Captură audio: https://www.mae.ro/node/58023

Transcript:

Realizator: Evoluția războiului din Ucraina și avertismentul Rusiei la adresa României. Firește că ne întrebăm care e să fie soluția pentru oprirea conflictului? Analizăm subiectul și situația la zi, în ce fază a războiului ne-am putea afla, dacă ne putem exprima așa. Împreună cu noi în această seară în   „Piața Victoriei” este ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu. Domnule ministru, bună seara. Mulțumim că ați acceptat invitația Europa FM.

Bogdan Aurescu: Bună seara. Mă bucur să fiu alături de dumneavoastră.

Realizator: Unde ne aflăm, domnule ministru? Avem acest avertisment al Rusiei la adresa României în legătură cu avioane ucrainene care ar putea ajunge la noi și pe care le-am putea ajuta în vreun fel. Aflăm astăzi că România se află pe o listă a țărilor neprietenoase cu Rusia, adoptată azi la Moscova. Nu putem să nu ne întrebăm, domnule ministru: suntem în pericol? Sunt românii în pericol?

Bogdan Aurescu: Nu. România și românii nu sunt în pericol. Suntem stat membru al Alianței Nord-Atlantice, beneficiem de cele mai ample și solide garanții de securitate pe care le putem avea. Este cea mai solidă garanție de securitate pe care o avem din toată istoria noastră, iar Alianța Nord-Atlantică este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie.

Deci nu se pune în niciun fel problema ca românii să fie speriați, să se teamă de o eventuală extindere a conflictului cu implicarea României. Asta nu înseamnă că nu ne implicăm la rândul nostru, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale NATO, pentru a încerca să stopăm acest conflict, această agresiune ilegală, cu încălcarea flagrantă a normelor de drept internațional, a suveranităţii și integrităţii teritoriale ale Ucrainei.

Din păcate, conflictul nu pare să se domolească, ci dimpotrivă, situația continuă să se agraveze în teren, se intensifică agresiunea militară în termeni de trupe, în termeni de capabilități dislocate și folosite, iar încercările de discuții, de negocieri, de consultări la nivel diplomatic nu par să dea rezultat. Din păcate, cele două runde de consultări care au avut loc până în prezent nu au dat un rezultat concludent, dimpotrivă, chiar și ceea ce s-a putut conveni, și anume acel coridor umanitar prin care să fie extraşi, să fie evacuaţi civilii din câteva orașe ucrainene înconjurate de forțele ruse, acea înțelegere nu a fost respectată de către forţele armate ruse. Vedem că este posibilă o discuție în următoarele zile, joi, la Forumul Diplomatic de la Antalya, din Turcia, între miniştrii de externe ucrainean şi rus. O să vedem care sunt rezultatele acestei discuții, dacă ea va avea loc în cele din urmă.

Între timp presiunea asupra Federației Ruse continuă să crească. Efectele sancțiunilor încep să se producă asupra economiei ruse, pe de o parte, pe de altă parte este clar că războiul, așa cum l-a planificat conducerea Federației Ruse, nu se desfășoară după planul inițial. Urmează să vedem care sunt evoluțiile pe mai departe.

În ce privește acel avertisment de care aminteați, el se referă la o chestiune pe care, de altfel, autoritățile române au prezentat-o public în mod cât se poate de transparent și, din acest punct de vedere, avertismentul respectiv este complet nefondat. Este vorba despre acel avion militar ucrainean care pe 24 februarie, deci chiar în momentul în care a început agresiunea în Ucraina, a trebuit, din motive tehnice, să intre în spațiul aerian românesc, el a fost escortat de avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene Române, iar ulterior, la 1 martie, fără muniție la bord, iarăși moment anunțat de către Ministerul Apărării Naționale, el a fost escortat până la frontiera cu Ucraina și s-a întors în Ucraina. Deci fără muniție la bord. Asta înseamnă că nu putea să intre în luptă în momentul respectiv,  deci nu se putea pune problema în niciun fel să se implice partea română în conflictul care se desfășoară în Ucraina. Lucrurile au fost cât se poate de clare din punctul de vedere al autorităților române, au fost comunicate public în mod transparent. Avertismentul pe care Ministerul Apărării rus l-a transmis la adresa României este deci complet neîntemeiat.

