Galerie foto

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Am încheiat astăzi vizita pe care am efectuat-o la Bruxelles. Am avut un maraton al întâlnirilor bilaterale cu președinta Parlamentului Europei, cu președinta Comisiei Europene, cu secretarul general al Organizației Nord-Atlantice, cu premierul Belgiei, iar în această dimineață am avut o întâlnire cu europarlamentarii români şi ultima activitate oficială a fost întâlnirea cu doamna comisar Vălean, comisarul pentru transporturi.

Subiectele care au constituit agenda întâlnirilor au fost următoarele: Schengen, MCV, PNRR, Republica Moldova și Ucraina și, desigur, la sediul Alianței Nord-Atlantice am discutat aspectele legate de contextul de securitate. În afara agendei oficiale, am mai avut aseară o întâlnire cu oamenii de afaceri belgieni și români. Pentru a rezuma concluziile întâlnirilor, am să urmez agenda pe care am expus-o, iar în ceea ce privește Schengen, vreau să vă spun că toți interlocutorii au subliniat susținerea de care România se bucură pentru a continua și finaliza procesul de aderare la Schengen. Au fost, cum foarte bine se știe, activități de evaluare. Comisia de evaluare și-a desfășurat activitatea două zile luna aceasta în România, iar rezultatele comisiei de evaluare sunt cât se poate de pozitive și asigură continuarea cadrului de evaluare și discuții în vederea clarificării oricărei probleme la nivelul oricărui stat membru Schengen, astfel încât atunci când va fi luată decizia în Consiliul JAI să putem să avem susținerea pe baza meritului de care țara noastră trebuie să se bucure și merit care trebuie să îi fie recunoscut pentru tot ceea ce a realizat astfel încât să îndeplinească toate cerințele aquis-ului Schengen. Este foarte bine cunoscut că în momentul de față sunt unele probleme care trebuie clarificate în relația bilaterală cu Olanda. Au fost întreprinse demersuri și am arătat deschidere față de punerea la dispoziție a tuturor elementelor care sunt necesare pentru a finaliza aceste clarificări. A fost transmisă o scrisoare de invitare din partea ministrului de interne la adresa ministrului de interne olandez, astfel încât o comisie, o delegație care vrea să vină să-și clarifice subiectele încă neelucidate, să vină în țara noastră și să poată să vadă la fața locului tot ce s-a întreprins și am convingerea că, așa cum a rezultat din întâlniri și din discuțiile avute, toate aceste chestiuni vor fi rezolvate în timp oportun.

În ceea ce privește MCV, am avut discuții care sunt legate de întreg procesul tehnic prin care s-au elaborat legile justiției. Au fost discuții tehnice pe care domnul ministru Predoiu le-a purtat la nivelul Comisiei, atât cu comisarul Reynders, cât și cu doamna Jourová și, de asemenea, sunt perspective pozitive astfel încât României să-i fie ridicat acest capitol al Mecanismului de Cooperare și Verificare.

În ordine, urmează PNRR. PNRR a fost discutat și am avut o abordare cât se poate de clară la întâlnirea pe care am avut-o cu doamna președinte Ursula von der Leyen. Am afirmat de la început angajamentul nostru de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență. Este șansa noastră de a putea să facem în așa fel încât să folosim în continuare banii care ni se cuvin prin cadrul multianual 2014-2020 și până la finalul anului 2023 să reușim absorbția maximă a acestor fonduri. De asemenea, semnarea acordului de parteneriat pentru cadrul multianual 2021-2027 și operaționalizarea celor 16 programe în deplină concordanță cu oportunitățile pe care le oferă fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență. Ca atare, timpul rămas la dispoziție până la finele anului 2026 ne obligă la o coordonare și o asumare a tuturor reformelor și investițiilor într-o linie de prioritizare a tuturor programelor pe care ni le-am asumat în interiorul PNRR și, totodată, această prioritizare trebuie făcută astfel încât banii pe care îi primim de la Uniunea Europeană, fie că vorbim de granturi, fie că vorbim de împrumuturi, să poată să aducă plusvaloare în economia românească. Traversăm o perioadă de criză. Avem nevoie ca toate aceste demersuri ale noastre să se alinieze la situația concretă și la această dinamică în continuă evoluție, motiv pentru care am discutat și aspectul ajustării a o serie de jaloane și ținte, astfel încât ele să fie realizabile până în anul 2026. Este de foarte mare interes capitolul pensii. Am discutat specific acest aspect, am prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii și am convenit că este posibilă înlocuirea acestui indicator cu un altul care să țină cont de studiul Băncii Mondiale și de un indicator de disciplină financiară. Pe partea de decarbonare am discutat și în acest sens, am convenit ca ceea ce urmează, în conformitate cu planul asumat, să fie scos din funcțiune, să poată fi trecut în rezerva tehnică, astfel încât, pe baza unor proceduri foarte bine stabilite, să poată fi repuse oricând în funcțiune, astfel încât să ne asigurăm securitatea energetică și consumul necesar atunci când este nevoie.

