Pentru prima dată în istoria democraţiei spaniole, rezultatul alegerilor regionale din 1 martie schimbă configuraţia politică în cele două regiuni, unde au votat peste 3 milioane de persoane. 1 martie 2009 va rămâne în istoria Ţării Bascilor ca ziua în care, pentru prima data după 30 de ani, forţele ne-naţionaliste au pierdut puterea. Partidul Naţional Basc (PNV) şi alte două formaţiuni regionale naţionaliste, deşi au câştigat cele mai multe fotolii în parlamentul regional, nu reuşesc să formeze majoritatea absolută.

În urma votului, Partidul Socialist Euskadi, condus de candidatul la preşedinţia regiunii, Patxi Lopez, ar putea forma un guvern minoritar, care va fi susţinut la învestire de Partidul Popular şi de formaţiunea Uniunea Progres şi Democraţie. Negocierile pentru formarea noului guvern continuă în aceste zile.
 
În Galiţia, după o campanie în care preşedintele Partidului Popular, Mariano Rajoy, a fost prezent 12 zile din 15, conservatorii au reuşit să trimită în opoziţie coaliţia formată din Partidul Socialist şi Blocul National Galeg, recuperând astfel puterea după patru ani prin Alberto Nuñez Feijoo.

Potrivit datelor oficiale, în Ţara Bascilor au votat peste 65 la sută dintre electori, iar în Galiţia, participarea a fost de 71 de procente. Alegerile de ieri au fost o probă fundamentală pentru Partidul Socialist aflat la putere la nivel naţional şi pentru conservatorii din opoziţie, a căror formaţiune este frământată de lupte interne şi de un scandal de corupţie.