Captură video: https://www.mae.ro/node/57950

 

Realizator:  În studioul DIGI 24 invitatul nostru este ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu. Bună seara, domnul ministru!

Bogdan Aurescu: Bună seara!

Realizator: Îngrijorare în România din cauza amenințării nucleare a Rusiei. Astăzi, interviu la Al-Jazeera, ministrul de externe Serghei Lavrov spune că dacă al treilea război mondial va exista el sigur va fi nuclear și va fi distrugător. Cât de reală este această amenințare? Pentru că analiștii cu care noi am vorbit ne-au spus că Putin acum, aparent, are mare nevoie să fim speriaţi și folosește și această armă a sperieturii împotriva noastră. Deci, cât de real este acest risc, acest pericol?

Bogdan Aurescu: Este o amenințare serioasă, cu siguranță, și toată lumea civilizată, după această amenințare cu folosirea forței nucleare, a condamnat-o, așa cum am condamnat-o și noi. Am condamnat-o, de exemplu, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de pe 27 februarie și alături de mine toți colegii mei au avut aceeași poziție. Eu nu cred, personal, că se pune problema folosirii armelor nucleare în secolul 21. Dar iarăși cred că în secolul 21 este complet inadmisibil să folosești amenințarea cu folosirea armelor nucleare. Este clar că președintele Putin, văzând cel mai probabil că războiul nu se desfășoară așa cum a planificat de la bun început, încearcă să folosească și acest tip de amenințare, care într-adevăr este una extrem de serioasă, și cu siguranță ea trebuie să fie condamnată în modul cel mai ferm, așa cum de altfel s-a și întâmplat, de către comunitatea internațională.

Realizator: Riscul spuneți că nu există.

Bogdan Aurescu: Din punctul meu de vedere, în mod normal, în mod normal nu ar trebui să existe un astfel de risc și nu cred că se pune problema folosirii armelor nucleare, pentru că sunt arme de distrugere în masă, care au caracter nediscriminatoriu și care produc efecte distructive nu numai asupra celui împotriva căruia sunt folosite, dar și asupra celui care le folosește.

Realizator: De la ultima noastră întâlnire riscurile, amenințările la adresa României sunt evaluate acum altfel? Pentru că ultimele asigurări pe care ni le-ați dat erau că, fiind țară în NATO, cu prezență militară NATO pe teritoriul nostru, așteptările sunt ca țara asta să fie intangibilă, rușii să nu se atingă nici cu un vârf de ac.

Bogdan Aurescu: Şi nu s-a schimbat absolut nimic. România este în continuare membră a Alianţei Nord-Atlantice, în continuare România beneficiază de cele mai puternice garanții de securitate din istoria sa. NATO este cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie. Şi iată că vedem în aceste zile dovezi de solidaritate și de sprijin din partea aliaților pentru securitatea Flancului Estic, a aliaților de pe Flancul Estic, inclusiv pentru securitatea României. Iată vedem, pe lângă desfășurarea de trupe americane care au ajuns deja în România, există o decizie anunțată astăzi cu privire la venirea de noi trupe americane în România și în Polonia. O să vedem exact în ce proporție. Președintele Biden anunțat că 3.000 de noi trupe vor fi desfășurate în regiune. Deja militarii francezi, pe care președintele Macron, în urma demersurilor președintelui Iohannis –  așa cum de altfel sosirea militarilor americani este rezultatul demersurilor președintelui Iohannis -, militarii francezi deja se desfășoară în România în aceste zile. În câteva zile va sosi și contingentul de militari belgieni – președintele Iohannis a discutat cu premierul belgian la telefon în acest sens și i-a mulțumit pentru acest sprijin din partea Belgiei. Tot astăzi, președintele Iohannis a discutat cu premierul portughez și i-a mulțumit pentru trimiterea a 174 de militari portughezi în perioada imediat următoare în România. Deci, iată că solidaritatea se manifestă în mod real, efectiv, pe teren. Iar umbrela acesta de securitate NATO nu se reduce doar la trimiterea de militari, este vorba despre, așa cum am mai discutat, o forță de reacție rapidă a NATO care este pregătită, în interiorul său – o forță de reacție să spunem super rapidă, acel Very High Readiness Joint Task Force, care este pregătit. Există o întreagă arhitectură, o întreagă mașinărie care asigură securitatea aliaților din NATO, inclusiv și mai ales în această perioadă, a aliaților din Flancul Estic.

