Articolul semnat de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu
este disponibil aici: https://www.caleaeuropeana.ro

 

Puține momente în istoria noastră recentă au avut o forță transformatoare și mobilizatoare mai mare decât lansarea Parteneriatului Strategic româno-american, care a devenit, astfel, unul dintre cei trei piloni fundamentali ai politicii noastre externe și de securitate de astăzi, alături de creșterea rolului României în NATO și Uniunea Europeană.

Cuvintele rostite acum exact 25 de ani, la București, de către Președintele Bill Clinton, care anunța lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, capătă noi semnificații astăzi, când regiunea noastră, Europa și întreaga lume se confruntă cu provocări de securitate fără precedent: ,,România este importantă pentru America prin sine şi ca un model în această regiune dificilă. România poate arăta popoarelor din această regiune și popoarelor lumii că există o cale mai bună decât diviziunea și represiunea. Este calea cooperării, libertății și păcii”.

Operaționalizarea, dezvoltarea, aprofundarea și diversificarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA au fost parte integrantă a viziunii care a pus în mișcare, de-a lungul istoriei noastre recente, tranziția și consolidarea democratice ale țării noastre.

Însăși scrisoarea secretarului de stat american de la acel moment, regretata Madeleine Albright, prin care a fost consfințită lansarea Parteneriatului Strategic, prefigura importanța sa pentru progresul țării noastre, evocând doi factori esențiali în consolidarea Parteneriatului: angajamentul comun față de valorile și instituțiile democratice, respectiv recunoașterea comună a poziției cruciale a României în Europa de Sud-Est.

România este astăzi un partener de încredere și apreciat, un stat care demonstrează ambiție, voință politică, capacitatea de a contribui concret și credibil la implementarea priorităților comune, de viitor, inclusiv prin asumarea fermă a rolului de furnizor de securitate regională. Iar Statele Unite au continuat să-și manifeste angajamentul de lungă durată pentru securitatea țării noastre, fapt reconfirmat cel mai recent prin anunțul Președintelui Joseph R. Biden privind decizia SUA de a-și consolida prezența militară în țara noastră, ca rezultat al unui efort politico-diplomatic intens al țării noastre, inspirat și coordonat de Președintele Klaus Iohannis.

La rândul meu, am avut onoarea de a fi implicat direct, de-a lungul timpului, ca negociator-șef, în negocierea, finalizarea și adoptarea unor documente care au dat structură și substanță Parteneriatului Strategic dintre România și SUA. Între acestea se numără Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii, adoptată în 2011, primul document politic bilateral care menționează Parteneriatul stabilind dimensiunile majore de acțiune ale acestuia și care a determinat crearea formatului reuniunilor anuale de Dialog Strategic, pentru asigurarea implementării Declarației. Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, semnat și intrat în vigoare în același an 2011, este primul document juridic bilateral care consacră Parteneriatul. Astfel, proiectul Aegis Ashore, implementat cu succes la Deveselu în urma acestui acord, reprezintă o contribuție semnificativă la securitatea României și a NATO în ansamblul său.

Aceste acorduri și proiecte implementate în comun sunt dovada vie a faptului că SUA aduc mai multă securitate în regiunea noastră, dar și instrumentele de care aveam nevoie pentru a ne asuma și noi acest rol de furnizor de securitate regională, cu încredere și curaj.   

În acest sens, o dimensiune-cheie a Parteneriatului Strategic, care sunt convins că va căpăta și mai multă relevanță în perioada următoare, este cooperarea noastră în regiunea Mării Negre. Recenta reuniune de la Constanța privind securitatea în regiunea Mării Negre, organizată în premieră în România de Comisia Helsinki a Congresului SUA, la 1 iulie 2022, și pe care am avut onoarea să o co-prezidez, a exprimat elocvent conștientizarea, la Washington, a importanței strategice a Mării Negre, așa cum de altfel a consacrat și recentul Summit aliat de la Madrid în noul Concept Strategic al NATO, la propunerea țării noastre. Vom continua să contribuim, așa cum am făcut-o deja în noiembrie anul trecut când am transmis omologului meu american la Washington o serie consistentă de idei și propuneri, la crearea unei Strategii a SUA privind regiunea Mării Negre. De asemenea, România va continua să joace rolul de partener responsabil și angajat al SUA în acest proces de consolidare a securității regionale, prin dezvoltarea de măsuri adecvate la nivelul structurilor euroatlantice și prin consolidarea cooperării cu parteneri ca Ucraina, Georgia și Republica Moldova.

