Joi, 28 Aprilie 2022

Realizator: Bună seara! Bun găsit la „http://gov.ro/”Tema zilei”. 64 de zile de război și România și-a arătat sprijinul pentru Ucraina și direct chiar la ea acasă. Șeful Guvernului și șefii Parlamentului au fost ieri și azi la Kiev, dar și în câteva din localitățile devastate de armata rusă. Premierul Nicolae Ciucă s-a întors în această dimineață din Ucraina și e acum în platou la ”Tema zilei”. Bună seara, domnule prim-ministru. Vă mulțumesc că sunteți la Televiziunea Română!

Nicolae-Ionel Ciucă: Hristos a înviat! Bună seara!

Realizator: Adevărat a înviat!

Nicolae-Ionel Ciucă: Şi eu vă mulțumesc pentru invitație.

Realizator: Îmi dau seama că această vizită a fost organizată şi planificată, probabil în niște condiții de securitate speciale, dar poate ne dați câteva detalii, totuși din culise să zic așa cât a durat planificarea ei, cum ați ajuns acolo, în ce condiții speciale s-a desfășurat?

Nicolae-Ionel Ciucă: Nu are rost să discutăm și să descriem condițiile de securitate pentru că ele s-au văzut cât se poate de clar din tot ceea ce a reușit mass-media să prezinte de la fața locului. Pregătirea unei astfel de vizite presupune de la sine măsuri prin care trebuie corelate cel puțin două aspecte: pe de o parte, cele de protecție a celor care merg în țara vecină, în Ucraina, iar pe de altă parte este vorba de corelarea cu programul liderilor care… trebuie să înțelegem că principala preocupare și focalizarea este pe ceea ce trebuie să gestioneze, astfel încât să poată să facă față ororilor acestui război – încă o dată – ilegal, neprovocat, nejustificat pe care forțele Armatei Ruse îl duc în țara vecină Ucraina și elementele de detaliu din culise vă dați seama că la fel de bine nu pot fi descrise pentru că este cred suficient să precizăm că o astfel de vizită se pregătește pe baza relațiilor diplomatice la nivelul ministerelor de afaceri externe și desigur structurile de securitate implicate în tot ceea ce înseamnă planificarea și fazarea activităților pe timpul vizitei.

Realizator: Aţi ajuns cu trenul, văd în imaginile astea? Asta puteți să spuneți și știu că așa au fost și alți lideri europeni.

Nicolae-Ionel Ciucă: Da, am ajuns cu trenul în gara din Kiev. A fost o călătorie lungă. Este cât se poate de normal să înțelegem durata și practic toate procedurile care se derulează atât pentru transport, cât și ulterior pe timpul desfășurării vizitei. A fost o vizită cât se poate de importantă atât pentru președintele Zelenski, pentru omologul meu, premierul Șmihal, cât și pentru președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, cât și pentru noi, pentru că am avut posibilitatea să exprimăm încă o dată solidaritatea și sprijinul pe care tara noastră îl acordă vecinilor noștri, atât poporului ucrainean, cât și guvernului, instituțiilor statului Ucraina în acest efort, și nu cred că greșesc dacă îl numesc eroic de a-și apăra țara, și de asemenea pentru a putea să discutăm toate elementele de detaliu în ceea ce privește partea de relații bilaterale. Și este clar că se deschide o perspectivă prin care aceste relații, în special în urma vizitei, le pot caracteriza ca fiind cât se poate de bune și pe un trend ascendent, având în vedere că situația va evolua și este nevoie în continuare de sprijin și de asemenea este nevoie ca așa cum am discutat cu premierul, cu președintele să fim parte la procesul de reconstrucție. Am fost în cele două localități, Irpin şi Borodianka, și am putut să văd la fața locului tot ceea ce poate să constituie dezastrul rămas în urma loviturilor și în urma atacurilor pe care forțele armatei ruse le-au executat în zonele rezidențiale, fără să țină cont absolut deloc de faptul că în acele blocuri locuiesc persoane…

Realizator: Aceste imagini sunt filmate chiar de o echipă a TVR, care a mers în aceste localități pe care le-ați vizitat și dumneavoastră și sunt imagini care au șocat întreaga lume. Și chiar voiam să vă întreb de ce ați ales să mergeți și dumneavoastră acolo. Știu de la colegii mei că e greu de imaginat și de povestit ce s-a întâmplat acolo, prin ce orori au trecut acești oameni. Cum ați perceput dumneavoastră, presupun ca militar de carieră, teoretic, nu, e în fișa postului să fiți obișnuiți cu astfel de imagini?

