Realizator: Cosmin Prelipceanu

Captură video : https://www.mae.ro/node/58901

Transcript:  

Realizator: Declaraţie interesantă făcută în această seară la briefingul Pentagonului: unul dintre adjuncții secretarului Apărării spune că este prea devreme pentru a vă spune în ce direcție o va lua războiul, cum va evolua el în Ucraina, dar un lucru este cert, spune acest adjunct al secretarului Apărării, va exista o țară numită Ucraina, va fi o țară suverană. În a doua parte a acestei ore, povestea incredibilă a unui ucrainean care a supraviețuit unei execuții; frații lui nu au fost la fel de norocoși. Tânărul pe care îl veți vedea a fost împușcat în față, a fost aruncat într-o groapă comună și este în viață. Povestea lui intr-un reportaj pe care îl vom vedea împreună. Şi, vă reamintesc, în această după-amiază un parlamentar ucrainean a publicat pe Twitter următorul anunț scurt: Cei trei mușchetari, Președintele Macron, cancelarul Scholz, premierul Draghi vor vizita Kievul joi și, ca d’Artagnan, Președintele României, Iohannis. Iată anunţul care a fost postat pe Twitter de Oleksii Goncearenko, este membru în Parlamentul de la Kiev. În studioul Digi 24, așa cum v-am promis, Bogdan Aurescu, este ministrul afacerilor externe. Bună seara, domnule ministru!

Bogdan Aurescu: Bună seara! Mă bucur să vă regăsesc.

Realizator: Puteți să ne spuneți despre posibila vizită a Președintelui la Kiev?

Bogdan Aurescu: Trebuie să vă dezamăgesc de la început. Vizitele Președintelui și programul acestuia sunt anunțate doar de către Administrația Prezidențială. În al doilea rând, așa cum ați constatat deja din multele vizite care s-au făcut la Kiev până în momentul de față, acestea se anunță după ce au loc, nu înainte. Prin urmare, aceasta este comentariul meu la acest moment.

Realizator: Adică nu vom ști nicicum, decât probabil după ce se va întâmpla, dacă se va întâmpla. Vi se pare ciudat sau pentru dumneavoastră are vreo semnificație faptul că un parlamentar ucrainean îl pune pe Președintele României lângă cancelarul Germaniei, Președintele Franței și premierul Italiei?

Bogdan Aurescu: Dincolo de contextul despre care vorbim, cred că este o alăturare onorabilă, ceea ce arată clar importanța pe care România o are în Alianța Nord-Atlantică și în plan regional, şi vă reamintesc de asemenea că domnul Președinte Klaus Iohannis va participa mâine seară la Haga, la o reuniune foarte importantă pe care Administrația Prezidențială a anunțat-o deja, împreună cu prim-ministrul Olandei, prim-ministrul Danemarcei, împreună cu premierii din o serie de state importante, Letonia și alți premieri importanți, din Belgia și așa mai departe, pentru a discuta exact despre pregătirea Summitului NATO de la Madrid. Asta arată că România este un jucător important în regiune, lucru de altfel confirmat și de Summitul B9 pe care l-am desfășurat cu succes, în găzduirea Președintelui Klaus Iohannis, vinerea trecută.

Realizator: Până la B9 vorbim despre Summit, despre rezoluția lui. Spuneţi-ne: Președintele Franței, mâine la Chișinău, mâine seară în România, miercuri se întâlnește cu Președintele României, Klaus Iohannis, la Kogălniceanu. 

Bogdan Aurescu: Iarăşi o vizită extrem de importantă, care confirmă sprijinul pe care Franța îl acordă posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic, inclusiv prin contribuția substanțială pe care Franța, la solicitarea României, prin demersurile făcute de Președintele Iohannis, a adus-o prin Grupul de Luptă, pe care Franța îl conduce, ca națiune cadru, și la care participă cu un număr de aproape 600 de militari. Acest Grup de Luptă este o decizie pe care am obținut-o la Summitul extraordinar NATO de la Bruxelles, din luna martie – dacă vă aduceți aminte, cu acea ocazie s-a luat decizia formală de înființare a încă patru Grupuri de Luptă, ceea ce duce la opt Grupuri de luptă în total pe Flancul Estic, ceea ce a echilibrat dacă vreți Flancul din acest punct de vedere al prezenței aliate. Suntem în acest moment într-un proces accelerat de creare a acestui Grup de Luptă în România, și Franța are un rol extrem de important, dincolo de faptul că noi avem un Parteneriat Strategic extrem de solid cu Franța care se cuantifică și printr-o relație comercială și de investiții foarte importantă, printr-o relație interumană, prin legături istorice și de prietenie foarte solide.