Realizator: La ultima reuniune NATO președintele, președintele României a cerut mai multă prezență NATO în România. Include această cerere ce ne-aţi spus deja sau peste această prezență vor mai fi?

Bogdan Aurescu: Şi peste această prezență vor mai fi, și la acea reuniune s-a discutat și despre accelerarea creării acelui grup de grup de luptă, a acelui Battle Group, și, în același timp, reuniunea a adoptat și o declarație la final, în care se menționează consolidarea Flancului Estic pe termen lung, o referire care arată clar hotărârea aliaților de a asigura o consolidare consistentă a Flancului Estic, având în vedere deteriorarea situației de securitate din regiune, pe care nimeni nu poate să o nege. Dar asta nu înseamnă că România se află în acest moment în vreo situație de a fi amenințată, iar cetățenii români trebuie în continuare să se simtă în siguranță. Aș spune că nivelul de securitate în acest moment, sigur, este afectat, în general [nivelul de securitate] al Alianței Nord-Atlantice este afectat de ceea ce se întâmplă în regiune, dar în egală măsură sunt luate măsuri care compensează această deteriorare a nivelului de securitate.

Realizator: Ce se întâmplă în Marea Neagră, mai ales ce se întâmplă cu Insula Șerpilor?

Bogdan Aurescu: Insula Șerpilor e încă un teritoriu ocupat ilegal de Federația Rusă, dar, în rest, ca să spun așa, importanța strategică a Insulei Șerpilor nu mai există așa cum exista în secolul 19, când de pe Insula Șerpilor puteai să controlezi accesul la gurile Dunării și, mai apoi, pe canalul Sulina și așa mai departe. Sigur, se pot amplasa acolo diverse mijloace ale Rusiei, dar Rusia a existat în Marea Neagră cu o prezență din ce în ce mai consistentă încă din 2014 încoace; este ceea ce a determinat creșterea prezenței NATO pe Flancul Estic, postura aceasta de descurajare și apărare. Sigur, este o mișcare spectaculoasă din punct de vedere al imaginii, dar, până la urmă, nu aduce ceva absolut nou, suplimentar față de ceea ce avem deja în peisajul acesta complicat din regiunea Mării Negre.

Realizator: Fără să intrăm prea mult în detalii tehnice, juridice, dar telespectatorii au nevoie de o explicație, pentru că nu sunt foarte la curent cu toate detaliile acestei afaceri, mulți ne spun, de exemplu: dar stați așa, Insula Șerpilor nu era pământ românesc?

Bogdan Aurescu: A fost pământ românesc până după Tratatul de Pace de după al Doilea Război Mondial, după care a fost cedată sub presiune URSS-ului la momentul respectiv, după care a fost inclusă în mai multe documente succesive privind frontiera de stat încheiate între România și Uniunea Sovietică, la momentul respectiv, iar in tratatul încheiat cu Ucraina în 1997 există un articol cu un paragraf în care se spune că „Ucraina nu va putea amplasa mijloace militare ofensive pe Insula Șerpilor, care aparține Ucrainei”. Deci, Ucraina este posesorul de drept în acest moment al Insulei Șerpilor. În ceea ce privește procesul pe care noi l-am câștigat la Haga în 2009, acolo Insula Șerpilor, în cadrul raționamentului juridic pe care l-a făcut Curtea, nu joacă niciun rol, nu joacă nicio funcție în stabilirea liniei de delimitare maritimă. Deci, nu are absolut nicio relevanță în ceea ce privește delimitarea din Marea Neagră. Acestea sunt, dacă vreți, efectele sau lipsa de efecte pe care Insula Șerpilor o are în acest moment.