Nicolae-Ionel Ciucă: Da. Imaginile sunt cât se poate de relevante și ele reflectă exact ceea ce s-a întâmplat la fața locului, dar văzându-le în realitate, dincolo de emoție, partea personală, partea umană este absolut devastatoare, pentru că stând în fața acestor clădiri distruse, văzând școlile distruse, văzând spitalele distruse poți să realizezi că nimic din ceea ce presupune a se respecta în legile și principiile luptei armate prin care zonele cu civili, clădirile protejate să fie cu adevărat protejate. Și aici aș dori să fac o mențiune, sigur, cariera mea este cea de militar și am mai fost în astfel de zone de conflict, am mai văzut astfel de imagini, dar niciodată atât de zguduitoare. Şi pentru mine, absolut orice minimă înţelegere faţă de această manifestare este imposibilă, pentru că de-a lungul carierei am fost învăţaţi să facem ceea ce ţine de profesia noastră pentru a ne apăra ţara, iar atunci când a fost să ne îndeplinim misiunile, principala noastră preocupare a fost să evităm şi să reducem la minimum pierderile colaterale, să protejăm vieţile civililor, să protejăm obiectivele care fac parte din patrimoniu, să protejăm obiectivele care fac parte din asigurarea serviciilor normale, serviciilor medicale, serviciilor de învățământ pentru populația civilă. Este absolut inadmisibil și incredibil și am susținut la întâlnirile pe care le-am avut atât cu premierul, cât și cu președintele, poziția României de a condamna ferm aceste atrocități, aceste crime de război. De altfel, la nivelul autorităților române, la nivelul guvernului au fost luate măsuri în acest sens, au fost alocate fonduri pentru a susține demersurile și investigațiile derulate prin Curtea Penală Internațională și de asemenea am discutat posibilitatea ca experți români să poată să participe, la cerere, la derularea investigațiilor în teren. Aceste crime nu trebuie să rămână nepedepsite.

Realizator: V-aţi întâlnit şi cu președintele Zelenski care, deja știe toată lumea, e foarte direct în comunicare – au fost și alți lideri europeni pe care i-a primit președintele Zelenski la Kiev. Sprijinul occidental pentru Ucraina este unanim. În ce privește România ce v-a spus președintele Ucrainei? Ce înseamnă în mod special relația României pentru Ucraina în aceste zile?

Nicolae-Ionel Ciucă: România a dat dovadă că este un foarte bun vecin și când zic România nu mă refer doar la Guvernul României, nu mă refer doar la instituțiile statului, ci mă refer la tot ceea ce înseamnă societatea română, la ceea ce înseamnă solidaritatea și empatia pe care le-au arătat cetățenii români, de la începutul acestui război. Președintele Zelenski și premierul știu foarte bine tot ceea ce a făcut România în acest sens, știu foarte bine măsurile pe care le-a luat România astfel încât peste 860 de mii de cetățeni ucraineni care au trecut granița în țara noastră să beneficieze de sprijin pentru cei care au dorit să părăsească țara și să tranziteze în condiții cât mai facile posibil, iar pentru cei care au rămas în țară știu că la nivelul Guvernului României au fost luate măsuri ca cetățenii ucraineni să beneficieze de servicii medicale, să beneficieze de sistemul educațional românesc, să beneficieze chiar de posibilitatea de a se angaja pe piața forţei de muncă din România. Lucrul acesta s-a întâmplat. Există deja cifre prin care putem să exemplificăm toate aceste măsuri care au fost luate. Știu deja despre copii ucraineni care beneficiază de posibilitatea de a învăța în școlile în limba ucraineană din România și desigur, eforturile care s-au făcut pentru ca ei să poată beneficia de posibilitatea de a participa la cursuri online cu școlile din Ucraina…

Realizator: Referitor la copii, am văzut în comunicatul Guvernului ucrainean, după întâlnirea cu dumneavoastră, că s-a discutat și despre un memorandum pentru protecția socială a acestor copii și pentru o eventuală inserție a lor în societatea românească. Se referă la ce spuneați, la posibilitatea ca ei se facă școală?

Nicolae-Ionel Ciucă: Este vorba exact de posibilitatea ca ei să facă școală, este vorba de posibilitatea ca temporar să participe la cursuri și de asemenea aceste condiții să fie asigurate pe perioada cât ei vor rămâne pe teritoriul României, astfel încât atunci când va exista posibilitatea și viața va reveni la normalitate în Ucraina să se poată întoarce acasă.