Realizator: Ce semnificație dați acestei succesiuni? Întâi Președintele Macron merge la Chișinău, apoi vine în România.

Bogdan Aurescu: Nu. Întâi Preşedintele Macron vine în România, ajunge mâine seară în România; apoi dimineață este momentul întâlnirii cu Președintele Klaus Iohannis, după care face vizita la Chișinău.

Realizator: Şi Președintele merge la Haga atunci când Președintele Macron va fi la Chișinău.

Bogdan Aurescu: Nu.

Realizator: Aşa se întâmplă?

Bogdan Aurescu: Nu. Mâine seară, mâine este marți, mâine seară Preşedintele Klaus Iohannis face vizita la Haga, apoi se întoarce la București pentru a-l întâmpina pe Președintele Macron.

Realizator: Şi apoi merge Preşedintele Macron …

Bogdan Aurescu: Şi apoi Preşedintele Macron își continuă turneul regional spre Chişinău.

Realizator: Şi vizita la Kogălniceanu va fi?

Bogdan Aurescu: Miercuri dimineață.

Realizator: După revenirea de la Chișinău.

Bogdan Aurescu: Nu, înainte de vizita Președintelui Macron la Chişinău.

Realizator: Deci tot programul din România va fi înaintea plecării la Chișinău.

Bogdan Aurescu: Sigur, absolut. Da.

Realizator: Şi rămâne de văzut, nu ne-aţi spus, nu puteți să ne spuneți, nu aveți niciun fel de informație în legătură cu o posibilă deplasare la Kiev. Nu aveți nimic.

Bogdan Aurescu: V-am răspuns la această întrebare mai devreme.

Realizator: Bun. B9 să își modifice, apel către Rusia, să își modifice comportamentul agresiv, să se retragă din Ucraina și să asigure răspunderea pentru atrocitățile și crimele de război. Ce înseamnă să asigure răspunderea pentru atrocitățile și crimele de război?

Bogdan Aurescu: Asta înseamnă că Federația Rusă, care răspunde ca stat pentru crimele de război, crimele împotriva umanității care au fost comise în Ucraina în acele zone care au fost sub ocupație momentană, temporară rusă, cum a fost la Bucea, la Irpin și așa mai departe, inclusiv în localități pe care le-am vizitat împreună cu premierul României când am fost în aprilie în Ucraina,  trebuie să asigure răspunderea şi a persoanelor care au comis aceste fapte, pentru că până la urmă o dată e răspunderea statului care vine în joc, și aici este clar, lucrurile sunt cât se poate de certe, pe urmă are loc o investigație pe care Curtea Penală Internațională a declanșat-o şi pe care și noi o sprijinim. Vă aduceți aminte că am sesizat împreună cu multe alte state, aproape 40 de state, Curtea Penală Internațională pentru crime de război, crime împotriva umanității – această anchetă fiind în curs și adunând probe care să fundamenteze răspunderea penală individuală pentru aceste crime internaționale din partea celor care le-au comis.

Realizator: Sunt mulți care vor spune: apelul ăsta nu se va solda cu nimic – care e rostul lui?

Bogdan Aurescu: Este un apel, așa cum am făcut aceste apeluri în mod repetat și care arată preocuparea comunității internaționale, inclusiv a statelor aliate de pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice pentru răspunderea Federației Ruse inclusiv din punct de vedere penal, nu doar politic.

Realizator: E corectă percepția că mai degrabă țările de aici de pe Flancul Estic percep la adevărata valoare pericolul, amenințarea Rusiei, mai la adevărata valoare, decât se întâmplă mai către vest, în Occident de exemplu?

