Reporter: Vă rugăm să ne explicați mai multe despre ce înseamnă suplimentarea trupelor pe teritoriul României în perioada următoare.
Bogdan Aurescu: Este una dintre deciziile cele mai importante pe care acest Summit le-a luat și este, evident, în favoarea intereselor de securitate ale României. După cum știți, noi am urmărit în mod constant, în ultima perioadă, consolidarea posturii de descurajare și de apărare pe Flancul Estic. Summitul a luat decizii în acest sens, în continuarea și pe baza deciziei foarte importante pe care, iarăși, am obținut-o la Summitul din 24 martie, și anume crearea celor patru Grupuri de Luptă noi, inclusiv unul pe teritoriul României, ceea ce echilibrează abordarea NATO în ceea ce privește Flancul Estic. Practic, avem în acest moment o singură abordare unitară pe întregul Flanc.
Pe baza acestei realizări, pe care România a obținut-o prin Președintele României la Summitul din 24 martie, Summitul din aceste zile a decis consolidarea suplimentară a acestei posturi. Aceasta se face în jurul posibilității de creștere a nivelului de trupe de pe Flancul Estic, în ceea ce privește batalionul care formează Grupul de Luptă, prin posibila transformare a acestui batalion în brigadă de luptă, ceea ce înseamnă că dacă autoritățile militare vor considera că este necesar, în funcție de nivelul de amenințare care va fi evaluat de către acestea, atunci Grupul de Luptă va trece de la nivelul de batalion, așa cum este el prevăzut în prezent, la nivelul de brigadă.
Dar foarte important este faptul că noua concepție privind consolidarea posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic este însoțită și de măsuri care eficientizează această postură. În primul rând, e vorba despre alocarea de forțe precise, care vor întări prezența de pe teritoriu în cazul în care va fi necesar. Deci în cazul în care există un atac din partea unui stat terț, atunci forțele de pe teritoriul României vor asigura primul răspuns, iar între timp, într-un interval de timp extrem de scurt, forțe care sunt deja alocate pentru țara respectivă vor veni în sprijinul acestei activități de apărare de pe teritoriul respectiv. De asemenea, este prevăzută în deciziile Summitului și decizia de repoziționare de echipamente și de muniție pe teritoriul fiecărui stat aliat de pe Flancul Estic, ceea ce asigură o apărare mai eficientă. În ceea ce privește detaliile exacte – în cât timp va avea loc această desfășurare, ce înseamnă nivelul de forțe de întărire sau de reîntărire, care vor fi repoziționările de echipamente și de muniție – acestea vor fi stabilite în perioada următoare de autoritățile militare. E foarte important că avem o nouă concepție, care transformă în mod fundamental postura de descurajare și apărare pe Flancul Estic și o face mai eficientă.
Vreau să subliniez o realizare a României, pe care documentul care se cheamă “Declarația Summitului”, deci cel care sumarizează toate deciziile care s-au luat la acest Summit, o reflectă, și anume termenul de “apărare înaintată” – Forward Defense. Este pentru prima oară când acest termen este inclus într-un document al unui Summit NATO. Este o aspirație pe care și noi, și alți aliați de pe Flancul Estic am susținut-o și în jurul căreia se va construi pe mai departe, în evoluțiile ulterioare care vor fi discutate în cadrul acestui proces care a început, de transformare fundamentală a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic.
Reporter: Domnule ministru, cât despre securitatea la Marea Neagră, presupune asta formarea unui grup naval nou?
Bogdan Aurescu: S-a discutat și se va discuta în continuare. Există sarcini care au fost trasate autorităților militare de a dezvolta în continuare concepția Alianței cu privire la apărarea în domeniul naval. Vom vedea, în funcție de ceea ce vor reuși să producă autoritățile militare ale NATO, care va fi rezultatul acestei analize. Dar există în continuare o preocupare în acest sens, așa cum există deja decizii care au fost luate și în ceea ce privește componenta aeriană a apărării pe Flancul Estic. Deci există mai multe elemente care conturează un pachet solid de măsuri de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Toate corespund intereselor României, este ceea ce am urmărit în mod constant, în toate demersurile noastre politico-diplomatice la cel mai înalt nivel, la nivelul domnului Președinte, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și, evident, la nivelul colegilor de la Ministerul Apărării.
Reporter: Voiam să ne explicați, atât cât se poate, ce înseamnă participarea României la acest Fond de Inovare?
