Klaus-Werner Iohannis, candidat la preşedinţia României, din partea Alianţei Creştin-Liberale PNL-PDL răspunde întrebărilor ziarului „Românul”.

 

Klaus Iohannis propune înfiinţarea unui Consiliu Consultativ format din reprezentanţii comunităţilor româneşti din diaspora. Candidatul ACL susţine votul prin corespondenţă şi votul electronic și vine în faţa românilor din diaspora cu proiecţia unei ţări căreia oamenii îi spun cu drag „acasă”.

De ce v‐aţi înscris în cursa pentru Cotroceni? Care este pentru Dvs. cea mai importantă calitate a unui preşedinte?

Vreau să schimb modul de a se face politică în România. Asistăm de 25 de ani la o politică a dezbinării, a scandalului. Eu nu sunt învăţat cu scandal. Pe mine mă interesează să rezolv probleme, să pun lucrurile în mişcare şi să îmi fac conştiincios treaba la care m-am angajat.

În ceea ce priveşte Preşedintele, acesta trebuie să fie un model de comportament politic şi public. Prin rolul său constituţional şi simbolic, Preşedintele trebuie să fie un etalon de seriozitate, bun-simţ şi o sursă de atenuare, nu de promovare a conflictelor în cadrul societăţii. {loadposition related}


Care este cea mai mare realizare profesională a Dvs. de până acum?

În mod evident, Sibiul. Am reuşit în 14 ani de muncă să transform Sibiul aproape complet. Este un oraş etalon nu numai în ţară, ci şi în străinătate. Eu mi-am dedicat viaţa activităţii într-o funcţie publică. Pentru mine este important să construiesc, să las ceva în urma mea, pentru oamenii din jur. Este modul meu de a înţelege politica şi rolul omului politic.

Care este cel mai important proiect al Dvs. pentru România?

România lucrului bine făcut. Acesta este proiectul meu, pe care îl prezint ori de câte ori am ocazia. Reprezintă viziunea mea despre cum trebuie să evolueze România în următorii 10 ani.

România lucrului bine făcut înseamnă o ţară în care promisiunile sunt onorate. Este ţara în care preşedintele este preocupat exclusiv de destinul ţării sale, nu de jocuri de culise, nu de conflicte cu şi între politicieni şi partide, nu de interese de grup şi nu de calcule electorale.

Nu în ultimul rând, România lucrului bine făcut este ţara în care prioritară este dezvoltarea economică şi socială a cetăţenilor, familiilor şi comunităţilor. Trebuie să înţelegem odată: guvernarea nu se face la televizor, ci în practică, prin instituţii eficiente.

Numiţi trei domenii de importanţă strategică pentru dezvoltarea României pe perioada următorului mandat.

Nu sunt doar trei. Am 11 teme majore de importanţă strategică pentru România următorilor 10 ani. Din punct de vedere social, principalele subiecte de interes sunt educaţia, sănătatea şi sistemul de pensii. Reforma acestor domenii cruciale a fost mereu un deziderat, un obiectiv afirmat, niciodată pe deplin înfăptuit. Ce s-a construit într-un an s-a distrus într-o lună, la fiecare schimbare de putere şi de ministru.

Din punct de vedere economic, sunt interesat cu prioritate de performanţă economică, agricultură, locuri de muncă şi infrasfructură. Mă refer aici la asigurarea unei creşteri economice sustenabile, bazată pe competitivitate, la consolidarea şi extinderea clasei de mijloc, la o agricultură generatoare de locuri de muncă şi bunăstare, dar şi la o infrastructură care să conecteze România la Occident.

Nu în ultimul rând, sunt interesat de reforma instituţională: revizuirea Constituţiei pentru a asigura consolidarea democraţiei româneşti, modificarea legislaţiei electorale pentru a eficientiza activitatea instituţiilor politice, reluarea discuţiilor cu privire la descentralizarea administrativă.

Care sunt acţiunile concrete pe care le poate întreprinde preşedintele României în vederea susţinerii şi implementării unor proiecte din domeniile indicate de importanţă strategică?

Din punct de vedere constituţional, prerogativele Preşedintelui nu îi permit să realizeze activităţi de guvernare efectivă. Însă, prin legitimitatea pe care o are, poate fi un factor de consens între instituţiile publice şi între forţele politice. Poate să promoveze o direcţie de urmat şi poate să corecteze derapajele actorilor politici.

Cel mai important, însă, preşedintele României poate să schimbe modelul de comportament al instituţiilor statului. Dacă am renunţa an la scandalul politic şi am face treabă, România ar arăta mult mai bine şi românii ar recăpăta speranţa într-o viaţă mai bună.

Care este primul lucru pe care‐l veţi face în calitate de nou preşedinte al României?

Sunt foarte multe lucruri de făcut, de la organizarea Administraţiei Prezidenţiale şi la stabilirea unui calendar de priorităţi pentru funcţionarea ei pe diferite componente: politică externă, securitate şi apărare naţională. Vor trebui de asemenea iniţiate dezbaterile şi măsurile pe care le-am propus în programul meu „România lucrului bine făcut.”