Bogdan Aurescu: Nu aş spune că, în momentul ăsta în care vorbim, este așa. Poate că au fost unele state din vestul Europei sau din vestul Alianţei Nord-Atlantice care au perceput mai târziu poate, să spunem, unele mai acut după 24 februarie, amenințarea de securitate pe care o reprezintă Federația Rusă și noi cerem – fac aici o paranteză, este menționat inclusiv în paragraful 7 al Declarației Summitului B9 – ca în noul Concept Strategic să fie recunoscută Federația Rusă ca principală amenințare la adresa Alianței Nord-Atlantice și a securității euroatlantice. Prin urmare, vorbeam despre acest efort al statelor de pe Flancul Estic, dar nu doar statele de pe Flancul Estic sunt conștiente, uitați-vă că sunt state din vestul Europei care trimit trupe în România. Faptul că Franța trimite trupe în România la acest Grup de Luptă, faptul că Belgia trimite trupe în România la acest Grup de Luptă, faptul că Olanda va trimite trupe în România la acest Grup de luptă, faptul că Portugalia este deja în România cu forțe, faptul că Finlanda și Suedia, care nu fac parte din această categorie de state – care sunt noi state intrate și în UE, și în Alianța Nord-Atlantică – vor să adere la Alianţă. Asta arată că percepția asupra amenințării Rusiei nu este una doar a statelor din această zonă, care au experimentat pe propria piele regimul comunist şi influența rusă directă.

Realizator: Pentru noul Concept Strategic al NATO faptul că Rusia este cea mai mare amenințare e la concurență cu altceva sau lucrurile sunt atât de clare încât aici nu mai e nimic de discutat? Așa va fi?

Bogdan Aurescu: Eu nu cred că poate să fie altfel. Este absolut clar că acțiunile Rusiei și Rusia ca atare, prin modul în care acționează, reprezintă o amenințare, și este cea mai serioasă amenințare la adresa Alianței. Ne confruntăm, în vecinătatea directă a Alianței Nord Atlantice, cu un conflict, cu un război de agresiune ilegal, declanșat de Rusia în mod neprovocat, în mod nejustificat, care nu este doar îndreptat împotriva Ucrainei. Este un efort de război care de fapt încearcă să pună sub semnul întrebării întreaga arhitectură de securitate europeană. Şi din această perspectivă este clar că toată lumea trebuie să fie conștientă de acest lucru și asta influențează deciziile pe care aliaţii le-au luat deja – menționam deciziile de la Summitul din martie – și pe care le vor lua la Summitul de la Madrid și suntem acum în proces de negociere a acestor decizii.

Realizator: Mai există o senzație în opinia publică din România, că, de exemplu, concentrarea forțelor de apărare NATO în Marea Neagră este diferită, mai mică decât cea din Marea Baltică? E corectă percepția asta?

Bogdan Aurescu: Este adevărat, este o percepție corectă și noi am spus-o de fiecare dată, dar este o percepție corectă până la momentul luării deciziilor legate de Grupurile de luptă. Noile Grupuri de luptă care sunt create pentru, să spunem, partea de centru-sud a Flancului Estic echilibrează această situație care, până la momentul respectiv, era una, într-adevăr, cu o prezență înaintată sau avansată întărită în partea de nord a Flancului Estic și o prezență înaintată adaptată – „tailored Forward Presence”. Noi am spus-o de câțiva ani că este nevoie de o echilibrare a Flancului Estic, că este nevoie de o prezență unitară, o prezență care să fie coerentă pe întregul Flanc Estic, pentru că Flancul Estic până la urmă este un întreg, nu este format doar din două părți, nord și sud, și că trebuie să existe o prezență care să asigure o descurajare și apărare uniformă, pe întregul Flanc, pentru că altfel ar putea să apară vulnerabilități care să fie exploatate de către actori cum este Federația Rusă. Or, războiul din Ucraina în care se desfășoară în proximitatea mai degrabă a sudului Flancului Estic, în Marea Neagră și în proximitatea Mării Negre, a demonstrat foarte clar că această zonă este o zonă de importanță strategică pentru Alianța Nord Atlantică. Şi unul dintre obiectivele noastre, la Summitul de la Madrid, este de a reconfirma faptul că Marea Neagră este o zonă de importanță strategică pentru Alianța Nord-Atlantică, inclusiv prin deciziile pe care le vom lua în continuare. Ce am reușit să obținem prin eforturi ale Președintelui, ale diplomației noastre – această decizie de creare a Grupurilor de Luptă, inclusiv a Grupului de Luptă din România, continuăm cu aceste eforturi – așa cum spune, de altfel, declarația finală a Summitului din 24 martie, de la Bruxelles – să consolidăm postura de descurajare și apărare pe Flanc pe termen lung. Termenul folosit este pe termen lung. O adaptare – în engleză mai folosim termenul şi de „reset”. În sfârşit, vom vedea cum arată această consolidare, în așa fel încât să existe o descurajare puternică, iar o descurajare puternică se bazează pe o apărare puternică. Atunci când ai forțe suficiente de apărare, cu tot ce înseamnă ele – cu echipamente prepoziționate, cu forțe de reîntărire, care sunt flexibile, care ajung rapid – asta înseamnă că avem o Alianță care funcționează. Dar vreau să mă întorc un pic la momentul zero al acestui Grup de Luptă. Pe 24 februarie, Federația Rusă ataca în mod ilegal Ucraina; pe 26 februarie, deja elementele franceze, care sunt și astăzi în România, parte a forței de reacție extrem de rapide a Alianței – Very High Readiness Joint Task Force – erau în România. Asta înseamnă o reacție extrem de promptă a Alianţei Nord-Atlantice în sprijinul aliaților de pe Flancul Estic.