Bogdan Aurescu: Participarea la Fondul de Inovare aduce un plus de modernizare Alianței Nord-Atlantice, pentru că noile tehnologii care au dublă întrebuințare trebuie să fie avute în vedere atunci când vorbim despre menținerea avansului technologic al apărării și, din acest punct de vedere, este un pas important faptul că astăzi s-a semnat această Cartă a acceleratorului de inovare pentru apărare al NATO. Asta înseamnă că de aici înainte NATO va investi în cercetare avansată în domeniul noilor tehnologii, iar România va participa și ea, după cum știți, cu două centre de testare, două institute care au fost selectate de către NATO pe baza criteriilor stabilite de autoritățile NATO. Asta înseamnă că și România va fi implicată în acest proces de modernizare tehnologică, de avans tehnologic al NATO.
Reporter: Ce înseamnă definirea Mării Negre ca zonă strategică de interes pentru NATO? Va avea un impact în acest moment în situația completă de securitate din zonă?
Bogdan Aurescu: Cu siguranță este unul dintre obiectivele pe care ni le-am propus la acest Summit. Este pentru prima oară când un Concept Strategic al Alianței Nord-Atlantice include o astfel de referire la Marea Neagră. La Summitul de la Lisabona, Conceptul Strategic pe care l-am negociat atunci nu includea o astfel de referire. El reflectă faptul că Marea Neagră este în centrul acțiunii agresive a Federației Ruse, Marea Neagră este folosită activ de Federația Rusă pentru atacarea Ucrainei și, evident, pentru deteriorarea situației de securitate nu doar în regiune, ci și în întregul spațiu euroatlantic. Prin urmare, faptul că Marea Neagră, alături de Balcanii de Vest, alături și de alte regiuni, este considerată a fi o zonă de importanță strategică pentru Alianța Nord-Atlantică, în chiar Conceptul Strategic al Alianței, de asemenea, faptul că Marea Neagră este menționată la acel paragraf din noul Concept Strategic care se referă la descrierea situației de securitate este o abordare foarte realistă, foarte pragmatică, așa cum am cerut și noi, a mediului de securitate internațional actual. Asta arată că NATO se va concentra în continuare cu prioritate asupra acestei regiuni.
Asta înseamnă că vor fi alocate în viitor mai multe resurse, va fi acordat un loc central în tot ceea ce înseamnă proiecția strategică a Alianței Nord-Atlantice în perioada celor zece ani de aici înainte, în care noul Concept Strategic va funcționa. Deci este o realizare deosebită pentru România care, de-a lungul timpului, a reușit treptat, treptat, să introducă un accent tot mai puternic cu privire la Marea Neagră în documentele Summiturilor NATO anterioare, începând de la Summitul din Varșovia din 2016. Iată că zilele acestea reușim să introducem și în Conceptul Strategic Marea Neagră, ceea ce reprezintă, din punctul nostru de vedere, o realizare de etapă foarte importantă. De asemenea, tot în acest registru, am reușit să introducem în Conceptul Strategic mențiunea cu privire la Rusia ca amenințare principală și directă la adresa securității euroatlantice, iarăși, o confirmare a realității pe care o înfruntăm, din păcate, astăzi, în regiune și în spațiul euroatlantic.
Reporter: Domnule ministru, ce presupune pachetul de asistență pentru Republica Moldova, care e menționat în Declarația de la Madrid?
Bogdan Aurescu: Una dintre preocupările importante ale Summitului care se încheie astăzi și unul dintre obiectivele pe care noi le-am urmărit în mod constant, inclusiv pentru acest Summit, a fost sprijinul pentru partenerii vulnerabili ai Alianței Nord-Atlantice. Prin urmare, la acest Summit s-a adoptat un pachet consistent de sprijin pentru Ucraina, care este un pachet de sprijin neletal pentru acest stat, un pachet de sprijin ajustat, adaptat, pentru Georgia, unul similar pentru Republica Moldova, din același registru neletal, dar care presupune sprijin pentru structurarea concepțiilor de securitate ale statului respectiv, sprijin pentru combaterea mai eficientă a amenințărilor hibride. Deci există o serie întreagă de măsuri care susțin adaptarea și modernizarea militară a Republicii Moldova, a Georgiei, respectiv a Ucrainei, potrivit nevoilor fiecăruia dintre aceste state, pentru că e vorba despre pachete care sunt adaptate la cerințele fiecărui stat în parte. Mulțumesc.
Sursa: Declarațiile de presă ale ministrului Bogdan Aurescu, la finalul Summitului NATO de la Madrid
