La nici 18 ani, Florin Andone, atacant la CD Castellon, este dorit de selecţionatele de tineret ale României şi Spaniei.Numele lui Florin Andone, fotbalist la CD Castellon, este, de mai bine de o lună, nelipsit din paginile ziarelor spaniole. Până în decembrie a jucat la juniori, iar din ianuarie 2011 românul a fost convocat la echipa de seniori a clubului de fotbal CD Castellon, jucând în ultimele trei meciuri.

Presa spaniolă susţine că este curtat de Valencia, Atlético, Villareal şi chiar de Real Madrid, pentru echipele de tineret. Tânărul jucător este dorit atât de Naţionala de Tineret a Spaniei, cât şi de cea a României. “Am auzit că selecţionerul Luis Milla, antrenorul naţionalei U21 a Spaniei, ar fi venit la stadion de câteva ori, însă pe mine nu m-a contactat nimeni. Oricum, eu i-am spus şi antrenorului meu că ştiu clar ce vreau: Naţionala României. Am optat pentru România pentru că, dacă la echipa de club joci pentru bani şi afirmare, la echipa naţională joci cu sufletul. Deja m-a sunat Ovidiu Stângă, antrenorul naţionalei României U21, iar acum aştept faxul oficial către club prin care voi fi chemat să joc, spre sfârşitul lunii februarie, la două meciuri amicale în Republica Moldova”, ne-a mărturisit Florin.

 

Cine este Florin Andone?

Născut pe 11 aprilie 1993, în satul Joldeşti din judeţul Botoşani, Florin a jucat fotbal de când se ştie. Întâi pe terenul de fotbal din sat, apoi, la 10 ani, alături de fratele său mai mare, Ovidiu, la CSS Botoşani. A venit în Spania, în localitatea Vinaros, la 12 ani, pentru a-şi urma mama. Timp de trei ani nu a fost înscris la niciun club. Juca doar de plăcere, alături de cunoscuţi. La 16 ani a debutat la echipa locală, la juniori, unde fratele său deja evolua la seniori, iar în sezonul următor a devenit cel mai bun jucător al echipei, nereuşind însă să o salveze de la retrogradare. Performanţele sale l-au adus în septembrie 2010 la CD Castellon, unde a înscris 13 goluri în 14 meciuri, la juniori.

Deşi a fost accidentat şi o lună jumătate nu a putut juca, atacantul român a fost remarcat atât de fostul antrenor al  seniorilor, Jordi Vinyals, cât şi de actualul, Juan Martínez “Casuco”, şi, din ianuarie, a fost convocat la meciurile echipei şi trecut la echipa de seniori. Românul a primit tricoul cu numărul 29, tricou care poate fi achiziţionat acum de suporteri de la stadion, pentru suma de 49 de euro.

Dacă în primul meci a jucat doar 5 minute, în cel de-al al doilea a evoluat 9 minute, în ultimul, care a avut loc pe 30 ianuarie, a fost introdus pe teren în minutul 79, jucând un sfert de oră. „Mă antrenez şi joc cu echipa, dar mai am multe de învăţat. Este foarte grea trecerea de la juniori la seniori, este diferenţă mare de joc, totul se petrece mai rapid, este nevoie de mai multă tehnică şi sunt cel mai mic, am mai puţină experinţă, iar asta se resimte încă în jocul meu. Am încă multe greşeli, dar colegii mă înţeleg şi mă ajută”, recunoaşte Florin.

O săptămână din viaţa fotbalistului

florinAndone2Părinţii şi fraţii lui Florin locuiesc în Vinaros, iar fotbalistul îşi petrece timpul între internatul din Castellon şi stadion, ajungând acasă o dată pe lună. Foarte rar se întâmplă să iasă alături de vreun coleg la o scurtă plimbare. “Timp de fete? Nici gând deocamdată. Acum fotbal, fotbal şi fotbal. Mai târziu, o să fie şi timp de fete. Sunt la început de drum şi ştiu că mai am încă mult de lucru până când voi reuşi să mă afirm. Fotbalul este şansa mea”, spune serios Florin.