Desigur, va fi nevoie de urgenţă şi de un dialog cu liderii politici pentru a vedea dacă actuala majoritate parlamentară mai funcţionează.

Cine, dintre reprezentanţii instituţiilor statului, principalii lideri ai lumii şi cei mai importanţi demnitari europeni vor fi primii invitaţi la Cotroceni după validarea mandatului de preşedinte şi cum proiectaţi această întâlnire / aceste întâlniri?

Este prematur să vă dau un asemenea răspuns. Trebuie să verificăm în prealabil, cu Ministerul de Externe care sunt întâlnirile care au fost proiectate deja. În relaţiile internaţionale aceste lucruri nu se fac de azi pe mâine.

Ce cuvânt/cuvinte descrie/descriu cel mai bine poporul român? Dar România la care visaţi?

Eu cred că termenul care caracterizează cel mai bine românii este ”speranţa”. Este problema liderilor politici că nu au reuşit să îndeplinească speranţele românilor la o viaţă mai bună.În ce priveşte România la care visez, este simplu: îmi doresc o Românie a lucrurilor bine făcute.

Ce vă aseamănă şi ce vă deosebeşte de preşedinţii pe care i‐a avut România în ultimul sfert de secol?

Sunt un om care detestă micile sau marile scandaluri politice. Scopul meu în viaţă este altul. Vreau să fac lucruri, să construiesc. Este o mentalitate, un mod de viaţă. 

Unde vedeţi România peste 5 ani?

În 2018 România împlineşte 100 de ani de la desăvârşirea statalităţii sale prin actul Marii Uniri de la 1918. În 2019, România este chemată să asigure Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Acestea fac din mandatul viitorului preşedinte unul cu totul special şi, mai ales, încărcat de o dublă responsabilitate.

Vreau ca în 2018 şi 2019 românii să simtă deja că trăiesc într-o ţară a lucrurilor bine făcute, o ţară occidentală, în care se simt respectaţi şi demni, că România merge pe un drum, cu obiective precise şi că generaţiile următoare au un viitor. {loadposition publi}

Care sunt legăturile Dvs. cu românii din diaspora şi ce informaţii aveţi despre comunităţile româneşti din afara graniţelor?

Cea mai importantă legătură este cea pe care o am cu părinţii mei. Sunt amândoi saşi transilvăneni şi au plecat după 1990 în Germania. Din acest motiv, aş putea spune că există o legătură permanentă cu diaspora, prin intermediul lor.

Sigur că am foarte multe informaţii despre comunităţile de români din diaspora. Mă interesează să ştiu care este situaţia lor, care le sunt problemele şi cum aş putea, ca preşedinte, să  le îmbunătăţesc. 

Voi susţine înfiinţarea unui Consiliu Consultativ format din reprezentanţii comunităţilor româneşti. Pe agenda acestui consiliu vor fi probleme de interes precum, garantarea posibilităţii de exercitare a dreptului la vot pentru toţi românii din afara graniţelor prin implementarea unui sistem care să elimine barierele logistice; asigurarea libertăţii de circulaţie şi a dreptului de a munci în toate statele UE; dezvoltarea reţelei de consulate şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor consulare; dezvoltarea programelor de predare a limbii române în şcolile din comunităţi cu un număr semnificativ de români, precum şi altele.

V‐a fost vreodată ruşine că sunteţi român atunci când vă aflaţi în străinătate?

Niciodată. Şi îmi doresc să nu existe niciun român care să simtă sau să spună  că-i este ruşine de cetăţenia sau de ţara lui.

Cum credeţi că ar trebui să lupte românii care trăiesc în alte ţări cu prejudecăţile occidentale legate de România?

Nu cred că este uşor să lupţi cu prejudecăţile sau cu stereotipurile. Însă românii care trăiesc în străinătate pot lupta împotriva acestora prin propriul lor comportament, decent, onest, prin munca cinstită, prin exemplele bune pe care le oferă comunităţilor, acolo unde muncesc, trăiesc, îşi cresc copii.

De ce credeţi că pleacă românii din ţară? Consideraţi util un demers de stopare a emigraţiei?

Motivaţiile sunt numeroase. De la cele financiare şi până la cele de realizare profesională. Consider că este normal ca românii să-şi găsească fericirea în ţara lor, să aibă aici locuri de muncă mai bine plătite, oportunităţi mai multe pe piaţa muncii, o educaţie mai bună şi mai performantă. Sunt convins că dintre cei care au plecat în străinătate, o mare parte au plecat de nevoie şi nu din plăcere.

Pe de altă parte, libertatea de mişcare este un drept pentru care ne-am bătut foarte tare. Nimeni nu-i poate obliga să aleagă altfel decât cred ei de cuviinţă. Până la urmă, fiecare om are dreptul să aleagă în viaţă ce crede că i se potriveşte mai bine, fie să rămână aici în România, fie să-şi îndeplinească visul în altă parte.

Pe de altă parte, îmi doresc ca „exodul creierelor” să se inverseze, iar specialiştii noştri să se întoarcă acasă pentru a ajuta România să facă lucrurile aşa cum trebuie. Ştiu că este datoria noastră să le creem condiţiile necesare şi, ca preşedinte, îmi voi asuma această misiune.