Am văzut şi această aşezare a României, alături de alte state, pe lista aşa-numitelor “state neprietenoase”. De fapt, toate statele membre ale UE au fost trecute pe acea listă, alături de alte state din categoria partenerilor comunității occidentale, dar această așezare pe lista respectivă este rezultatul sancțiunilor pe care Uniunea Europeană le-a introdus împotriva Federaţiei Ruse, ca reacţie legitimă la agresiunea pe care Federaţia Rusă a pornit-o împotriva Ucrainei.

Realizator: Şi urmează noi sancțiuni, domnule ministru? Sunt luate în calcul?

 

Bogdan Aurescu: Este foarte posibil să urmeze și noi sancţiuni. La reuniunea Consiliului Afaceri Externe, la care am participat vineri, la Bruxelles, am discutat despre această posibilitate şi există mai multe propuneri care au fost făcute de diverse state ale Uniunii Europene. Le analizăm şi urmează să ieşim cu o concluzie în perioada următoare.

 

Realizator: Aveţi speranţe de la negocierile acesteia care ar avea loc în Turcia?

 

Bogdan Aurescu: Oricine negociere, sigur, poate să aducă un anumit rezultat. Este datoria diplomaților să discute și să încerce să găsească soluții. Pe de altă parte, ca negociator, știu foarte bine că o negociere trebuie să fie purtată cu bună credinţă și cu scopul de a ajunge la un rezultat negociat. E un principiu de bază al oricărei negocieri, ca mijloc de soluționare a diferendelor. Problema este însă că, dacă negocierile se desfășoară în momentul în care și ostilitățile se desfășoară, adică în condițiile în care nu are loc o pauză, nu se așază un moment de liniște în ceea ce privește desfășurarea conflictului armat, este foarte greu ca negocierile să aibă rezultate deosebite, ca să spun așa. Este important ca atunci când negociezi să existe un armistițiu sau să aibă loc o dezescaladare a ostilităților. Pentru că, altfel, negocierile se poartă sub presiunea folosirii forței.

Realizator: Avem și acest proiect de lege pregătit de Guvernul României, domnule ministru, pentru gestionarea situațiilor de criză care prevede, printre altele, ca toți bărbații între 18 și 60 de ani să fie trecuți în rezerva generală, în caz de război. Asta apropo de pericolul despre care vorbeam ceva mai devreme. Ar putea exista români care să spună: „Hopa, de ce, de ce asta acum?” Nu e rost de panică, nu-i așa? Ci este un demers care trebuia făcut în contextul dat.

Bogdan Aurescu: Nu vreau să comentez asupra unui proiect care este încă în curs de aprobare. De altfel, chestiunile respective nu țin de Ministerul Afacerilor Externe. De aceea, permiteți-mi să nu am un comentariu asupra acestei chestiuni.

Realizator: În Republica Moldova, domnule ministru, riscul unei invazii în Republica Moldova există? Și ce ar putea face România?

Bogdan Aurescu: În acest moment, deci vorbim despre acest moment, nu există analize sau evaluări care să indice o eventuală extindere a conflictului în afara Ucrainei, deci la alte state. De asemenea, cred că este foarte important să nu facem analize bazate pe ipoteze.

Cred că în acest moment trebuie să ne uităm mai exact la care sunt dificultățile de acum ale Republicii Moldova și ele sunt mai ales în zona aceasta a gestionării unui flux foarte mare de refugiați care, cu siguranță, depășește capacitățile administrative ale Republicii Moldova.

Spuneam chiar astăzi la conferința de presă cu omologul meu canadian, care a venit astăzi la București, că, pentru Republica Moldova, cel mai probabil, avem de-a face cu un număr de refugiați care este cel mai mare pe cap de locuitor dintre toate statele europene care se confruntă cu o astfel de situație. Și de aceea, România, în înțelegere cu Republica Moldova, creează un coridor verde care să permită tranzitul refugiaților care intră din Ucraina în Republica Moldova spre frontiera dintre România și Republica Moldova, pentru a prelua această sarcină complicată pe care autoritățile din Republica Moldova, în mod obiectiv, nu au cum să o soluționeze.

