Transcript:

Realizator: Bun găsit „În fața națiunii”. Sunt Sabina Iosub, vin cu informația momentului: miniștrii de externe ai Uniunii Europene caută o soluție de compromis în legătură cu propunerea ca cetățenii ruși să nu mai poată intra în Uniunea Europeană. Miniștrii ar putea conveni în principiu asupra suspendării unui acord de facilitare a vizelor, ceea ce ar însemna că rușii se vor confrunta cu o procedură mai lungă și ar trebui să plătească 80 de euro, în loc de 35 de euro pentru viza pentru Uniunea Europeană – asta susține cel puțin un diplomat al Uniunii Europene, citat de Reuters. Acesta este contextul, însă exact ce se dezbate la această întâlnire extrem de importantă a miniștrilor de externe și ce măsuri ar putea fi luate și în ce fel, sigur, lucrurile acestea pot fi aplicate în România, ne spune Bogdan Aurescu. Ministrul de externe este în direct cu noi, „În fața națiunii”. Mulțumesc foarte mult, domnule ministru.

Bogdan Aurescu: Bună seara, mă bucur să fiu alături de dumneavoastră.

Realizator: Să vedem împreună care ar putea fi decizia – nu știu dacă a fost deja luată, ședința s-a încheiat în urmă cu două-trei minute. Care ar putea fi decizia la nivel european în ceea ce privește cetățenii ruși?

Bogdan Aurescu: În primul rând, trebuie menționat faptul că reuniunea pe care o avem astăzi la Praga și care continuă și mâine nu este o reuniune formală a miniștrilor de externe. Deci, noi nu luăm decizii la această reuniune, doar discutăm despre posibile măsuri care vor fi luate la reuniuni formale sau cu ocazia parcurgerii procedurilor formale de luare a acestor decizii. În al doilea rând, trebuie spus că discuția cu privire la vize se va derula mâine, în cadrul reuniunii care începe mâine dimineață, deci încă nu avem o discuție în curs pe acest subiect. Dar sigur că deja sunt poziții exprimate, sunt deja opinii care au fost făcute cunoscute publicului de colegi miniștri de externe sau de către reprezentanți ai instituțiilor europene.

În ceea ce mă privește, poziția pe care o voi prezenta în cursul discuției de mâine este aceea că România susține suspendarea deplină a Acordului privind facilitarea vizelor dintre Uniunea Europeană și Rusia, pentru că un astfel de acord, pentru a funcționa, presupune, în primul rând, o anumită relație politică între Uniunea Europeană și statul cu care este încheiat un astfel de acord. Or, între Uniunea Europeană și Rusia nu se poate spune în acest moment că suntem într-o situație de relație normală, având în vedere războiul de agresiune împotriva Ucrainei. În al doilea rând, Rusia nu respectă acest Acord de facilitare a vizelor – există multiple plângeri din partea cetățenilor europeni atunci când aplică pentru vize de acces în Federația Rusă.

Pe de altă parte, voi exprima și poziția legată de propunerea de interzicere a vizelor față de cetățenii ruși. Iar poziția României este aceea că suntem deschiși pentru a examina luarea unor decizii, pentru a lua decizii care să restrângă suplimentar circulația cetățenilor ruși în Uniunea Europeană. Până la urmă, vorbim aici despre vizele cu caracter turistic, iar turismul nu este un drept fundamental, care să fie accesibil oricând și în orice condiții. Trebuie să avem, însă, grijă ca o astfel de decizie să fie luată cu o bază juridică solidă – și aici este sarcina instituțiilor europene să facă o fundamentare exactă cu privire la care pot fi bazele juridice ale unei astfel de decizii, iar în al doilea rând, nu vorbim despre interzicerea vizelor care se referă, de exemplu, la situația dizidenților care caută protecție față de regimul rus, nu vorbim aici despre interzicerea sau suspendarea vizelor pentru cazuri umanitare sau medicale sau pentru alte cazuri care sunt temeinic justificate.

În același timp, este extrem de important de a păstra deschisă posibilitatea expunerii tinerei generații din Rusia la valorile europene. Deci este o discuție care are multiple fațete.

Realizator: E nevoie de o decizie unanimă sau fiecare stat poate aplica în felul său, până la urmă?