În ceea ce privește infrastructura de transport, și aici am discutat că este nevoie de anumite ajustări. De altfel, acest subiect l-am discutat și la întâlnirea pe care am avut-o astăzi cu doamna comisar Vălean, prin care să identificăm acele obiective care pot fi realizate până în anul 2026 și care nu pot fi realizate, să poată fi înlocuite cu altele care se pot încadra în această limită de timp. La fiecare din întâlnirile pe care le-am avut, inclusiv cu doamna președintă Metsola, cu doamna președintă Ursula von der Leyen, cu secretarul general NATO, am abordat subiectele legate de Republica Moldova și Ucraina. Pentru Republica Moldova, am adus în discuție situația dificilă creată de criza energetică și demersurile pe care România le-a făcut astfel încât să poată sprijini Republica Moldova, prin asigurarea de energie electrică și, desigur, gaz. De asemenea, am discutat ridicarea cotelor de export pentru că s-a reușit anul acesta să se obțină o dublare a cotei de export pe care Republica Moldova o avea pentru bunurile pe care le produce și, de asemenea, încă un aspect important este cel al rezolvării problemei roaming-ului de care cetățenii Republicii Moldova trebuie să beneficieze. Totodată, am discutat aspectele legate de asigurarea de granturi care să permită Republicii Moldova banii necesari pentru a putea să își plătească energia electrică și gazul. În ceea ce înseamnă Ucraina, am discutat foarte clar rolul pe care România îl joacă în regiune. Absolut toți interlocutorii au apreciat și au lăudat țara noastră pentru dovada de solidaritate de care a dat dovadă încă de la începutul conflictului din Ucraina și, desigur, măsurile pe care noi le-am luat pentru a facilita tot ceea ce înseamnă transporturi de cereale și de bunuri dinspre Ucraina și înspre Ucraina. Același lucru, pe același palier, s-a încadrat și relația pe care am avut-o cu Republica Moldova, asigurând funcționarea și fluidizarea traficului la punctele de trecere cu Ucraina și cu Republica Moldova și, desigur, continuarea identificării de noi soluții astfel încât să mărim numărul de puncte de trecere, lucru care a fost agreat și urmează să se întâmple, existând totodată fonduri asigurate la nivelul Uniunii Europene, astfel încât în perioada următoare să avem planuri comune, concrete prin care să mărim aceste capacități de trecere la frontieră.

Întâlnirea cu premierul belgian Alexander De Croo a fost una cât se poate de bună, îndeosebi că în urma vizitei pe care a efectuat-o la București și la Mihail Kogălniceanu în luna aprilie, s-au derulat demersuri foarte bune în ceea ce am convenit la întâlnirea pe care am avut-o la Palatul Victoria, reușind astfel, ieri, să semnăm două memorandumuri de înțelegere în domeniul nuclear și, desigur, să continuăm să analizăm posibilitatea de concretizare cât mai curând posibil a altor memorandumuri de înțelegere, dintre care primul, care este în lista de priorități, vizează dezvoltările în domeniul semiconductorilor. Şi, desigur, am discutat modul în care Belgia poate să ne ajute prin experiența pe care o are în dezvoltarea capacităților din porturile maritime, să fie folosită şi pentru optimizarea şi dezvoltarea capacității în portul de la Constanţa.