Și este nevoie ca în toate statele membre ale Uniunii Europene, Uniunea Europeană în ansamblu, dar și alți parteneri – de exemplu, astăzi am făcut un apel și către partenerii noștri canadieni – să acorde sprijin Republicii Moldova pentru a putea să gestioneze această situație.

Tot săptămâna trecută, am trimis, împreună cu omologul meu austriac o scrisoare către Comisia Europeană și către Înaltul Reprezentat Josep Borrell pentru a aloca un pachet de asistență financiară consistentă, în așa fel încât Republica Moldova să poată face față provocărilor care decurg din această criză, fie că este vorba despre refugiați, fie că este vorba despre o eventuală nouă criză a energiei în Republica Moldova sau dacă este vorba despre alte provocări care afectează indirect economia Republicii Moldova prin efectele secundare, să spunem, ale acestei crize.

Realizator: Vizita Vice-Președintelui Statelor Unite ale Americii în România și importanța ei. Ce va aduce?

Bogdan Aurescu: Nu vreau să comentez acum despre această vizită, pentru că ea este în curs de proiectare, dar cred că este foarte important că statele partenere ale României, mai ales partenerul strategic american, dar și celelalte state Aliate, arată solidaritate și sprijin pentru securitatea României, pentru securitatea Aliaților de pe Flancul Estic. Iar acest lucru se vede și în desfășurările de trupe pe Flancul Estic, în România. Avem deja un număr important de militari americani, tehnică americană. De asemenea, trupele franceze care au ajuns deja în România. De asemenea, urmează trupele belgiene, trupe din partea Portugaliei și alți Aliați care se gândesc în modul cel mai serios să acorde sprijin României printr-o intensificare a prezenței, pe teritoriul României, deci în sudul Flancului Estic.

Realizator: O ultimă întrebare, domnule ministru, un mesaj pentru români și poate, mai țintit de atât. Ce le-ați spune adulților să le spună copiilor? Ce le spunem, domnule ministru, copiilor despre război? Dacă acum v-ar auzi copiii români, ce le-ați spune? Ce se întâmplă în lume? Ce se întâmplă în Ucraina?

Bogdan Aurescu: În primul rând, mesajul este acela de siguranță pe care România o are în acest moment, de securitate față de toți cetățenii români, față de societatea românească, pe care o dă această umbrelă de securitate pe care o proiectează Alianța Nord-Atlantică.

În al doilea rând, pentru că, până la urmă, și această criză poate să aducă o anumită contribuție din acest punct de vedere, este un prilej foarte bun pentru a arăta ce înseamnă solidaritate, ce înseamnă empatie umană. Cea mai frumoasă lecție de solidaritate cred că au demonstrat-o chiar părinții copiilor noștri, care în aceste zile sprijină, fiecare cum poate, cetățeni ucraineni care fug de război, mai ales mame și copii, pentru că aproape o treime dintre cei care ajung în România sunt copii.

Eu am încercat să îi explic băiatului meu de 5 ani de ce stau mult mai puțin cu el în perioada asta. Și i-am explicat că e vorba despre un stat, Rusia, care a atacat un alt stat, Ucraina. Băiatul meu știe despre Ucraina, știe cine este Președintele Statelor Unite, știe care sunt așa, în linii mari, aș spune, evoluțiile de securitate din regiune. În orice caz, înțelege că este vorba, până la urmă, despre o lecție despre Bine și Rău, despre cum să îl sprijini pe cel care este victimă și cum să încerci să îl oprești pe cel care este agresor. Cred că trebuie să le spunem copiilor noștri toate aceste lucruri care au o contribuție la dezvoltarea lor morală și la reperele morale pe care trebuie să le dăm întotdeauna copiilor noștri.

Realizator: Vă mai așteptăm, domnule ministru. Mulțumim tare mult.

Bogdan Aurescu: Mulțumesc și eu. 

Sursa: Transcriptul interviului ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la Europa FM