Realizator: În același comunicat vorbea premierul ucrainean și de necesitatea unui sprijin pentru refacerea infrastructurii în orașele grav afectate din Ucraina, cu prioritate în restabilirea comunicațiilor electrice și energetice, alimentarea cu apă și, spunea comunicatul guvernului ucrainean, contăm pe sprijinul României. Vi s-a solicitat ceva concret în acest sens până acum?

Nicolae-Ionel Ciucă: În cele două localități, Irpin şi Borodianka, am avut posibilitatea să discut și cu autoritățile locale; cea mai mare preocupare a lor este aceea de refacere a serviciilor de utilități, sigur, clădirile care apar aici în imagine sunt doar partea care se vede, a situației din interiorul localităților. Ceea ce nu se vede constă tocmai în aceste elemente în care sunt foarte preocupați să asigure refacerea serviciilor de energie electrică, refacerea serviciilor sanitare, refacerea serviciilor pentru asigurarea de apă potabilă; sunt chestiuni pe care, încă o dată, văzându-le la fața locului, văzând cât de devastate sunt localitățile, văzând fața tristă, devastată a oamenilor care, puțini de altfel, care circulau pe stradă, atât în localitățile respective, cât și în cele prin care am trecut până am ajuns acolo, în Kiev de asemenea oamenii au această îngrijorare. Ca atare, am discutat și posibilitatea aceasta ca în momentul în care situația va permite companii din România să poată să participe la întreg procesul de reconstrucție. Nu am avut detalii pe care să putem să discutăm, pentru că nici guvernul ucrainean nu le are acum, urmând ca la nivelul tehnicienilor să se pună la dispoziție un plan, planul respectiv să fie discutat și agreat cu țările vecine, cu comunitatea internațională.

Realizator: România are capacitatea să ofere acest ajutor, atunci când el va fi solicitat.

Nicolae-Ionel Ciucă: România are capacitatea să asigure acest ajutor, tocmai de aceea am generat o încredere, pentru că am demonstrat acest lucru şi prin măsurile pe care le-am luat până acum. Am sprijinit şi vom continua să spijinim foarte mult limitarea, diminuarea efectelor acestui război, cel puțin în plan economic. Știm cu toţii că Ucraina este o țară care are un mare potențial de export a produselor agricole, a produselor de origine animală.

Realizator: Şi care sunt blocate din cauza…

Nicolae-Ionel Ciucă: În momentul de faţă, deoarece porturile din Odessa şi din Nikolaev sunt imposibil de întrebuințat, este nevoie de eforturi foarte mari pentru a putea să se compenseze această imposibilitate de folosire a infrastructurii portuare pentru tranzitul de mărfuri, iar noi am luat deja măsuri în acest sens, de pe 5 aprilie liberalizând traficul de mărfuri pentru operatorii ucraineni, de asemenea, o decizie foarte bună, când în 2020 am redeschis punctul de trecere Isaccea-Orlivka. Lucrăm la nivelul Ministerului Transporturilor şi am discutat cu domnul ministru şi înainte, şi astăzi posibilitatea ca acele capete de cale ferată cu ecartament larg ce vin din Ucraina şi din Moldova să poată să fie prelungite şi să ajungă în portul Galaţi, de exemplu, facilitând astfel şi scurtând timpul transferului de mărfuri. De asemenea există în analiză ca la Halmeu şi Vicşani să facem același lucru şi în felul acesta, iată, există o imagine prin care putem să asigurăm transferul atât pe calea rutieră, cât şi pe calea ferată şi să compensăm aşa cum spuneam.

Realizator: În vizita pe care a făcut-o recent la Bucureşti ministrul de externe Dmitro Kuleba vorbea de importanta crucială a Dunării ca alternativă de transport. Sunteți de acord? Se poate face sau e…