Realizator: Ce înseamnă pe termen lung? Ați subliniat adineauri că România își dorește, are nevoie de o apărare pe termen lung. Asta înseamnă că soldații ăștia trebuie să fie mai mulți și trebuie să fie aici pentru o perioadă mai lungă de…?

Bogdan Aurescu: Pe termen lung înseamnă pe termen lung. Pot să fie mai mulţi [militari] și cred că este nevoie, într-adevăr, de o prezență mai consistentă, deşi deja pot spune că în momentul de față, dacă ne uităm la prezența aliată în România, avem deja peste 5.000 de militari aliați pe teritoriul României, avem o, mă rog, dublare, dar peste dublare, a numărului de soldați americani în România, care nu sunt în legătură, în conexiune directă cu acest Grup de Luptă. Avem compoziția Grupului de luptă, care este în curs de alcătuire, de operaționalizare. Am început, formal, pe 1 mai acest proces de creare a Grupului de luptă, el este în curs de realizare, se va finaliza undeva spre sfârșitul anului, poate începutul anului viitor, poate mai devreme, în funcție de cât de rapid ne mișcăm și noi, și aliații care fac parte din acest Grup de Luptă. Şi vrem să vedem în continuare alte decizii care, luate la Summitul de la Madrid, pot să asigure, repet, această apărare și descurajare consistentă, care să descurajeze, în mod evident, acesta este scopul său, nu într-un mod escalatoriu, deci nu să provoace, dar să arate că orice fel de acțiune împotriva Alianței este una care este fără rezultat sau nu poate avea niciun rezultat scontat de cel care poate încerca o acțiune împotriva aliaţilor.

Realizator: Cum arată acum analiza de securitate la Marea Neagră?

Bogdan Aurescu: O vedem cu toții, este o situație de conflict care în momentul de față, în Ucraina, se concentrează în est. Vedem unele avansuri ale Federației Ruse, cu greutate, dar sunt niște avansuri în teren. Vedem niște contraofensive, pe anumite zone, ale Ucrainei, deci în momentul de față este greu de făcut o evaluare cu privire la care va fi exact evoluția ostilităților. În rest, sigur, vedem tot felul de acțiuni, și ale unei părți și ale celeilalte; în Marea Neagră, vedem această situație de blocadă a porturilor ucrainene care împiedică transferul direct pe căile obișnuite ale mărfurilor și mai ales ale cerealelor ucrainene spre destinațiile din nordul Africii, din Orientul Mijlociu, din America Latină sau din America de Sud, în sfârșit, deci sunt tot felul de evoluții care sunt în curs, deci o imagine complexă care arată cât de deteriorată până la urmă este situația de securitate din regiunea Mării Negre.

Realizator: Va dura această situație deteriorată?

Bogdan Aurescu: Iarăși este foarte greu de estimat cât va dura acest conflict, deci şi situația de securitate deteriorată, de aceea vorbim despre măsuri pe termen lung de asigurare a unei posturi consistente, eficiente a NATO pe Flancul Estic.

Realizator: B9 înseamnă și că celelalte țări membre ale grupului susțin viziunea României în privința noului concept NATO?