Însă astăzi „securitatea” nu mai înseamnă doar a fi capabil de a răspunde eficient amenințărilor convenționale, clasice. Capacitatea aceasta nu mai constă doar în trupe și tehnică militară. Lumea s-a schimbat în mod radical, iar reziliența noastră, strategică și societală, este pusă la încercare în fiecare zi, prin crizele care se acumulează și se suprapun.

Și, de ce să nu o spunem direct, toate acestea au la bază obiectivul diverșilor actori terți, care nu împărtășesc aceleași valori cu noi, de aruncare în criză a democrațiilor noastre. Societățile, economiile și viața noastră, așa cum o cunoaștem, au nevoie de scuturi puternice și sisteme de apărare proprii eficace, pe care nu le putem construi decât cu parteneri care sunt parte a aceleiași comunități de valori și de securitate, în sens larg.

Astfel, în timp ce cooperarea bilaterală dintre România și SUA în domeniul securității și apărării este și va continua să fie componenta fundamentală a Parteneriatului nostru Strategic, avem responsabilitatea de a acționa permanent pentru aprofundarea și extinderea cooperării noastre și în alte domenii esențiale pentru viitor.

Prin Declarația Comună a Președintelui României și a Președintelui SUA din 2019, țările noastre și-au stabilit ca obiectiv o cooperare ambițioasă în domeniul securității energetice, în special în domeniul nuclear civil, ceea ce a dus la semnarea, în anul următor, a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

În anul 2021, cu ocazia Conferinței ONU privind Schimbările Climatice, Președintele Iohannis și John Kerry, Emisarul Special al Președintelui american pentru schimbări climatice, au stabilit reperele unei cooperări promițătoare cu SUA în domeniul Reactoarelor Modulare Mici (SMR). Această cooperare are multiple implicații pozitive în ce privește dezvoltarea de noi tehnologii, producție și servicii și va conduce la reducerea dependenței de Federația Rusă în materie de resurse energetice. Succesul acestui proiect, susținut și de anunțul recent al Președintelui Biden referitor la acordarea finanțării de 14 milioane dolari în sprijinul construirii unei prime centrale de acest tip în România, se intenționează a fi extins și în alte domenii, în special energia regenerabilă și mobilitatea verde.

Conceptul de securitate extinsă va continua să definească reperele colaborării noastre bilaterale în viitor. În acest spirit, în cadrul reuniunii anuale a Dialogului Strategic România-SUA din noiembrie 2021, pe care l-am deschis prin consultările cu secretarul de stat american Antony Blinken, țările noastre și-au asumat angajamentul de a se coordona și consulta sistematic și aprofundat privind politicile și inițiativele care promovează reziliența strategică la nivel transatlantic. România a devenit astfel primul partener european cu care SUA au formalizat angajamentul politic al unor astfel de consultări, care înglobează două priorități permanente pentru țările noastre: relația transatlantică și reziliența strategică.

Aceste două priorități interconectate vor continua să ghideze acțiunea noastră în cadrul Parteneriatului Strategic și în perioada următoare.

Unitatea transatlantică reprezintă fundamentul securității și prosperității ambelor maluri ale Atlanticului și motorul acțiunii noastre de apărare și modernizare, alături de partenerii like-minded, a ordinii internaționale bazată pe reguli și a propriilor noastre democrații.

Agresiunea rusă asupra Ucrainei ne-a dovedit fără echivoc faptul că puterea noastră izvorăște din această solidaritate, din această reacție coordonată și unitară. De aceea, cooperarea și coordonarea transatlantică impecabile în fața agresiunii militare ilegale, neprovocate și nejustificate a Federației Ruse în Ucraina ne oferă un model valid pentru viitor, permanentizându-se în toate formatele de interacțiune transatlantică: NATO și cooperarea Alianței cu Uniunea Europeană, parteneriatul SUA-UE, alături de relațiile bilaterale dintre statele europene și aliații noștri nord-americani.