Realizator: Asta înseamnă, cu alte cuvinte, că rușii care sunt pe Insula Șerpilor nu reprezintă niciun fel de afront sau conflict la adresa României.

Bogdan Aurescu: Nu.

Realizator: Și doar atât.

Bogdan Aurescu: Și doar atât.

Realizator: Bun. Ce se întâmplă cu rezistența ucrainenilor? Uniunea Europeană îi susține pe ucraineni. În mod istoric, în premieră istorică absolută, Uniunea Europeană finanțează cumpărarea de armament letal pentru Ucraina; NATO susține Ucraina. Ce face România? Cum susține România rezistența ucrainenilor?

Bogdan Aurescu: Am susținut adoptarea tuturor pachetelor de sancțiuni care au fost decise de Uniunea Europeană în ultima săptămână. Am participat, în ultima săptămână, la patru reuniuni ale Consiliului Afaceri Externe. Trei pachete de sancțiuni au fost adoptate: unul, după recunoașterea ilegală a provinciilor separatiste din estul Ucrainei, apoi, unul, la finalul săptămânii trecute, completat de încă unul duminică, la altă reuniune a Consiliului Afaceri Externe, un supliment cu încă niște listări în cursul zilei de luni; astăzi s-a adoptat un pachet de sancțiuni privind Belarus, pe care și noi l-am cerut, România, în diversele reuniuni la nivel european, pentru că Belarusul este, de asemenea, un stat agresor, prin sprijinul pe care îl acordă prin punerea la dispoziție a teritoriului său pentru atacarea Ucrainei de către Rusia, și acest pachet de sancțiuni a fost adoptat chiar astăzi. Am mai făcut o serie de lucruri importante, de exemplu: astăzi, alături de o serie de alte state, de Regatul Unit, de Franța, de Olanda, de Danemarca, Polonia, statele baltice și alte câteva state, am făcut un demers care este în curs de finalizare, în această seară, de a sesiza Curtea Penală Internațională de la Haga pentru ca procurorul-șef al acestei instanțe internaționale să înceapă o investigație pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid, eventual comise în timpul conflictului actual care se desfășoară pe teritoriul Ucrainei. Tot astăzi, la ONU a fost adoptată o Rezoluție a Adunării Generale care condamnă în termeni foarte fermi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și care cere Rusiei să se retragă complet din Ucraina. Este o rezoluție pe care și România a cosponsorizat-o, a susținut-o, am și votat-o, a fost adoptată cu o foarte largă majoritate. Tot astăzi, România, prin Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de președinție a Comunității Democrațiilor, a organizat o reuniune a Consiliului guvernatorilor acestei organizații pentru a discuta despre situația de criză din Ucraina și pentru a condamna în termeni foarte fermi agresiunea Federației Ruse, care nu este doar o agresiune fizică, este și o agresiune la adresa valorilor și principiilor democratice. România, chiar înainte ca UE să adopte, în cursul zile de duminică, acea interdicţie de pătrundere în spaţiul aerian, de folosire a spaţiului aerian, de către companiile înregistrate în Federaţia Rusă, a închis spaţiul aerian ca măsură de sancţiune naţională. România, de asemenea, a luat iniţiativa de a se retrage din două bănci importante care susţin influenţa rusească şi, dacă vreţi, finanţele Rusiei, Banca Internaţională pentru Investiţii, cu sediul la Budapesta, şi Banca Internaţională de Cooperare Economică, cu sediul la Moscova – sunt demersuri pe care le-am făcut. Vom continua să facem şi alte demersuri împreună cu partenerii şi cu aliaţii noştri pentru a susţine Ucraina. Tot ieri, la reuniunea CSAT, la iniţiativa preşedintelui Iohannis, am propus, deci România a propus, prin preşedintele Iohannis, creşterea alocării pentru apărare de la 2% la 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă mai multe echipamente militare care vor putea să fie achiziţionate de România. Tot la iniţiativa preşedintelui Iohannis a fost propusă crearea unui hub pentru transfer, colectare şi transfer de donaţii internaţionale pentru asistenţă umanitară pentru Ucraina. Tot duminică, Guvernul României a adoptat, într-o şedinţă specială, un act normativ prin care s-a acordat un ajutor în valoare de peste 3 milioane de euro – 3,4 milioane de euro – pentru Ucraina, constând în diverse echipamente, alimente, apă, combustibil, deci, ce are nevoie Ucraina în acest moment.

