* Se reduc cu un sfert salariile bugetarilor * Angajaţii concediaţi de la stat nu vor mai primi plăţi compensatorii * Îndemnizaţiile pentru mame scad cu 25% * Pensiile scad cu 15% * Valoarea punctului de pensie va fi de 622 de lei, faţă de 732 de lei * Pensiile speciale vor fi complet eliminate * Se interzice pensionarea anticipată în acest an * Deconturile cheltuielilor de transport, asistenţă medicală şi medicamente scad cu 25% *

 „Mitingul programat pentru miercuri, la guvern, se va desfăşura indiferent de rezultatul discuţiilor din CES”, declarau liderii de sindicat la sfârşitul săptămânii. Ceea ce s-a şi întâmplat. La doar trei zile după concertul rock susţinut de legendara trupă AC/DC la Bucureşti, mitingul din  19 mai a adus din nou în stradă zeci de mii de oameni.

În jur de 30.000 de sindicalişti au organizat un amplu miting de protest în faţa Guvernului, nemulţumiţi de măsurile de austeritate anunţate de autorităţi, în special de cele privind  diminuarea veniturilor salariale cu 25 de procente şi a pensiilor cu 15 la sută..

Sindicatele cer în continuare protejarea salariaţilor, a pensionarilor şi a şomerilor şi reintroducerea cotei progresive de impozitare a salariilor, asemănătoare cu cea aplicată până acum cinci ani în România, astfel încât categoriile defavorizate să fie mai puţin afectate de măsurile de austeritate. Protestul de miercuri a fost precedat de o serie de pichetări ale sediilor Palatului Cotroceni, Palatului Victoria, Ministerului Muncii şi prefecturilor din ţară şi, se pare, prefaţează o eventuală grevă generală în tot sistemul bugetar. Confederaţia Sindicatelor Democratice ameninţă cu grevă generală începând din 25 mai sau o mişcare de stradă asemănătoare celei din Grecia.

Grevă generală în învăţământ

Liderii de sindicat din învăţământ au decis să recurgă la proteste extreme din cauza anunţatei reduceri a salariilor cu 25%. Ei vor să facă grevă generală pe 31 mai şi să boicoteze evaluările naţionale. Pentru a aplana conflictul, ministrul Daniel Funeriu i-a chemat la discuţii, la care sindicaliştii au refuzat să participe.

 „Nu este corect faţă de copii, nu este corect faţă de părinţi să blocăm un an şcolar pentru că România trece printr-o situaţie dificilă. Cred că prin solidaritate, care trebuie să existe în România, putem să mergem mai departe şi putem să rezolvăm aceste situaţii. Solicit sindicatelor să discutăm, să vedem care sunt cele mai bune soluţii pe care le putem găsi, astfel încât să nu perturbăm acest an şcolar. Ştim cu toţii că bacalureatul este un moment important în viaţa fiecărui elev şi dorinţa noastră este să ducem acest an la capăt în cele mai bune condiţii”, a spus ministrul Daniel Funeriu.

Liderii celor patru federaţii sindicale din învăţământ au decis să intre în grevă generală pe termen nelimitat, începând cu 31 mai, să nu mai treacă notele şi calificativele în documentele şcolare oficiale şi să nu mai participe la examenele şi evaluările naţionale. Totodată, ei au anunţat participarea la mitingul organizat de confederaţiile sindicale în data de 19 mai, precum şi organizarea de mitinguri protestatare la nivelul întregii ţări în data de 1 iunie. Ei se declară din nou nemulţumiţi de proiectul legii educaţiei şi de decizia executivului de reducere a 15.000 de posturi în învăţământ începând cu 1 septembrie.

„Din 31 mai 2010 se va intra în grevă generală. Toate aceste acţiuni de protest sunt rezultatul politicii duse de guvern împotriva salariaţilor din domeniul educaţional. Fără niciun fel de dialog cu federaţiile sindicale reprezentative guvernul a luat decizia reducerii salariilor cu 25%. Primim mii de mesaje în fiecare zi prin care ni se cere tranşant declanşarea actiunilor de protest”, susţine preşedintele executiv la Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”, Marius Nistor.

Mamele aruncă cu scutecele murdare în intenţiile guvernanţilor

Intenţia guvernului de a reduce indemnizaţia pentru creşterea copilului a scos în stradă sute de mame, care au protestat luni la Ministerul Muncii, dar şi în faţa mai multor prefecturi din ţară, respingând orice variantă de scădere a sumei acordate de stat, care reprezintă 85% din media veniturilor pe ultimele 12 luni. Mamele au depus pungi cu pamperşi murdari în faţa ministerului şi au participat şi la mitingul pe care sindicatele l-au organizat miercuri în capitală.

Datele înregistrate de Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale în luna martie arată că la nivel naţional 190.000 de persoane beneficiază de indemnizaţia pentru creşterea copilului, suma cheltuită pentru plata îndemnizaţiilor acestora fiind de 190 de milioane de lei în luna martie.

Protestatarele au anunţat că vor depune la minister lista cu cele 21.000 de semnături dintr-o petiţie online, prin care cer să nu fie redusă indemnizaţia.

Deşi s-au întâlnit în Consiliul Economic şi Social (CES), guvernul, patronatele, sindicatele şi reprezentanţii partidelor politice parlamentare n-au reuşit să ajungă la un acord privind măsurile convenite cu FMI de reducere drastică a cheltuielilor bugetare. Comitetul Economic şi Social, format din 45 de membri (15 de la sindicate, 15 de la patronate şi 15 ai guvernului) s-a întrunit de două ori, vineri 14 mai şi  luni 17 mai 2010 şi a discutat propunerile celor trei actori pentru scăderea cheltuielilor bugetare, discuţiile încheindu-se fără emiterea unor avize oficiale.