Nicolae-Ionel Ciucă: Concluzia respectivă a desprins-o în urma întâlnirii pe care am avut-o pentru că demersurile vin de cu ceva timp în urmă din momentul în care am avut primele întâlniri cu premierul Bulgariei, în sensul în care chiar dacă nu era vorba atunci de conflict, am pus în valoare relevanța Dunării ca posibilitate, cale de transport de bunuri și mărfuri și am analizat posibilitatea dragării, găsirea unei soluții de dragare a Dunării astfel încât să putem să asigurăm traficul fluvial de-a lungul întregului an, 365 de zile pentru că pe timp de vară atunci când nivelul Dunării scade exista acele praguri formate prin colmatare care nu permit traficul barjelor, cel puțin cu încărcătură mare – și discutând de posibilitatea aducerii căii ferate de la Giurgiulești către Portul Galați, am explicat de ce este atât de important, este cel mai facil, este cel mai ieftin mijloc de a putea să transportăm bunuri și este și cel mai la îndemână pentru că se evită această incompatibilitate între calea ferată din România și calea ferată din Ucraina și Republica Moldova, iar Dunărea, dincolo de această situație, este un fluviu care, așa cum spuneam, are o relevanță strategică în asigurarea transportului de mărfuri și nu numai, inclusiv de călători, de turiști, avem Delta Dunării care poate fi pusă în valoare și trebuie să fie pusă în valoare special pe timpul verii și există și un program european – se numește Fast Danube. Am discutat cu doamna comisar Vălean și vineri, acum, premierul bulgar va fi în București. Vom discuta elementele de detaliu astfel încât să putem să folosim și banii europeni pentru…

Realizator: Aceste proiecte de infrastructură, calea ferată până la Galați, aceste lucrări de dragare, deci sunt proiecte pe termen scurt, mediu, când…?

Nicolae-Ionel Ciucă: Cele legate de calea ferată sunt proiecte pe termen scurt, asumate la nivelul Guvernului prin Ministerul Transporturilor și ele urmează să fie finalizate în aproximativ 3 luni, așa cum am discutat cu domnul ministru Grindeanu. Și cel legat de dragare. Este un proiect care presupune un volum de muncă mai mare, presupune încheierea acordurilor între Guvernul României și Guvernul Bulgariei, accesarea fondurilor europene, implicarea instituțiilor europene în acest proiect, pentru că de el nu va beneficia doar România, ci va fi un proiect prin care putem să ajungem de exemplu de la Galați până la Bremerhaven fără niciun fel de problemă. Există această rețea de canale care să poată să asigure conectivitatea între nordul Europei și partea de sud-est.

Realizator: Se va întreba lumea acum de ce nu s-a făcut până acum, dar întrebările acestea sunt mai degrabă retorice, ne-am plictisit și noi, jurnaliștii, să le punem. Apropo de alte întrebări retorice, războiul presupune și un risc privind securitatea energetică a Europei, risc recunoscut de toate țările Europei și care se manifestă deja; Rusia a oprit furnizarea de gaz pentru Polonia și pentru Bulgaria, pare să fie doar începutul, pentru că amenințarea e că așa vor fi tratate toate țările care nu plătesc în ruble consumul de gaz. Ne afectează în vreun fel acest lucru?

Nicolae-Ionel Ciucă: În acest moment, România nu este afectată de această decizie a Rusiei de a nu mai furniza gaze Poloniei și Bulgariei. În acest moment, noi extragem mai mult gaz decât consumăm, în schimb este clar că avem nevoie de gaz, pentru că tocmai în urma întâlnirilor și discuțiilor pe care le-am avut cu reprezentanții Azomureș, ieri, s-a reușit luarea unei decizii ca parte din combinat să poată să fie deschis; avem nevoie de îngrășăminte, de fertilizatori pentru agricultura românească. Deci avem nevoie de gaz, dar încă o dată, avem suficient acum ca să putem să asigurăm consumul populației și partea cealaltă, folosită în industria de profil. Ceea ce este important este faptul că nu cu mult timp în urmă, împreună cu președintele Partidului Social Democrat și cu președintele UDMR am asumat legea offshore prin care asigurăm demararea investițiilor, legea offshore și onshore prin care asigurăm demararea investițiilor în exploatarea gazelor din Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep și în partea onshore. Este vorba despre exploatarea gazelor la mare adâncime în zona Buzău, mai precis Caragele. Ca atare, vă pot spune temporal câteva elemente, și anume faptul că primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase de către compania Black Sea Oil & Gas la jumătatea acestui an şi atunci vom avea un miliard de metri cubi în plus pe an asigurați prin această investiție.