Realizator: Spuneţi-ne dacă vă aşteptaţi ca ce se întâmplă în Ucraina, conflictul de acolo să fie unul de durată.

Bogdan Aurescu: E greu de spus în acest moment. E greu de spus, pentru că, iată, cum spuneam mai devreme, planul Federaţiei Ruse de a cuceri rapid Ucraina se pare că nu a dat rezultate. În altă ordine de idei, constatăm o intensificare a utilizării unor echipamente performante şi vedem că se fac planuri pentru continuarea agresiunii, iarăşi, pe scară destul de largă. E foarte dificil de spus care va fi rezultatul conflictului şi când se va termina, să spunem, această fază foarte activă. Vedem de asemenea că există întâlniri la nivelul negociatorilor ucraineni, respectiv ruşi. O primă întâlnire, urmată probabil de încă o întâlnire în seara aceasta, mâine, după cum spun diversele surse; iarăşi, e greu de spus care pot fi rezultatele unei astfel de întâlniri care se poartă în timp ce ostilităţile se desfăşoară. Ca negociator, pot să spun că există un principiu al oricărei negocieri: trebuie să se desfăşoare cu bună credinţă, în scopul de a ajunge la un rezultat. Or, atunci când desfășori o negociere de pace, presupusă de pace, în timp ce agresiunea continuă, și continuă într-un ritm din ce în ce mai accelerat, asta înseamnă că, cel mai probabil, una dintre părți, cea care continuă agresiunea, nu este neapărat interesată de un rezultat diplomatic, un rezultat negociat. Prin urmare, o să vedem care este, să spunem, evoluția acestor evenimente, care sunt, evident, extrem de îngrijorătoare. Dar constatăm, pe de altă parte, o consolidare a acțiunii unitare, coordonate a comunității internaționale.

Realizator: Cum vi se pare că sunt vizați, de cel puțin două zile încoace, și până acum, dar acum în mod intenționat, civilii? Armata rusă îi caută pe civili. Lovesc în clădiri de locuințe, în cartiere de locuințe, în zone locuite. De ce?

Bogdan Aurescu: Tocmai de aceea, demersul acesta pe care vi l-am prezentat, și anume, sesizarea Curții Penale Internaționale pentru a începe o investigație pentru crimă de război, pentru crime împotriva umanității, eventual pentru genocid, are relevanță, pentru că asta înseamnă că folosești instrumentele justiției internaționale, instrumentele dreptului internațional și îi expui pe acei responsabili, persoanele responsabile de comiterea unor astfel de crime. Este un element de descurajare suplimentar față de aceste acțiuni ale Federației Ruse în Ucraina.

Realizator: Cei care urmăresc fluxul de refugiați din România ne spun că a existat o primă etapă în care au venit cei cu resurse, au venit apoi oameni cu resurse din ce în ce mai puține și, cu siguranță, după ce au început să fie lovite zonele locuite, vor veni din ce în ce mai mulți și din ce în ce mai disperați, unii dintre ei chiar venind pe jos, că vor să scape de nenorocirea de acolo. Ce facem noi pentru ei, cât de pregătiți suntem pentru ei?

Bogdan Aurescu: România este deschisă să primească acești refugiați, fie că sunt cetățeni ucraineni, fie că sunt cetățeni ai altor state. Noi suntem deschiși să îi primim, pentru că este datoria noastră, de solidaritate umană, până la urmă, să îi ajutăm. Să îi primim, să îi ajutăm, să îi adăpostim. Dacă doresc să plece mai departe, sunt liberi să o facă, în măsura în care, sigur, și alte state îi lasă să facă lucrul acesta.