Ce soluţii aveţi pentru familiile lăsate în urmă de românii care pleacă să muncească în alte state (în special pentru copiii abandonaţi astfel de părinţi)?

Cred că cea mai bună soluţie pentru aceste familii este chiar întoarcerea acasă a celor care au plecat să muncească în străinătate. Însă, pentru asta, e nevoie de un alt mod de a face politică şi de un guvern care să sprijine crearea mai multor locuri de muncă, care să facă mai mult pentru bunăstarea oamenilor, care să se gândească mai mult la oameni.

Cum contribuie românii plecaţi la muncă în străinătate la dezvoltarea României şi la imaginea ei în lume?

În primul rând trebuie să fim conştienţi de resursele financiare pe care aceştia le trimit în România din statele în care lucrează. Sumele erau cu atât mai consistente înainte de criză.

Pe de altă parte, sunt români care au devenit exemple de muncă, seriozitate, profesionalism şi excelenţă în diverse domenii, în statele în care lucrează. Asemenea exemple trebuie apreciate şi făcute cunoscute public, ele contribuie în mare măsură la imaginea şi prestigiul României în lume.

Credeţi că drepturile românilor sunt respectate în statele de rezidenţă? Aveţi o strategie privind îmbunătăţirea situaţiei şi integrarea românilor în societăţile în care muncesc?

În primul rând trebuie să ne asigurăm prin mijloace diplomatice că drepturile românilor sunt respectate în statele lor de rezidenţă, că nu sunt discriminaţi, că nu devin ţinta unor campanii negative, că libertatea circulaţiei şi forţei de muncă este o valoare fundamentală europeană de care se bucură şi concetăţenii noştri. Deocamdată suntem într-o situaţie în care vorbim de percepţii diferite de la o ţară la alta. În multe locuri lucrurile au mers spre bine, iar românii participă activ la viaţa comunităţilor în care lucrează, chiar şi în politica locală. Dar asta nu înseamnă că diplomaţia românească nu trebuie să aibă o atitudine viguroasă şi activă. Este şi misiunea Preşedintelui de a avea în permanenţă această temă pe agenda dialogului bilateral.

 

Sunteţi de acord cu reducerea taxelor consulare, înfiinţarea de noi consulate şi repatrierea morţilor pe cheltuiala Statului român?

Din experienţa pe care am acumulat-o ca şi primar al Sibiului, ştiu un lucru, taxele trebuie să fie pe măsura serviciilor pe care o instituţie le prestează pentru cetăţean. Şi în acest caz, lucrurile sunt la fel. Trebuie să facem un audit al acestor servicii, din care să aflăm care sunt motivele pentru care un întreg sistem consular aduce nemulţumiri românilor din diaspora. Ca şi candidat al dreptei, mă interesează scăderea taxelor, prin urmare, şi a celor consulare.

Toate taxele percepute de către statul român trebuie să reflecte, întocmai, calitatea serviciilor. Când taxele sunt mari şi serviciile ar trebui să fie de o calitate excepţională. Altfel, ele nu se justifică. Nu este normal să fie taxe mari şi servicii proaste în acelaşi timp. Şi mai mult decât atât, nu este acceptabil ca cetăţenii români plecaţi să simtă chiar şi în afara graniţelor că sunt trataţi incorect.

Înfiinţarea de noi consulate trebuie să fie o preocupare a Guvernului, a Ministerului de Externe, dacă ele se justifică.

Ce părere aveţi despre votul prin corespondenţă şi votul electronic?

Votul prin corespondenţă şi votul electronic nu sunt decât un mod civilizat de a stimula cetăţenii români plecaţi în străinătate să participe la procesul electoral intern. Cu alte cuvinte cred că trebuie garantată exercitarea dreptului la vot pentru toţi românii din afara graniţelor fără a invoca, în mod superficial, probleme de logistică. Sunt un susţinător al votului prin corespondenţă şi al votului electronic.

ACL are, în acest sens, un proiect de lege privind votul prin corespondenţă. Soluţia noastră legislativă propune un mecanism coerent de gestionare şi validare a voturilor exprimate prin corespondenţă, prin care Autoritatea Electorală Permanentă primeşte o cerere de la cetăţeanul român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pe care o validează pe baza datelor din Registrul Electoral. Ulterior, Autoritatea transmite buletinul de vot, însoţit de dovada pentru exercitarea votului prin corespondenţă, persoanei a cărei cerere a fost validată.

De ce v‐ar acorda votul diaspora românească?

 

Pentru o Românie a lucrului bine făcut. Ce propun eu este o ţară care merge înainte pe drumul ei european şi euroatlantic, care încurajează iniţiativa, şi nu o sufocă prin taxe şi impozite fără noimă, care găseşte soluţii durabile la sistemul de pensii, nu una care se împrumută an de an pentru a le plăti, care nu îşi vinde resursele pe bani mărunţi, o ţară în care oamenii spun cu drag „acasă”. {loadposition publi-in-article}{jathumbnail off}