernul se împrumută la cele mai mari dobânzi din ultima vreme, 8% ultimul împrumut pe termen lung și datoria, iar datoria, este a treia lună în a depăși 50%. Aveți de gând să luați măsuri pentru reducerea acestei datorii?

Nicolae-Ionel Ciucă: Tocmai am precizat că analizele pe care le facem sunt îndreptate să găsim soluțiile cele mai potrivite. Vă mulțumesc. O zi bună!

Sursa: Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Romanian Business Leaders Summit 2022, ediția a X-a