Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut luni, 14 martie 2022, o rundă de consultări politice cu ministrul afacerilor externe și cooperării internaționale al Republicii Italiene, Luigi Di Maio, cu prilejul vizitei pe care acesta a efectuat-o în România, la invitația omologului român.

Vizita șefului diplomației italiene la București a avut loc în contextul agresiunii militare ilegale a Rusiei asupra Ucrainei și al interesului Italiei de a sprijini eforturile de gestionare a crizei refugiaților ucraineni. Totodată, în cadrul întrevederii au fost discutate modalitățile de dezvoltare și aprofundare a relației de Parteneriat Strategic Consolidat dintre cele două țări, în contextul dialogului politic amplu româno-italian.

La finalul consultărilor, ministrul Bogdan Aurescu și ministrul Luigi Di Maio au susținut declarații comune de presă, disponibile în format video aici: https://www.mae.ro/node/58091.

 

Transmitem, mai jos, transcrierea declarațiilor comune ale ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu și ale ministrului italian al afacerilor externe și cooperării internaționale Luigi Di Maio.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu:

Domnule ministru, dragă Luigi,

Bine ai venit la București! Este o deosebită plăcere să-ți urez bun venit la sediul Ministerului Afacerilor Externe și mă bucur că, în acest fel, onorați invitația pe care am adresat-o cu ocazia vizitei pe care am făcut-o la Roma, acum aproape un an.

Am purtat, astăzi, un dialog foarte consistent și foarte pragmatic. În mod evident, în mod firesc, subiectul principal al discuțiilor noastre a fost situația gravă de securitate din Ucraina, care afectează întregul spațiu european și euroatlantic. Cerem, în mod evident, Rusiei să înceteze agresiunea ilegală contra Ucrainei, să oprească ostilitățile, să-și retragă trupele de pe întregul teritoriu al Ucrainei.

În planul sprijinului umanitar, am reconfirmat sprijinul deplin pe care România îl acordă refugiaților din Ucraina care vin în țara noastră. Am prezentat măsurile concrete pe care Guvernul României le-a luat în acest sens. De asemenea, am discutat despre posibilitatea de cooperare în acest domeniu și în ceea ce privește sprijinul pe care Uniunea Europeană îl poate acorda, în contextul în care este foarte posibil ca numărul de refugiați să crească în continuare.

Mă bucur în mod deosebit că Italia a fost primul stat care a utilizat centrul logistic, hub-ul umanitar, pe care l-am organizat la Suceava și care este funcțional din 9 martie. Astfel, chiar la 9 martie, a sosit la Suceava un prim transport de patru camioane din Italia, dintr-un total de 26 de camioane, care au adus, în principal, echipamente medicale, medicamente.

România acordă, după cum știți, sprijin tuturor cetățenilor care fug din calea războiului din Ucraina – nu numai celor ucraineni. Astfel, începând cu 24 februarie, am facilitat tranzitul în siguranță a peste 2.000 de cetățeni italieni, care au venit din Ucraina.

Am subliniat în discuții, am discutat – chiar în mod detaliat – faptul că și Republica Moldova are nevoie de sprijinul nostru consolidat, atât pentru gestionarea fluxurilor de refugiați, care se află în număr foarte mare pe teritoriul acestui stat, dar și în ceea ce privește alte provocări pe care Chișinăul trebuie să le gestioneze. De aceea, mă bucur că, după vizita de la București, domnul ministru Di Maio va efectua o vizită la Chișinău, ca expresie a solidarității și sprijinului pentru Republica Moldova.

De altfel, România și Republica Moldova, după cum știți, au un dialog extrem de intens, care s-a văzut inclusiv prin rezultatele Ședinței Comune de Guvern, care a avut loc la Chișinău, pe 11 februarie. Este, de aceea, importantă susținerea activă a agendei europene a Republicii Moldova, pentru consolidarea stabilității și a democrației în Vecinătatea Estică a UE. Am reiterat, cu acest prilej, faptul că România sprijină pe deplin integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei și a Georgiei în UE, pentru că noi considerăm că locul acestor trei state asociate este în familia europeană unită. Am pledat constant pentru recunoașterea perspectivei europene a celor trei state și mă bucur foarte mult că și Italia sprijină această perspectivă europeană.