Bogdan Aurescu: Aici este o chestiune care trebuie subliniată și anume: se vorbește în mod special, în aceste zile, despre vizele de tip Schengen. România, de exemplu, nu este în acest moment încă membru de jure, deplin, al spațiului Schengen. Prin urmare, noi nu emitem vize Schengen, noi emitem vize cu caracter bilateral pentru cetățenii din Federația Rusă. De la începutul anului, au fost emise în jur de 800 de vize, cu totul, pentru cetățenii ruși, din care aproximativ 130 au fost vize pentru scopuri turistice. Prin urmare, în ceea ce privește România, impactul nu este din punct de vedere practic atât de mare. Numai că vorbim despre o chestiune de principiu. Nu este doar o chestiune tehnică aici. Impactul este foarte mare pentru statele care au frontieră directă cu Federația Rusă. E vorba despre statele baltice, despre alte state din proximitate, despre Finlanda – care se confruntă, într-adevăr, cu un număr mare de cetățeni ruși care trec frontiera terestră dintre statele respective și Rusia. După cum știți, zborurile directe între Federația Rusă și Uniunea Europeană au fost suspendate. România, chiar la propunerea Ministerului de Externe, a suspendat zborurile directe cu aproximativ două zile înainte ca Uniunea Europeană să ia această decizie. Prin urmare, noi nu avem zboruri directe cu care să ajungă cetățeni ruși în România. Dar statele care sunt în proximitate se confruntă cu astfel de situații. Chiar am discutat astăzi și cu o serie de colegi din statele baltice, cu colegul din Finlanda, și problema, într-adevăr, pentru aceste state, este una de dimensiuni practice considerabile.

Trebuie, așadar, să găsim o soluție consensuală. Cred că se va contura, într-adevăr, o decizie – sigur, nu la această întâlnire, care este o întâlnire informală – dar se conturează perspectiva unei decizii cu privire la suspendarea Acordului de facilitare a vizelor și va trebui să găsim o formulă de compromis, o formulă consensuală și cu privire la restrângerea în continuare a circulației cetățenilor ruși în interiorul Uniunii Europene, însă ținând seama de elementele importante pe care le-am subliniat mai devreme.

Realizator: Menționați vizele Schengen, domnule ministru, și nu am cum să nu vă întreb în acest moment cât de aproape suntem de a pune pe ordinea de zi a Consiliului Justiție / Afaceri Interne a problemei intrării României cu drepturi depline în spațiul Schengen. Vă întreb asta în contextul în care știm care a fost ieri, de exemplu, anunțul destul de clar al Germaniei în ceea ce privește intrarea României în spațiul Schengen. Știm că și săptămâna viitoare e o discuție pregătitoare pentru acel Consiliu Justiție / Afaceri Interne din octombrie. Să sperăm la acel moment, în octombrie, momentul deciziei, să spunem, pentru România, în ceea ce privește aderarea, cu tot ceea ce înseamnă ea, la spațiul Schengen?

Bogdan Aurescu: Așa cum am spus-o de mai multe ori, am fost întotdeauna extrem de prudent și rezervat în a fixa termene-limită pentru procese extrem de importante, cum este în cazul de față aderarea României la spațiul Schengen. Am văzut momentul 2011 în mod direct, în Ministerul de Externe, când se anunța, aproape sigur, intrarea României în spațiul Schengen – și nu s-a întâmplat lucrul ăsta. Cred că este foarte important anunțul pe care cancelarul Scholz l-a făcut ieri. Este un anunț important pentru că este pentru prima oară când, la cel mai înalt nivel, Germania anunță sprijinul necondiționat pentru aderarea României la spațiul Schengen și, în același timp, confirmă faptul că România îndeplinește criteriile tehnice pentru aderare. Este un anunț care vine după anunțul similar făcut în luna iunie de Președintele Macron la vizita pe care a efectuat-o în România, la Constanța. Este un rezultat al demersurilor făcute de Președintele României, în mod direct, în relația cu cei doi lideri. Am discutat și în iulie cu ministrul de externe german și, atunci când doamna Baerbock a fost la București, această decizie era în pregătire, dar nu erau întrunite toate condițiile pentru un anunț public, neechivoc, de felul celui pe care l-a făcut cancelarul Scholz ieri. Există semnale pozitive și din partea Finlandei – pe 20 iulie, într-o discuție telefonică pe care am avut-o cu ministrul de externe finlandez, acesta mi-a confirmat susținerea, iarăși, deplină a Finlandei pentru acest proces. Avem susținerea Președinției cehe a Uniunii Europene, confirmată acum două săptămâni, la vizita pe care am făcut-o la Praga. Deci, există demersuri pe care le-am făcut, pe care le continuăm, există demersuri care se fac la nivel tehnic, există demersuri care se fac la nivelul miniștrilor de interne. Trebuie să facem în continuare tot ceea ce stă în puterea noastră, pe baza și a rezultatelor foarte bune pe care le-am obținut în gestionarea frontierei externe a Uniunii Europene, prin gestionarea acestui număr foarte mare de peste 2,1 milioane de refugiați ucraineni, pentru a atinge acest obiectiv. Și atunci când vom avea rezultatul obținut, atunci sigur că vom putea anunța public acest rezultat.

Realizator: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Știu că mergeți în continuare la alte întâlniri importante acolo, la Praga. Vă așteptăm cu vești, așadar, și cu ceea ce urmează să se întâmple în țara noastră și ca urmare a discuțiilor de la nivel european. Mulțumesc foarte mult.

Bogdan Aurescu: Mulțumesc foarte mult.

Sursa: Intervenția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu laAntena 3