România va continua să fie un contribuitor activ și pragmatic la procesul de dezvoltare, adaptare și modernizare a formatelor transatlantice la realitățile actuale. Un foarte bun exemplu în acest sens este participarea Președintelui Klaus Iohannis, la invitația Președintelui Joseph Biden, la rundele de consultări și coordonare în formatul București 9 sau în alte formate restrânse cu lideri aliați, ai instituțiilor UE și NATO și ai statelor partenere, care au avut loc în perioada februarie-aprilie, în contextul desfășurării agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

O realitate pe care agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei a pus-o în evidență este importanța interconexiunilor regionale. Blocarea rutelor de transport din Marea Neagră se traduce deja într-o criză alimentară care ia amploare în Africa și Orientul Mijlociu, context în care țara noastră și-a pus în mișcare infrastructura, resursele logistice și spiritul solidar, acționând ca actor-cheie în gestionarea acestei crize, inclusiv prin portul Constanța și porturile de la Dunăre.

În consolidarea securității alimentare în plan global, precum și a rezilienței economice a Ucrainei, acțiunea noastră face parte dintr-un efort internațional mai larg, coordonat îndeaproape și cu partenerii noștri americani, așa cum o arată și participarea mea la New York, în mai, la invitația secretarului de stat Blinken, la reuniunea specială ministerială și la reuniunea Consiliului de Securitate ONU dedicate combaterii insecurității alimentare în contextul războiului rus contra Ucrainei.

Formatele regionale sprijinite de SUA, cum ar fi București 9 și mai ales Inițiativa celor Trei Mări, vor avea la rândul lor un rol important în consolidarea conectivității regionale. Vom continua dialogul activ cu SUA privind finanțarea proiectelor Rail2Sea și Via Carpathia, având în vedere importanța lor dincolo de mobilitatea militară: ambele au potențialul de a aduce mai multă prosperitate în regiune.

Noul context global a evidențiat pregnant importanța unor lanțuri de aprovizionare și producție reziliente și predictibile. De aceea, devine naturală tendința de recentrare și recalibrare a lanțurilor de producție și aprovizionare, prin alocarea unui rol crescut partenerilor care împărtășesc valori și interese comune. Aceste procese, care sunt de interes pentru Administrația americană, inclusiv în contextul inițiativei Build Back Better World promovată de Președintele Joseph Biden și asumată de liderii G7 în iunie 2021, reprezintă în același timp o oportunitate suplimentară pentru România și SUA de a-și intensifica relațiile comerciale și investiționale, fundamentându-le inclusiv pe comunitatea de valori care constituie baza relației noastre de Parteneriat Strategic.

Aceste valori împărtășite vor continua să constituie și baza eforturilor noastre comune de consolidare a relațiilor interumane, sens în care vom continua intens cooperarea cu partenerii americani pentru accederea României în programul Visa Waiver, obiectiv comun româno-american, cu semnificație deosebită pentru cetățenii români.

La un sfert de secol distanță, Parteneriatul Strategic este mai solid și mai dinamic ca oricând, iar deciziile și proiectele comune care se sprijină pe acest fundament au răspuns provocărilor fiecărei etape pe care am parcurs-o împreună și au permis valorificarea oportunităților vremurilor, conform așteptărilor cetățenilor noștri. Forța acestui Parteneriat și perspectiva sa inechivocă de viitor stă în ambele dimensiuni: atât în cea strategică, ce ține de politica noastră externă și de securitate, cât și în câștigul real pentru societate și oameni.

Țara noastră este astăzi și va rămâne partenerul constant și predictibil al SUA în Europa de Sud-Est și regiunea Mării Negre, punând în practică poate cel mai important îndemn al lui Madeleine Albright acum 25 de ani: „Progresul vostru poate servi drept un puternic exemplu a ceea ce este posibil atunci când liderii politici au viziunea și curajul necesare”.

Am convingerea că Parteneriatul nostru Strategic este amplificat de idealurile, valorile şi interesele de securitate, politice şi economice împărtăşite, precum și de voinţa de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor comune și de a proiecta, în regiune și global, securitate, stabilitate, pace și prosperitate, spre beneficiul cetățenilor români.

 

 

Sursa: Op-ed | Bogdan Aurescu: După 25 de ani. Parteneriatul Strategic România – SUA și puterea transformatoare a unei viziuni pe termen lung