Italia și România se coordonează strâns și la nivelul NATO, pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, care este extrem de necesară în actualul context de securitate. Îi mulțumesc domnului ministru pentru sprijinul pe care îl acordă pentru accelerarea procesului de creare a Grupului de Luptă NATO pe teritoriul României, un obiectiv pe care noi îl urmărim cu prioritate. De asemenea, i-am mulțumim domnului ministru pentru sprijinul pe care Italia îl acordă prin misiunea de patrulare aeriană a spațiului aerian al României, în perioada ianuarie-aprilie 2022, cu opt avioane Eurofighter Typhoon, la care se adaugă și un contingent de 130 de soldați italieni. Este un efort care completează efortul din anii anteriori, când Italia a afiliat un regiment mecanizat la Brigada Multinațională pentru Sud-Est de la Craiova, pentru instruire și exerciții.

Am discutat, de asemenea, despre Busola Strategică – și poziția României este aceea că este nevoie ca documentul fondator al Busolei Strategice să reflecte nivelul de amenințare pe care Rusia îl prezintă la adresa arhitecturii de securitate europene. De asemenea, să reflecte solidaritatea transatlantică și complementaritatea de acțiune între UE și NATO.

Am discutat despre coordonarea privind sancțiunile la nivelul UE. Noi am susținut întotdeauna un răspuns ferm, coordonat al comunității internaționale, prin adoptarea unor pachete de sancțiuni extinse, robuste, care să descurajeze acțiunile viitoare ale Federației Ruse. Și acum România, ca și Italia, este implicată activ în discuțiile de la nivelul UE pentru adoptarea unor sancțiuni suplimentare.

În plan bilateral, am discutat despre Parteneriatul nostru Strategic. Avem un Parteneriat Strategic Consolidat, pe care suntem hotărâți să-l dezvoltăm, să-l adaptăm la actualele realități la nivel european și internațional. De aceea, am convenit să finalizăm, în perioada următoare, Declarația revizuită a miniștrilor de externe ai României și Italiei privind adaptarea acestui Parteneriat. De asemenea, am discutat despre perspectivele organizării, până la finalul acestui an, a reuniunii comune a celor două Guverne.

Legăturile puternice dintre țările noastre sunt, de asemenea, întărite și de comunitatea românească numeroasă din Italia. Îi mulțumesc domnului ministru Di Maio, și cu acest prilej, pentru modul exemplar în care autoritățile italiene au integrat această comunitate românească în societatea italiană. De asemenea, vreau să îi mulțumesc domnului ministru pentru gestul de solidaritate în perioada pandemiei de COVID-19, când Italia a oferit mii de doze de anticorpi monoclonali în tratamentul pacienților care dezvoltau forme severe de COVID-19, în toamna anului trecut. La rândul nostru, și noi am contribuit, în aprilie 2020, prin trimiterea unei echipe de medici, personal medical, în Lombardia, pentru a sprijini autoritățile sanitare italiene.

În planul cooperării economice, am constat cu apreciere faptul că în 2021 am avut un nou maxim istoric, de peste 16 miliarde de euro, Italia rămânând, astfel, al doilea cel mai important partener comercial al României.

Am discutat și despre aderarea României la Spațiul Schengen și îi mulțumesc domnului ministru pentru sprijinul constant pe care Italia îl acordă acestui obiectiv foarte important al României. De altfel, modul în care România a gestionat, până în prezent, acest val al refugiaților care vine din Ucraina arată că țara noastră aplică standardele comune care decurg din acquis-ul Schengen, fiind pe deplin pregătită să adere la acest spațiu.

Am discutat și despre importanța securității energetice, am discutat despre susținerea pe care ambele state o acordă politicii de extindere a Uniunii Europene, nu doar în Balcanii de Vest, dar, iată, și în Vecinătatea Estică a UE.