Bogdan Aurescu: Ați văzut declarația Summitului. Declarația Summitului este foarte clară. Acel paragraf care vorbește, este paragraful patru, care vorbește despre definirea, mă rog, a agresiunii ruse și importanța apărării colective, menționează și măsurile de consolidare consistentă a Flancului Estic și vorbește despre un termen pe care statele de pe Flancul Estic – și nu numai – îl folosesc acum, în acest context, inclusiv al negocierii Conceptului Strategic, și anume ”forward defense”, deci nu doar prezență înaintată, ci Apărare Inaintată. Este un concept care, sigur, mai trebuie să fie definit în nuanțele sale, dar se vorbește despre necesitatea unei întăriri semnificative a posturii de descurajare și apărare, într-o manieră echilibrată, într-o manieră coerentă, sustenabilă de-a lungul întregului Flanc Estic. Și sunt enumerate [în Declarația Summitului B9] inclusiv o serie de măsuri foarte concrete, care sunt dorite de statele de pe Flancul Estic și care se referă la diverse aspecte legate de aranjamente de comandă și control întărite, de întărire a apărării aeriene și împotriva rachetelor balistice și așa mai departe. Este vorba de o gamă întreagă de măsuri care pot să construiască o postură solidă și eficientă.

Realizator: V-ați întâlnit cu noul ministru de externe al Franței. Înțelegem că ați vorbit despre Grupul de Luptă, dar ați vorbit și despre dorința României de a intra în Schengen.

Bogdan Aurescu: Am vorbit de foarte multe lucruri. A fost o întâlnire extrem de bună, pe 9 iunie la Paris, am stat peste o oră de vorbă cu doamna ministru și discuția a fost foarte, foarte bună, pentru că am discutat despre tot ceea ce ne interesează în contextul actual. Am vorbit foarte mult despre Ucraina, despre cum putem susține Ucraina în continuare. Am vorbit despre această criză alimentară la nivel global și cum putem face să o preîntâmpinăm, să o rezolvăm, să rezolvăm într-un fel situația acestui transfer de cereale ucrainene către alte locuri din lumea, am vorbit despre Republica Moldova, am vorbit despre susținerea unei soluții pozitive în ceea ce privește cererile de acordare a statutului de candidat pentru Ucraina, pentru Republica Moldova, pentru Georgia și am discutat, evident, și despre spațiul Schengen, arătând ce a făcut România în toată această perioadă, modul în care a gestionat frontiera externă a Uniunii Europene, chiar dacă nu suntem stat Schengen, și care a arătat că putem gestionarea în mod adecvat o situație de criză, cu peste 1,22 de milioane de refugiați care au intrat deja în România, respectând în același timp normele Schengen în vigoare, ceea ce arată că putem să gestionăm o situație de criză, prin urmare cu atât mai mult putem să gestionăm o frontieră Schengen. Şi discuțiile vor continua. Deci vom continua demersurile noastre în acest sens.

Realizator: Ne susține Franța?

Bogdan Aurescu: Franța a avut în ultima perioadă, în ultimii ani, o atitudine foarte constructivă în acest sens și vă reamintesc aici inclusiv declarațiile făcute la începutul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, pentru că Franța a asigurat în acest semestru președinția Consiliului Uniunii.

Realizator: Vom avea o decizie anul acesta?

Bogdan Aurescu: Ştiți foarte bine că niciodată nu am dat termene.

Realizator: Aveți așteptări?

Bogdan Aurescu: Nu vreau să vorbesc nici despre așteptări, nu vreau să vorbesc nici despre termene, pentru că vreau să văd întâi că lucrurile se întâmplă și pe urmă, sigur, le anunțăm, dacă este cazul.

Realizator: Dar e în interesul Uniunii ca România să intre și…

Bogdan Aurescu: Cu siguranță este în interesul Uniunii, pentru că asta înseamnă o întărire și a frontierelor externe, pentru că România a acționat ca un stat responsabil – și nu doar acum, cu ocazia acestei crize, ci și anterior – și în al doilea rând reprezintă și o întărire, un avantaj pentru piață internă. Până la urmă circulația de mărfuri cu mai multă ușurință, fără controale la frontiera României dinspre vest reprezintă un avantaj și pentru companiile românești, dar și pentru foarte multe companii străine care vor să aducă mărfuri în România.

Realizator: Mă întorc puţin la apărarea pe termen lung despre care vorbeați mai devreme pentru că e o altă dezbatere la noi, falsă sau nu, o să ne spuneți dacă ăsta este un subiect care pe noi ne interesează, dacă aceste Grupuri de Luptă să fie permanente sau să fie rotative, cum se întâmplă în acest moment? E important pentru România permanent-rotativ? E un subiect ăsta?

Bogdan Aurescu: Răspunsul este și permanentă, și rotativă.

Realizator: Adică?