Am lăsat la urmă acest aspect pentru că vreau să-l leg de următorul subiect, şi anume, am mulţumit în mod deosebit Belgiei pentru contribuția pe care o are la constituirea Battle groupului NATO de pe teritoriul României, folosind acest prilej şi mulțumind totodată tuturor țârilor care participă cu militari şi echipamente la Grupul de luptă NATO din România. Este vorba de Franța, națiune cadru, Belgia și Olanda și, desigur, fac trecerea la întâlnirea pe care am avut-o cu secretarul General al NATO pentru a sublinia că în discuțiile bilaterale am abordat continuarea procesului de implementare a deciziilor care au fost luate la summit-ul NATO de la Madrid și continuarea demersurilor astfel încât să întărim capacitatea de descurajare și apărare pe Flancul Estic, fiind scos în evidență de către secretarul general rolul deosebit de important și mulțumind României pentru modul în care a înțeles să-și îndeplinească sarcinile care-i revin în interiorul Alianței, ca pivot în regiunea Mării Negre, pivot de securitate în regiunea Mării Negre. Şi, desigur, am adus în discuție ministeriala miniștrilor de externe care va avea loc la finele lunii noiembrie, ministerială care practic pune încă o dată în valoare relevanța noastră în linie de securitate la Marea Neagră, subliniind, de asemenea, rolul strategic pe care l-a căpătat Marea Neagră, fiind recunoscut atât la nivelul secretarului general, cât și la nivelul deciziilor care au fost luate la summit-ul de la Madrid, fiind inclusă în noul concept strategic al NATO. În ceea ce privește întâlnirea pe care am avut-o cu doamna comisar Vălean, în această dimineață, am trecut în rezervă toate proiectele pe care le avem în Connecting Europe Facility, au fost subliniate dezvoltările pe transportul pe calea ferată și continuare proiectului de a lega Constanța, București, Brașov, Sighișoara către granița de vest, pe la nord și, desigur, pe la sud, continuarea și finalizarea proiectului de transport feroviar între Timișoara, Caransebeș, Drobeta-Turnu Severin, Craiova, București, cu două elemente de conectivitate pe primul tronson, de la București către Giurgiu, și continuarea proiectului pentru construcția celui de-al doilea pod peste fluviul Dunărea și, de asemenea, pe celălalt tronson de la Craiova să se dezvolte proiectul de electrificare a căii ferate Craiova – Calafat, realizând astfel legătura între componenta de cale ferată electrificată din Bulgaria către România.

Sigur, am discutat și elementele de dezvoltare pe infrastructura de transport rutieră şi am pus, de asemenea accent pe dezvoltarea şi continuarea, practic, a etapei a doua a proiectului Fast Danube. S-a încheiat prima etapă. Trebuie să continuăm coordonarea și colaborarea cu partea bulgară, astfel încât să venim cu un proiect comun pentru cea de-a doua etapă și în felul acesta să asigurăm continuitatea acestui proiect. În Delta Dunării, un interes aparte îl constituie Canalul Sulina, asigurarea și mărirea capacității traficului fluvial pe canalul Sulina. Este discutat inclusiv aici, la noi, la reprezentanță, la nivelul Ministerului Transporturilor și la nivelul Cancelariei premierului, constituie un obiectiv care trebuie să se încheie până la sfârșitul anului asigurând documentele necesare spre aprobare, astfel încât să putem să beneficiem de toate facilitățile financiare, ca proiectul să poată să primească banii necesari.

La întâlnirea pe care am avut-o cu europarlamentarii, doresc să subliniez un singur aspect. A fost o întâlnire cât se poate de benefică și – indiferent de culoarea politică – am convenit împreună să ne folosim toate resursele și să facem în așa fel încât să vedem ceea ce înseamnă ridicarea MCV și aderarea la Spațiul Schengen, cum de altfel și sunt amândouă obiective naționale pe care trebuie să le ducem la bun sfârșit. Încă o dată, nu contează culoarea politică, contează partea de obiectiv național.