Am discutat despre foarte multe alte aspecte, dar mă opresc aici și vreau doar să îmi exprim încă o dată convingerea că România și Italia vor continua cooperarea consolidată la toate nivelurile, pentru a întări atât securitatea, cât și prosperitatea spațiului european și, bineînțeles, ale țărilor noastre. Domnule ministru, aveți cuvântul!

 

Ministrul italian al afacerilor externe și cooperării internaționale Luigi Di Maio (traducere neoficială):

Mulțumesc, domnule ministru, mulțumesc, Bogdan. Sunt foarte fericit că sunt astăzi la București și vreau să îți mulțumesc pentru călduroasa primire, pentru întâlnirea foarte fructuoasă. Doresc să îi mulțumesc și Președintelui României și Prim-ministrului, pe care i-am întâlnit mai devreme. Italia și România fac parte dintr-o familie comună și, împreună, dau dovadă de unitate și solidaritate.

La câțiva kilometri de graniță asistăm la un dezastru. Pe lângă faptul că sunt foarte mulți morți, avem și foarte mulți refugiați, 2,8 milioane. Sunt de acord cu domnul ministru Aurescu că trebuie să condamnăm cu fermitate Federația Rusă pentru atacul și agresiunea asupra Ucrainei și trebuie să ne exprimăm solidaritatea față de Ucraina. Italia și aliații NATO susțin integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și lucrăm fără încetare să constrângem Rusia să oprească acest război, prin sancțiuni din ce în ce mai greu de suportat pentru Rusia.

În același timp, continuăm și pe calea diplomației, pe care nu am vrut să o întrerupem niciodată și în care vrem să credem în continuare. Chiar și în acest moment întunecat, trebuie să avem convingerea că nu există o alternativă la soluția diplomatică. Obiectivul este să înceteze focul, să se permită acele coridoare umanitare pentru a putea să ajutăm refugiații.

Prezența mea atât la București, cât și la Chișinău, vrea să arate susținerea pe care Guvernul Italiei o acordă în acest sens.

Mulțumesc pentru primirea pe care o face România tuturor refugiaților, dând dovadă de solidaritate și generozitate. Niciun membru al Uniunii Europene nu poate fi lăsat singur. Fiecare trebuie să fie ajutat, trebuie să reacționăm în mod extraordinar la o situație de o gravitate extraordinară. Sigur, Italia își îndeplinește rolul său și am susținut propunerea de a folosi Directiva din 4 martie a Consiliului European.

Italia ajută Guvernul și poporul ucrainean pe plan umanitar. Săptămâna trecută am decis alocarea a 110 milioane de euro în susținere pentru Ucraina. Am răspuns și solicitării ONU pentru ajutor umanitar și am alocat 25 de milioane de euro pentru poporul ucrainean și am donat peste 20 de tone de bunuri.

Italia își demonstrează solidaritatea și față de România prin contribuții și măsuri de a descuraja această agresiune.

Totodată, trebuie să luăm măsuri în ceea ce privește importul gazului rusesc. Sigur că trebuie să găsim soluții, trebuie să găsim o strategie europeană și să nu se mai apeleze la acest gaz rusesc, să găsim o posibilitate de tranzitare și furnizare a gazului. Totodată, UE trebuie să stabilească o limită maximă pentru prețul gazului, ca să evite specula. Este fundamental să se ia măsuri pentru a limita efectele negative.

Dragă Bogdan, popoarele noastre sunt legate prin legături puternice, culturale, istorice, economice. Italia acordă o importanță deosebită României, ca partener european și euroatlantic. Suntem unul dintre primii investitori în România, având în vedere societățile înregistrate și ca partener comercial al României la nivel global. Dorim să lucrăm împreună ca să consolidăm relația economică, și mulțumită oportunităților pe care le-am avut de-a lungul anilor. Comunitatea românească plină de viață din Italia, dar și numeroșii italieni care trăiesc și lucrează în România sunt o mărturie a legăturii dintre țările noastre în interiorul UE.

Îți mulțumesc încă o dată, domnule ministru, pentru ospitalitate și pentru întâlnirea substanțială pe care am avut-o.

 

Sursa: Consultările ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu ministrul italian al afacerilor externe și cooperării internaționale Luigi Di Maio