Reporter: Domnule ministru, nu vă cer să vă referiți la toate înțelegerile pe care le-ați încheiat astăzi cu partea maghiară, dar care ar fi cea mai importantă pe care, totuși, ați evidenția-o?

Bogdan Aurescu: Astăzi fost o vizită pe care am efectuat-o la Budapesta cu ocazia aniversării a 20 de ani de Parteneriat Strategic între România și Ungaria. Este un moment foarte important, un moment de bilanț, care ne permite să privim atât la ceea ce s-a făcut până acum, dar și la ceea ce se poate face pentru viitor. Am discutat astăzi atât cu omologul meu, cu domnul Szijjártó, cât și cu Prim-ministrul, domnul Orban, cu privire la căile de dezvoltare pe mai departe a Parteneriatului Strategic.

Am reamintit momentul de acum 20 de ani: am participat atunci la negocierea și la semnarea Declarației de Parteneriat Strategic pentru Europa secolului XXI și îmi aduc aminte de atmosfera din acel moment, o atmosferă care era pozitivă și care evoca faptul că reconcilierea dintre România și Ungaria trebuie să ducă la construcția unui adevărat Parteneriat Strategic, în beneficiul cetățenilor români și ungari, oricare ar fi originea lor etnică. Am spus astăzi atât colegului meu, cât și domnului Prim-ministru, că acest obiectiv al Parteneriatului Strategic rămâne valabil și în continuare și este datoria noastră, a autorităților din România și, respectiv, din Ungaria, a politicienilor din cele două țări, a tuturor celor responsabili de relația bilaterală, să acționeze în așa fel încât acest obiectiv să devină realitate.

Am discutat foarte mult despre relaÈ›ia economică dintre țările noastre. Există un nivel în creÈ™tere al schimburilor comerciale – anul trecut 11 miliarde de euro, anul acesta, deja pe primele 7 luni, o creÈ™tere raportată la anul trecut de peste 32%, în ciuda războiului, în ciuda efectelor pandemiei È™i în ciuda dificultăților generate de războiul din Ucraina. Acest nivel de schimburi arată că există un potenÈ›ial deosebit între cele două țări, care trebuie exploatat È™i în continuare. Pe de altă parte, există un deficit al balanÈ›ei comerciale în defavoarea României È™i trebuie să lucrăm împreună pentru a depăși acest deficit, pentru a echilibra balanÈ›a comerÈ›ului între cele două țări.

În altă ordine de idei, este nevoie de mai multe investiții românești în Ungaria și am avut astăzi și o întâlnire cu reprezentanții principalelor companii din România care au afaceri în Ungaria, pentru a vedea ce putem face împreună, pentru a crește nivelul investițiilor românești aici. Pe de altă parte, așa cum am discutat și cu Prim-ministrul Orban, este important ca investițiile ungare în România să nu se raporteze doar la zona locuită de comunitatea maghiară din România, ci să meargă în tot teritoriul României, pentru că există oportunități foarte bune de business peste tot în România.

Am discutat despre proiectul creării Camerei de Comerț bilaterale România-Ungaria. Noi doream, așa cum am discutat în luna iulie, când domnul Szijjártó a făcut o vizită la București, să inaugurăm astăzi această Cameră de Comerț bilaterală, dar nu am reușit acest lucru. Însă am convenit astăzi că în primăvară, cât mai curând posibil, pe baza finanțării pe care Guvernul ungar o va acorda pentru sediul și pentru personalul Camerei de Comerț bilaterale, să se facă pași decisivi, în așa fel încât acest proiect să ajungă realitate.

Am discutat, bineînțeles, despre problemele comunităților românești din Ungaria și, respectiv, maghiare din România, despre Comitetul bilateral în problemele minorităților naționale, care se va întruni anul viitor. Cei doi președinți ai comitetului, din partea română și din partea ungară, s-au întâlnit deja la București. Va exista încă o întâlnire până la finalul anului. Se lucrează deja la un nou Protocol al acestui Comitet, pentru că, de fapt, Comitetul este cel mai potrivit cadru pentru a soluționa problemele concrete ale minorităților.

Am discutat astăzi despre problemele pe care le are în continuare minoritatea română din Ungaria. M-am referit în mod special la problemele legate de educație și mass-media în limba română și am solicitat părții ungare să ia în continuare măsuri pentru finanțarea acestor două domenii extrem de importante pentru păstrarea identității românești în Ungaria.

La rândul nostru, Guvernul României va face tot ceea ce îi stă în putință pentru a sprijini comunitatea românească. Am discutat și despre cooperarea mai largă dintre cele două țări, pe mai multe domenii, în ceea ce privește afacerile europene, în ce privește războiul din Ucraina, în ce privește lărgirea Alianței Nord-Atlantice. Am menționat sprijinul pe care România îl acordă Republicii Moldova pentru a depăși actuala criză în domeniul securității energetice. Am arătat care sunt eforturile pe care România le face pentru a sprijini nu doar Republica Moldova și Ucraina, dar și pentru a sprijini, în cadrul Alianței Nord-Atlantice, întărirea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic. M-am referit la Reuniunea ministerială pe care o voi găzdui la București, la finalul acestei luni, Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, și am discutat despre multe alte aspecte foarte importante astăzi pentru România, pentru Ungaria, dar și pentru Uniunea Europeană și regiune.

 

Reporter: Domnule ministru, cum vedeÈ›i posibilitatea relansării învățământului românesc din Ungaria? Astăzi aÈ›i avut o întâlnire È™i cu directorii – care au fost problemele în care credeÈ›i că România poate ajuta comunitatea de aici, È™colile de aici?

Bogdan Aurescu:Am avut o întâlnire foarte importantă, poate cea mai importantă întâlnire din cursul acestei zile, cu reprezentanÈ›ii comunității româneÈ™ti din Ungaria È™i am discutat ce putem face împreună, atât România, cât È™i Ungaria, cât È™i comunitatea însăși, pentru depășirea problemelor pe care comunitatea le are în continuare. Referindu-ne strict la educaÈ›ie, într-adevăr, principala problemă pe care o are în momentul de față comunitatea se referă la numărul insuficient de cadre didactice care predau în limba română. Credem că este necesar să găsim soluÈ›ii pentru formarea de noi cadre didactice pentru trimiterea din România, aÈ™a cum s-a făcut deja – există deja proiecte pilot în acest sens, de cadre didactice care să predea în limba română È™i să găsim formule de acordare de cât mai multe burse pentru a încuraja elevii români să înveÈ›e în limba română în È™colile cu predare în limba română sau cu predare bilingvă din Ungaria.

 

Reporter: Ar fi nevoie și de anumite intervenții de substanță, de conținut, nu numai de cele infrastructurale.

Bogdan Aurescu: Am discutat astăzi și despre necesitatea de a arunca un ochi foarte atent, analitic, asupra curriculei din școlile cu predare în limba română din Ungaria, în așa fel încât numărul de cursuri care sunt predate în limba română să crească, în așa fel încât să permită elevilor români să își păstreze cât mai bine identitatea românească. În același timp, cu păstrarea preocupării pentru asigurarea integrării comunității românești în societatea din Ungaria, fără însă ca ei să își piardă identitatea românească. Deci cel mai important lucru este să găsim împreună cel mai bun raport între realizarea acestor două obiective.

 

Reporter: Vă mulțumesc.

Bogdan Aurescu: Cu mare plăcere.

 

Sursa: Declarațiile ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru presa de limba română din Ungaria