Realizator: Care ar compensa un eventual deficit dacă Rusia decide să…

Nicolae-Ionel Ciucă: Care ar compensa. Este vorba de 10%. Noi avem nevoie anual de 20% de gaze din import și, sigur, la chestia aceasta se adaugă și celelalte demersuri prin care identificăm surse alternative de asigurare a cantității necesare de gaz. În perimetrul de la Caragele există speranțe și așa s-a discutat ca primele gaze să fie extrase în anul 2024, iar în perimetrul Neptun Deep mai devreme de finele anului 2026-2027 nu putem să sperăm că vom avea gaz din Marea Neagră. Cert este că în tot acest ansamblu trebuie să recunoaștem că România este o țară norocoasă, având această resursă deosebit de importantă în acest moment şi, totodată, trebuie să privim ansamblul în care ne aflăm și trebuie să fim parte la toate demersurile care au fost luate la nivelul Uniunii Europene. Echipele de la Ministerul Energiei, ministrul energiei au participat la toate aceste demersuri comune și cu certitudine ne vom înscrie în ansamblul de măsuri pentru identificarea de noi surse de gaz. Cu premierul bulgar vom discuta de asemenea și când va fi finalizat interconectorul dintre Grecia și Bulgaria. Şi în felul acesta vom putea să beneficiem şi de gazul lichefiat care poate fi adus în Marea Mediterană şi descărcat fi în terminalele fie din Grecia, fie din Turcia. Sunt demersuri concrete, care se vor întâmpla. Pe partea de energie electrică, am luat de asemenea măsuri ca să sporim şi să fim cât mai repede independenți din punct de vedere al asigurării nevoii de consum de energie electrică. Ne înscriem în tot ceea ce înseamnă programele UE pe energie regenerabilă, concomitent cu continuarea demersurilor în ceea ce privește asigurarea punerii în funcţiune a centralei de la Iernut. A fost OUG pe care am aprobat-o săptămâna trecută în guvern. Urmează ca în baza prevederilor acestei OUG să se finalizeze aceste lucrări. Există de asemenea demersuri întreprinse să putem să demarăm începerea punerii în funcțiune a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi de asemenea partea de proiect în ceea ce privește asigurarea de reactoare nucleare de dimensiuni mici pentru a putea să echilibrăm întreg sistemul. În toată această chestiune se adaugă fondurile asigurate din fondul de modernizare de la UE, prin care trebuie să asigurăm infrastructura pentru sistemul energetic din România, în special că şi Ucraina şi Republica Moldova s-au decuplat de sistemul din Rusia şi în momentul de faţă sunt cuplate la sistemul european, ca atare este nevoie să asigurăm şi ţările vecine.

Realizator: Deci fonduri avem, rezerve avem, trebuie doar să le punem în funcțiune şi aici vreau să revin puțin la legea offshore. Aţi asumat-o cu liderii coaliției. Este în parlament. Când sperați să fie în vigoare?

Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat aceste lucru cu președintele Camerei Deputaților şi azi-noapte când ne întorceam de la Kiev. Legea este în Senat, camera decidentă este Camera Deputaților. Într-o perioadă scurtă de timp ea va fi aprobată şi va merge la promulgare.

Realizator: Şefa Comisiei Europene în contextul situației din Bulgaria şi Polonia spunea astăzi că cele două ţări vor fi ajutate să depășească această criză de statele europene şi în principal de vecinii lor. România poate ajuta cu ceva? A primit solicitări în acest sens?

Nicolae-Ionel Ciucă: Nu pot să vă menționez nimic despre acest demers. În momentul de față nu am reușit să discut pe marginea acestui subiect. Sigur, prima grijă a fost să vedem în ce fel impactează această decizie asupra situației concrete din țara noastră și în funcție de demersurile și măsurile care se vor lua la nivel european, vă asigur că vom fi parte la ele.

Realizator: Această criză are consecințe evidente asupra prețului gazelor. Deja a existat o criză a prețurilor la energie – acum avertizează specialiștii putem să avem încă una. Ce măsuri aveți în vedere? Există o plafonare a prețului la gaze în vigoare pentru un an. Ce se va întâmpla după, dacă prețurile continuă să se mențină ridicate?