Întrebat despre programul său săptămânal, fotbalistul precizează: „Încep săptămâna bine, luni nu fac nimic (râde). Stau la internat şi fac practică pentru modulul de specializare în Comerţ şi Marketing început anul trecut. Am stabilit cu nişte doamne de la internat, care se ocupă de contabilitate, să fac practica aici, pentru că anul acesta este de practică, iar anul viitor va fi iar de teorie. Marţi mă trezesc devreme, merg la antrenament. Ajung la 9.00, bem cu toţii o cafea împreună, iar apoi, la 10.00, începem antrenamentul până la 12.00. Apoi duş şi acasă. La 13.00 mă ocup de şcoală, încep practica. După ce termin, mănânc şi seara o am liberă. Miercuri repet orarul de marţi. Joi şi vineri la fel, iar sâmbătă, după antrenament, am liber. Duminică avem meci, până acum am jucat mereu, sper să fie aşa şi pe viitor„.

„Un jucător bătăios, cu un viitor promiţător în faţă”

Printre persoanele care m-au sprijinit cel mai mult în viaţa de sportiv se numără Ovidiu, fratele meu, care este alături de mine mereu, mă sună să vadă ce mai fac, cum îmi e. El este chiar mai mândru decât mine de parcursul meu şi mă susţine întotdeauna, mă îndeamnă să lupt în continuare. Prieteni adevăraţi sunt şi impresarii mei, cu cei de vârsta mea nu am timp să ies, pentru că ei vor să se distreze, să bea, să meargă la petreceri, iar eu am alte priorităţi. Eu, aproape la fiecare sfârşit de săptămână, merg la reprezentanţii mei acasă. Rafa Barbera, antrenorul de la juniori de la Castellon, mi-a fost alături, de asemenea, şi m-a înţeles şi ca om, nu doar ca antrenor. După şcoală, mă duceam direct la antrenament, iar apoi, cum internatul este departe de stadion, mă ducea el cu maşina acasă. De multe ori stăteam de vorbă în afara antrenamentului, a fost un real sprijin pentru mine. Mă înţeleg foarte bine şi cu fundaşul Raul Muñoz de la seniori, mă ajută foarte mult, mă sfătuieşte. De exemplu, zilele trecute, la un antrenament aveam programate şedinţe de masaj, dar l-am rugat să-mi arate ceva la joc şi a fost de acord, a lucrat cu mine pe teren. Toţi colegii, deşi unii sunt mult mai mari, mă tratează ca şi pe oricare alt membru alt echipei, îmi vorbesc frumos, suntem prieteni. Muncim cu toţii din greu, împreună, ca o echipă. Cu antrenorul „Casuco” nu stau de vorbă zilnic, însă în fiecare săptămână mă întreabă cum mă simt între seniori, dacă îmi lipseşte ceva, dacă am nevoie de ajutor. Este foarte amabil. Când am o reuşită la antrenamente îmi strigă <<Bravo, Florin!>> sau <<Hai, hai, mai mult, mai mult!>>. Dacă faci o gafă sau nu dai o pasă, ceva, opreşte jocul şi-ţi explică cum trebuia acţionat”, spune Florin. L-am întrebat şi pe Juan Martínez “Casuco”, antrenorul seniorilor de la Club Deportivo Castellon, despre evoluţia tânărului român Florin – aşa cum este cunoscut atacantul la club şi aşa cum scrie şi pe tricoul său de joc-, iar acesta ne-a răspuns scurt şi la obiect: „Florin este un jucător luptător, bătăios, care are în faţă un viitor promiţător”.

Pentru viitor, Florin îşi doreşte să-şi continue cariera la un club din Spania, însă va răspunde „prezent” la fiecare convocare primită pentru Naţionala României.