De asemenea, dacă doresc să stea în România o perioadă, iarăși, încercăm să folosim toate resursele pe care le avem la dispoziție pentru a-i ajuta. Inclusiv resursele, sigur, cele guvernamentale, dar, iată, este extrem de apreciată și această mobilizare fără precedent a societății civile. 

De asemenea, constatăm în această perioadă și o serie de acțiuni de, să spunem, inducere în eroare a opiniei publice, și mă refer aici la acel mesaj public al ambasadei ruse de astăzi, prin care se acuza că s-ar fi făcut un demers către Ministerul Afacerilor Externe prin care s-ar fi arătat că sunt persoane de cetățenie rusă care ar fi fost afectate de „acțiuni nefondate” ale autorităților române, ale altor, să spunem, entități din România.

Realizator: Cărora nu le-ar fi fost respectate drepturile cetățenilor…

Bogdan Aurescu: Sociale și de proprietate, „drepturi sociale și de proprietate”. Nimic mai fals. Da, am primit această notă verbală, dar nu este o corespondență de protest, nu este o notă verbală de protest, așa cum a anunțat ambasada rusă. Am încercat imediat să aflăm de la Ambasada Federației Ruse care sunt cazurile concrete în care s-au produs astfel de încălcări, pentru că, în mod firesc, în momentul în care există astfel de cazuri, este datoria noastră să semnalăm autorităților competente, care să le investigheze, și, dacă este nevoie, să le sancționeze. Pentru că, până la urmă, cetățenii ruși de rând, obișnuiți, nu au niciun fel de vină că Federația Rusă în ansamblul său, regimul de la Kremlinul atacă agresiv un alt stat. Până la urmă, ei trebuie să fie protejați, la fel ca orice alți cetățeni. De altfel, tot în această săptămână am primit o solicitare din partea Ambasadei Ruse la Bucureşti prin care ni se cerea să protejăm transportatori, șoferi de camion, de fapt, care urmau să intre din Ucraina în România, transportând mărfuri. Bun, imediat am informat autoritățile de resort, în așa fel încât să fie luate toate măsurile ca ei să fie protejați. Dar în cazul de față este vorba doar despre o acuzație fără temei. O astfel de acuzație fără temei, care este lipsită de orice elemente concrete sau de elemente de probă, nu este altceva decât o încercare de a induce în eroare opinia publică.

Realizator: Sau o provocare.

Bogdan Aurescu: Sau o provocare. Dar, sigur, eu vreau să mă abțin de la a face astfel de calificări în acest moment, în orice caz însă nu este corectă, este o abordare incorectă.

Realizator: După Departamentul de Stat, după Ministerul de Externe de la Paris, dumneavoastră, Ministerul de Externe de la București, le-ați cerut cetățenilor noștri, nu americanilor și francezilor, să plece din Federația Rusă. De ce?

Bogdan Aurescu: Pentru că atunci când am decis la nivel național, pe de o parte, și, pe de altă parte, la nivelul Uniunii Europene, după o zi și jumătate, închiderea spațiului aerian al Uniunii Europene pentru companii aeriene înregistrate în Federația Rusă, și Federația Rusă a adoptat o măsură similară. Prin urmare, nu mai există zboruri directe între Moscova și București. De aceea, am solicitat cetățenilor români din Federația Rusă să ia în considerare părăsirea cât mai curând a teritoriului Federației Ruse prin folosirea de zboruri comerciale cu escală. Și am explicat foarte clar acest lucru în precizările pe care le-am emis, așa cum, de altfel, le-au emis și alte state europene și Statele Unite, și am indicat inclusiv variante de conexiuni cu escală pentru a se întoarce în siguranță în România. Este singurul motiv pentru care am emis, să spunem, acest sfat de călătorie, să nu-i spunem alertă, un sfat de călătorie.

 

Realizator: Vă mulțumesc, domnule ministru, Bogdan Aurescu, ministru de externe al României.

Sursa: Transcriptul interviului acordat de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul emisiunii Jurnal de Seară, Digi24, 2 martie 2022