Nicolae-Ionel Ciucă: Pe baza analizelor pe care le-au făcut specialiștii, am asumat la nivelul coaliției această decizie prin care prețurile au fost stabilite la un anumit prag, prețurile vizează două linii foarte importante, pe de o parte, protecția cetățeanului în special a cetățenilor vulnerabili și de cealaltă parte este vorba de asigurarea funcționării economiei românești. Prin aceste măsuri trebuie să avem în vedere că în această situație, după cum puteți observa, și cu toții resimțim această chestiune, criza pandemică nu s-a terminat bine și am început criza prețurilor la energie și la gaze, în cascadă după aceea a început criza de securitate, războiul din Ucraina care are drept consecință o serie întreagă de măsuri care vizează Federația Rusă. Măsurile sunt luate în ansamblul Uniunii Europene, iar România este parte și susține toate aceste măsuri. De vină nu este niciun România, nici Uniunea Europeană, de vină este Federația Rusă care a invadat Ucraina și este clar că sunt consecințe și efecte pe care le vom resimți cu toții. În această cascadă de situații de criză, deciziile Guvernului au venit tocmai în sensul în care să protejăm cetățenii, să protejăm economia, iar până în acest moment putem să constatăm că ne găsim într-un echilibru, nu spunem că suntem într-o situație în care am fi dorit să fim, gândurile noastre erau în cu totul altă direcție, în momentul în care simțeam că ne apropiem de finele pandemiei și puteam să discutăm despre proiecte concrete de continuare a programelor de dezvoltare, de implementare a proiectelor europene și de tot ceea ce ne-am propus în sensul în care există un program de guvernare foarte bine articulat și asumat la nivelul coaliției care tocmai asta are ca obiectiv: modernizarea României și, dincolo de toate aceste chestiuni, iată suntem obligați pe de o parte să stingem fiecare foc și să răspundem, să gestionăm fiecare situație de criză – și ele au fost aproape ca să nu zic zilnice dar săptămânale și pe de altă parte să putem să vedem în ce fel reușim să gândim proiecte pe termen mediu și lung.

Realizator: Partenerii dumneavoastră de coaliție, şi domnul Ciolacu și Domnul Kelemen Hunor au avertizat în intervenții publice în legătură cu riscul unei crize economice serioase. Cât de tare trebuie să ne temem de ea și Guvernul ce analize are în sensul ăsta?

Nicolae-Ionel Ciucă: Eu cred că este o oportunitate să subliniez încă o dată că, deși în momentul în care s-a stabilit și am asumat constituirea acestei coaliții, a fost o oarecare afectare de imagine, cel puțin pentru Partidul Național Liberal, după ce a fost această luptă continuă și perpetuă între stânga și dreapta, dar cred că asumarea într-o linie de maturitate politică și într-o linie de asumare a gestionării situației de criză, a fost cel mai bun lucru care putea să mi se întâmple, pentru că ne trebuia orice altceva, dar nu o instabilitate politică și în felul acesta, se poate vedea cel puțin, vedem că românilor nu le pasă de ceea ce se întâmplă în interiorul unui partid sau a altuia, îi interesează să vadă că se iau măsuri, că ne gândim la modul cum putem să îi protejăm pe cetățenii țării, ne gândim cum putem să protejăm investitorii, facem tot ceea ce este omenește posibil să asigurăm credibilitate și faptul că România este o țară stabilă și investitorii pot să vină în România, de altfel au și venit, avem o creștere a investițiilor străine directe cu 10% în primele două luni ale anului. Astea cred că sunt elementele importante, și această asumare la nivelul coaliției încă o dată pe mine mă determină să spun că am ajuns cu toții la acea maturitate politică din care putem să asigurăm decizii și să gestionăm și viața internă de partid și să putem să gestionăm și situația de guvernare. Pentru noi, sigur ceea ce au zis domnii președinți se bazează pe anumite analize, pe situația concretă /…/ şi indicatorii care se întâmplă la nivel continental și la nivel global. Am spus, tot ceea ce se întâmplă din punct de vedere al impactului pe care acest război l-a avut în Europa și în întreaga lume îl vom resimți cu toții. Importante sunt măsurile pe care noi le luăm și lucrăm aici cu toate instituțiile statului, inclusiv cu Banca Națională să menținem un curs stabil al leului, să putem să gestionăm inflația în așa fel încât să nu avem creșteri spectaculoase și ceea ce este foarte important, iar aici lucrăm cât se poate de aplicat: gestionarea fondurilor europene. Avem foarte, foarte mulți bani care pot și trebuie să fie atrași și investiții în economia din România. Avem nevoie de modernizarea infrastructurii rutiere, avem nevoie de digitalizarea României, avem nevoie de modernizarea sistemului de sănătate, avem nevoie de modernizarea sistemului de educație. Pentru toate aceste chestiuni există resurse financiare care ne sunt puse la dispoziție. Cred cu toată puterea mea cât pot să îmi asum această chestiune că, dacă vom fi suficient de abili și suficient de aplicați să atragem toate aceste fonduri, economia României, țara noastră va putea să depășească în condiții de echilibru toată această situație de criză. Nu cred că trebuie să spună nimeni că nu avem o situație de criză. Este o situație de criză, există acest pericol al degradării situației economice, al creșterii inflației. Important este să găsim… de aceea și discutăm …

Realizator: În opinia publică, de la precedenta criză economică, a rămas acest spectru al felului în care ea a fost rezolvată cu măsuri de austeritate foarte severe care au fost suportate de oamenii de rând și probabil că de aceea aceste avertismente îngrijorează atât de mult pe toată lumea.