Ministrul de finanţe, Sebastian Vlădescu, a susţinut la începutul şedintei CES necesitatea implementării programului convenit cu FMI. Cele mai mari ajustări trebuie făcute în domeniul salariilor şi al ajutoarelor sociale, aici fiind alocaţi şi cei mai mulţi bani de la buget:  „Sistemul de pensii, începând cu anul 2007, a ieşit din limitele parametrilor logicii economice şi macroeconomice. Între pensia medie astăzi, în condiţiile în care pensia ar fi crescut anual cu suma dintre rata inflaţiei şi creşterea economică, ar fi fost undeva sub 400 de lei, în timp ce pensia medie în momentul de faţă este 711 lei”, a declarat Sebastian Vlădescu. Renunţarea la cheltuielile cu bunuri şi servicii ar însemna, de exemplu, o funcţionare defectuoasă a statului, a sistemului de sănătate, a educaţiei sau a sistemului de apărare.

Cu toate că patronatele şi-au anunţat iniţial sprijinul pentru memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional (ceea ce ar fi însemnat o majoritate confortabilă pentru guvernanţi, de două treimi, pentru a primi avizul CES),  întâlnirea s-a terminat fără nicio concluzie, sindicatele şi patronatele din România nefiind de acord cu măsurile globale anunţate de guvern. Ele susţin că se pot obţine sume importante la buget prin taxarea luxului şi sistarea achiziţiilor publice. Guvernul nu a obţinut un aviz favorabil la proiectul Scrisorii de intenţie către FMI, participanţii la Consiliul Economic şi Social nefiind în stare să formeze o majoritate.

Sindicaliştii au susţinut varianta impozitării progresive a veniturilor salariale, o impozitare în trei trepte, care porneşte de la 16% şi poate ajunge la 40-45%, în funcţie de treapta mai mică sau mai mare a bazei de impozitare. Cele cinci confederaţii sindicale au propus guvernului menţinerea ajutorului de şomaj şi a pensiilor la nivelul actual şi le-au spus guvernanţilor că reducerea fondului de salarii poate fi făcută prin diminaurea unor sporuri şi a altor plăţi de natură salarială din sectorul public.

Patronatele susţin la rândul lor că pensiile ar putea să nu fie micşorate cu 15%, dacă guvernul ar găsi rapid soluţii pentru eliminarea evaziunii fiscale. Ele ar putea fi însă de acord cu diminuarea doar a pensiilor mai mari de o mie de lei şi recomandă o diminuare a fondului de salarii cu 25% şi nu a salariilor propriu-zise, îngheţarea pensiilor, iar cele 15 procente propuse pentru diminuarea pensiilor să fie recuperate din evaziunea fiscală şi din reducerea totală a achiziţiilor publice în 2010 şi 2011.

Liderul Patronatului National Român şi preşedintele CES, Florian Costache, este de părere că ar trebui totodată introduse şi alte măsuri economice, precum restructurarea în maximum două luni a tuturor companiilor cu capital de stat, stoparea rapidă şi fermă a evaziunii fiscale, a muncii la negru şi a contrabandei cu ţigări, alcool şi alte produse de larg consum; adoptarea până la 1 iunie 2010 a legii parteneriatului public privat în varinta avizată de CES cu completările ACPR, modificarea achiziţiilor publice, în sensul transparentizării şi simplificării procesului şi limitarea imediată cu 40% a cheltuielilor materiale şi administrativ-gospodăreşti din instituţiile publice. Şi aceste măsuri cu reducerea pensiilor, peste zece milione, să fie pe termen limitat, până în decembrie.

Deşi reuniunea CES iniţiată de preşedintele Traian Băsescu a avut un caracter consultativ, sindicatele ameninţă cu un război de uzură şi împreună cu patronatele solicită modificarea documentului, care, potrivit ministrului de finanţe, ar trebui înaintat la Fond în aproximativ o săptămână.

Rerezentanţii PNL, singurii participanţi ai partidelor politice, au declarat că, în cazul în care Executivul îşi asumă răspunderea pe actuala scrisoare de intenţie, vor vota împotriva Guvernului orice moţiune de cenzură care va fi iniţiată. Crin Antonescu susţine reducerea cu 50% a cheltuielilor bugetare destinate achiziţiilor şi cu 25% a cheltuielilor de capital.

Se renegociază acordul?

Plenul Consiliului Economic şi Social se va reuni din nou peste o săptămână, timp în care partenerii sociali cer executivului să înceapă de urgenţă discuţiile pentru redactarea unei noi Scrisori de intenţie către FMI. Apoi scrisoarea să fie aprobată de CES şi rechemată delegaţia Fondului Monetar Internaţional pentru negocieri. Refuzul Guvernului de a accepta această propunere va însemna noi acţiuni sindicale, care se vor materializa în proteste de stradă şi grevă generală.. „Schimbăm lista de revendicări, deci nu mai vrem o schimbare a scrisorii şi încercarea unei construcţii şi vom avea o singură revendicare: „Jos Guvernul!””, a declarat preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

Sindicatele au ieşit oricum în stradă

„Mitingul programat pentru miercuri, la guvern, se va desfăşura indiferent de rezultatul discuţiilor din CES”, declarau liderii de sindicat la sfârşitul săptămânii. Ceea ce s-a şi întâmplat. Sindicatele cer în continuare protejarea salariaţilor, a pensionarilor şi a şomerilor şi reintroducerea cotei progresive de impozitare a salariilor, asemănătoare cu cea aplicată până acum cinci ani în România, astfel încât categoriile defavorizate să fie mai puţin afectate de măsurile de austeritate.