Bogdan Aurescu: Pentru că – ce se întâmplă? -, când vorbim în termeni clasici, mă rog, în jargonul de securitate clasic, să spunem, despre prezență permanentă, ne gândim la baze permanente. Acum trebuie spus că România, dintre toate statele de pe Flancul Estic, este singura care are o bază permanentă NATO, este baza de la Deveselu care găzduiește în interiorul său facilitatea antirachetă care este o facilitate NATO, nu doar americană – într-o bază românească care este bază NATO, avem o facilitate NATO antirachetă. Aceasta este o bază permanentă, asta înseamnă că acolo vin militari care stau un termen îndelungat, își aduc familiile, care locuiesc în regiune sau în interiorul bazei și au  activități în regiune. Iar conceptul pe care îl întâlnim folosit în ultimii ani, deci este un concept mai flexibil, presupune o prezență rotațională permanentă. Americanii au chiar un termen pentru acest tip de prezență rotațională permanentă – adică asigură o prezență permanentă, sigur că efectivele se rotesc la un anumit interval de timp – americanii folosesc termenul ”heel to toe”, adică în momentul în care cineva pleacă, cineva deja vine în loc, prezența este pe aceeași dimensiune, are aceeași consistență și asigură aceleași funcții. Pe noi ne interesează o prezență pe termen lung pe Flancul Estic a aliaților NATO într-o formulă care trebuie să fie evident cuantificată nu doar în funcție de numărul de trupe din România, ci și de mulți alţi parametri – sistemul de comandă și control, forțele de reîntărire care sunt foarte importante, care trebuie să vină, ele trebuie deja identificate, care trebuie să vină foarte rapid în sprijinul forțelor existente și al forțelor naționale care există în statul respectiv. Deci, până la urmă, e mai puțin relevant dacă am o bază permanentă sau nu – bazele permanente erau mai degrabă să spunem o caracteristică, o trăsătură a perioadei de dinainte de finalul Războiului Rece – cât mă interesează o prezență pe termen lung, fie ea și rotațională permanent, deci permanent se rotește același efectiv care asigură funcția respectivă, o dată la 6 luni, o dată la 9 luni, în sfârşit. Deci există diverse modele în acest sens.

Realizator: OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a aprobat foaia de parcurs pentru România. Ce înseamnă asta? Acum ştim clar cum se va desfășura.

Bogdan Aurescu: Este o veste foarte bună. Am participat la Conferința Ministerială a Consiliului OCDE, pe 9 iunie, la Paris, atunci când m-am întâlnit și cu doamna ministru al Franței şi am discutat cu acea ocazie și cu secretarul general al OCDE. Foaia de Parcurs înseamnă de fapt planul de lucru al României pe perioada negocierilor pentru aderare. Foaia de Parcurs cuprinde o parte mai generală, în care sunt principii generale fundamentale ale participării: ce presupune statutul de candidat și statutul ulterior de membru la Organizație și, pe urmă, anexe concrete cu capitole și cerințe care trebuie să fie îndeplinite, deci reperele după care vom negocia, după primirea Foii de Parcurs. Avem de elaborat un document care se cheamă Memorandumul Inițial. Acest Memorandum Inițial reprezintă o evaluare a stadiului asumării de către România a diverselor instrumente ale OCDE-ului. OCDE-ul are 253 de instrumente de diverse feluri – fie că sunt convenții, fie că sunt elemente de recomandare, politici, practici și așa mai departe. Suntem deja parte la peste 50 de astfel de instrumente și facem un fel de analiză cu privire la ce anume trebuie să facem în plan intern și în relația cu OCDE pentru ca să ne asumăm acel acquis al Organizației și, în funcție de răspunsul acesta, urmează negocierea propriu-zisă, care presupune o interacțiune cu cele peste 20 de comitete sectoriale ale Organizației, care atestă periodic, la momentul la care îndeplinim cerințele respective, că am îndeplinit cerințele respective. Şi mergem mai departe în acest proces.

Realizator: Cam ca la Uniunea Europeană.

Bogdan Aurescu: Este un proces care seamănă foarte mult cu cel de aderare la Uniunea Europeană și care, în final, ne va duce în acest club extrem de select în care, cu 38 de state – din care 23 sunt state membre ale Uniunii Europene – vom face parte dintr-un fel de „NATO economic”, cum spunea la un moment dat secretarul general al OCDE-ului.

Realizator: Grup select al economiilor consolidate. Vă mulțumesc mult, domnule ministru.

Sursa: Interviul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru DIGI 24 – 13 iunie, ora 21.00