Nicolae-Ionel Ciucă: Nu este, nu este același lucru, nu este aceeași situație…

Realizator: Deci nu există riscul să se ajungă din nou la tăieri de salarii şi…?

Nicolae-Ionel Ciucă: Atunci eram doar la începutul statutului nostru de membru al Uniunii Europene. În momentul de față, am căpătat o oarecare experiență și putem să vedem virtutea tuturor instrumentelor pe care ni le pune la dispoziție statutul de țară membră a Uniunii Europene și dacă ați văzut pachetul de măsuri „http://gov.ro/”Sprijin pentru România”http://gov.ro/” nu a venit să taie din venituri sau să facă cumva să ne aducă aproape de ceea ce s-a întâmplat în 2009- 2010, ci a venit cu acele măsuri prin care să continuăm investițiile şi în situație de criză investițiile sunt motorul economiei, să protejăm populația vulnerabilă şi am găsit acei bani necesari şi din bugetul de stat, dar şi din fondurile europene. Comisia Europeană pune la dispoziție fonduri pentru sprijinirea cetățenilor vulnerabili şi pentru… Pe acest subiect cu toții trebuie să înțelegem că este nevoie de solidaritate. Iar revenind la acel pachet de sprijin, tot ceea ce am cuprins în el tocmai vine să dea încredere populației că în acest moment avem resursele necesare şi avem instrumentele necesare să putem să gestionăm această situație.

Realizator: Revenind puțin la situația coaliției, din ce mi-aţi spus, pare că atuul principal al acestei coaliții de guvernare este stabilitatea politică şi vorbeați chiar de o maturizare politică a partidelor care o compun. Care ar fi vulnerabilitatea ei?

Nicolae-Ionel Ciucă: Aşa cum arată lucrurile acum, vulnerabilitatea poate este prea devreme să o discutăm acum. Nu sunt un optimist exagerat, sunt optimist moderat şi am încredere că aşa cum au pornit lucrurile, deşi la început cred că putem să ne aducem aminte că au fost voci care ne-au dat șansa că rezistăm două-trei luni de zile. Iată că suntem la mai mult de o jumătate de an. Guvernul a intrat în cea de-a 6-a lună şi ne coordonăm foarte bine în interiorul coaliţiei, ne coordonăm şi avem un dialog constant cu președintele României. Există o înțelegere a situației de fapt şi de asemenea există consens pe măsurile care se iau la nivel guvernamental. Pentru coaliție şi pentru fiecare dintre partidele componente important este să avem o guvernare, care să asigure stabilitate, să avem o guvernare în care să asigurăm stabilitatea economică, să avem o guvernare, care să asigure siguranța cetățenilor şi cred că asta vor aprecia oamenii. Sigur, disputele interne, disputele politice fac deliciul anumitor discuții, dar în acest moment cred că partea aceasta de fapte şi de ceea ce putem să facem ca să demonstrăm oamenilor, să demonstrăm românilor că ei sunt cei pentru care ne-am asumat această responsabilitate este mai importantă decât orice.

Realizator: În PNL, al cărui președinte aţi devenit, ați fost ales recent, este aceeași stabilitate? Pentru că pare, uneori, așa din afară că aveți şi acolo un front pe care trebuie să luptaţi?

Nicolae-Ionel Ciucă: Știți foarte bine că nu sunt un politician şi le-am spus, un politician cu experiență, mi-am asumat această chestiune într-o situație în care s-a simțit nevoia unei schimbări. Am spus-o şi la congres, o spun şi public, nu vreau să par ceea ce nu sunt. Nu sunt un foarte bun orator, nu sunt un om care să nu vadă realitatea şi bazându-mă pe realitate, cel mai mult îmi doresc ca faptele noastre, faptele partidului liberal să demonstreze că este partidul care şi-a asumat prin motto, de la înființare „prin noi înșine să modernizăm România”, acum este „prin noi înșine, în interiorul unei coaliții stabile”, într-un dialog constant cu președintele țării să putem să ne îndeplinim programul partidului și programul de guvernare. Oglinda noastră, a Partidului Național Liberal este activitatea guvernului. Şi aici avem nevoie să demonstrăm că Partidul Național Liberal are profesioniști, că Partidul Național Liberal poate să genereze idei, că Partidul Național Liberal poate să genereze dezbateri în spațiul public, poate să genereze dezbateri cu mediul de afaceri, poate să genereze dezbateri cu toți oamenii, trebuie să ne aplecăm către tineri în mod deosebit, trebuie să acordăm atenția cuvenită persoanelor în vârstă, trebuie să ne ocupăm de cei care în momentul de față poate nu au un loc de muncă, poate nu își găsesc o linie după care să poată să își stabilească un drum în viață. Toate aceste chestiuni, partea aceasta de ideologie stânga-dreapta este cât se poate de evidentă, nu vorbim de Partidul Național Liberal care se găsește într-o coaliție de tipul celei care a fost Uniunea Social-Liberală; este o coaliție în care fiecare dintre cele două partide, cu ideologiile și cu principiile sale, reușesc să și le pună împreună, iar Partidul Național Liberal chiar are valori pe care și le pune în valoare.

Realizator: Cu fostul președinte al PNL ce relație aveți? Vă întreb pentru că multă lume se aștepta să îl vadă alături de dumneavoastră în vizita în Ucraina, mai ales că anunțase și domnia sa o vizită acolo și în schimb domnul Cîțu au fost azi separat, iar dumneavoastră ați mers cu Marcel Ciolacu.

Nicolae-Ionel Ciucă: Este foarte ușor de explicat: au fost două activități separate. Noi am decis să mergem în baza protocolului asumat, așa cum v-am spus, prezența la întâlnire a fost 1+4, vizita era deja de dinainte cerută de către Florin Cîțu și am rămas în liniile de protocol cerute, pe de-o parte, pe de altă parte, prezența domnului Marcel Ciolacu în delegație a fost una care să arate că dincolo de componenta guvernamentală există componenta politică a unei coaliții stabile, cu o majoritate consolidată în parlament, care transmite atât mesajul instituțional, guvernamental, cât și mesajul politic pentru tot ceea ce înseamnă sprijinul pe care țara noastră îl acordă Ucrainei, mesajul de solidaritate pe care România îl manifestă, îl acordă Ucrainei.

Realizator: Deci aţi spune că aveți o relație instituțională, de colaborare normală cu fostul președinte PNL?

Nicolae-Ionel Ciucă: I-am mulțumit şi la congres. Discut cu președintele Senatului cel puţin o dată, de două ori pe săptămână, deci avem o relaţie cât se poate de normală.

Realizator: Suntem la final şi pentru că am revenit cumva cu discuția tot în zona Ucrainei şi a războiului, ca premier, dar şi ca fost ministru al apărării şi militar de carieră, vă îngrijorează evoluțiile din Transnistria, Republica Moldova şi toate aceste speculații, analize care vorbesc de fapt de o provocare şi la adresa României?

Nicolae-Ionel Ciucă: În vizita de ieri, din Ucraina, am discutat şi cu premierul, şi cu președintele Ucrainei acest aspect, inclusiv legat de Republica Moldova, am discutat subiectul legat de parcursul pe care Ucraina deja l-a început pentru aderarea la UE şi i-am felicitat pentru răspunsurile la prima fişă de aderare şi sigur am discutat despre Republica Moldova şi Georgia, care şi ele trebuie să urmeze același parcurs. În linia aceasta de abordare am discutat şi de partea de securitate din Republica Moldova, de ceea ce se întâmplase în Transnistria şi cu toţii am căzut de acord că trebuie să existe o analiză cât se poate de profesională, de tehnică asupra a ceea ce s-a întâmplat acolo, să gestionăm cu foarte mare atenție şi echilibru astfel de incidente, pentru că ele pot să fie provocări şi, dincolo de îngrijorările pe care le avem cu toţii, nu trebuie să fim parte la exacerbarea situației din teren. Ca atare, atât partea ucraineană, cât şi noi, am discutat pe acest subiect. Am analizat şi răspunsurile pe care le-au dat oficialii din Republica Moldova atât doamna președinte, cât şi doamna prim-ministru în urma derulării Consiliului de Securitate al Republicii Moldova.

Realizator: Deci nu avem în acest moment motive…

Nicolae-Ionel Ciucă: În acest moment trebuie să ne menținem în această stare de vigilență maximă şi trebuie să abordăm cu echilibru maxim orice fel de astfel de provocare.

Realizator: Vigilență şi echilibru. Vă mulțumesc, domnule prim-ministru că ați fost alături de noi la „Tema zilei”. Vă așteptăm şi cu altă ocazie!

Sursa: Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Emisiunea ”Tema Zilei”, difuzată de TVR