Întâlnirea cu oamenii de afaceri belgieni a fost una cât se poate de onestă și de transparentă, prezentând facilitățile pe care Guvernul le-a luat astfel încât să susțină mediul de afaceri și să încurajeze investiții cât mai multe în România. Am primit de la fiecare dintre cei care au luat cuvântul, aprecieri pentru ceea ce s-a făcut și faptul că, în sfârșit, există un interes pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea mediului de afaceri, iar guvernul pe care îl conduc a arătat în mod concret acest lucru. Nu întâmplător discutăm de creșterea investițiilor străine directe cu peste 40% și vom continua aceste demersuri pentru că avem nevoie de investiții. Singura soluție pe care o avem în acest moment pentru a putea să răspundem la toate aceste provocări generate de criza energiei, de criza de securitate, de criza economică este folosirea banilor europeni din fondurile de coeziune, din PNRR și determinarea cât mai multor investitori să vină și să vadă oportunitățile și resursele pe care țara noastră le are și în felul acesta să putem să determinăm o economie dinamică care se bucură de reformele asumate prin PNRR, de reformele structurale pe care trebuie să le facem prin asumarea și îndeplinirea obiectivului nostru de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Iată, aceasta este descrierea completă a tot ceea ce s-a întâmplat într-o zi și jumătate la Bruxelles. Vă rog, întrebări!

Reporter: Domnule prim-ministru, ați discutat cu secretarul general al NATO despre situația tot mai complicată din Marea Neagră. În acest context, v-aș întreba ce se întâmplă cu programul de achiziție al corvetelor. Știm că doar anul acesta au fost trei amânări. Cum vedeți evoluția lui în perioada următoare, când va avea România corvete noi?

Nicolae-Ionel Ciucă: Știu că sunt discuții tehnice. Din păcate, de foarte mult timp acestea se derulează fără să se fi ajuns la un rezultat concret. Ne-am dorit și ne dorim în continuare ca acest program să poată să fie demarat. Este doar o chestiune tehnică la nivelul comisiilor de negociere, până când părțile vor conveni să poată să semneze acest contract. Este tot ceea ce știu despre stadiul la care se găsește în acest moment contractul corvetelor.

Reporter: Vă așteptați ca anul viitor să se semneze acest contract, din informațiile pe care le aveți?

Nicolae-Ionel Ciucă: Eu am sperat încă de acum doi ani de zile ca acest contract să se poată semna. Din păcate, au apărut toate aceste probleme legate de criza economică, de creșterea prețurilor la materiale și echipamente. Presupun că cei care într-adevăr studiază în detaliu care sunt condițiile din contract să ajungă la final la o concluzie.

Reporter: Ați citit raportul privind aderarea României în spațiul Schengen? Care ar fi concluziile din ce ne puteți spune și vă rog să ne spuneți dacă acest raport mai lasă loc vreunei țări, precum Olanda, să se opună intrării României în spațiul Schengen?

Nicolae Ciucă: Nu am citit raportul pentru că nu este public. Raportul a fost analizat ieri în /…/. Ceea ce știu este din datele pe care le avem de la membrii noștri care au participat la această analiză a raportului. Raportul, așa cum am spus, este unul foarte pozitiv, primind aprecierile de la toți cei care au participat la această activitate. Este o dovadă a faptului că România a făcut ceea ce trebuie astfel încât să îndeplinească standardele și condițiile acquis-ului Schengen. Și, pentru că am spus-o și am să repet, acest demers nu se va opri la momentul în care vom primi aprobarea să intrăm în spațiul Schengen. El va trebui să continue și suntem pregătiți, tocmai din acest motiv, să probăm prin ceea ce am realizat și prin ceea ce suntem pregătiți să facem în continuare, pentru a fi cu adevărat membri Schengen. Am demonstrat că suntem în măsură să protejăm granițele externe ale Uniunii Europene. Am făcut-o și înainte de începerea conflictului, după începerea conflictului, am făcut-o și mai abitir. Și provocarea, presiunea pe întreg serviciul de graniță a fost una cât se poate de complexă și dinamică. Și iată-ne astăzi că, după atâta timp, putem să ieșim și să spunem fără niciun fel de reținere că România are și personalul, are și dotarea tehnică, are și procedurile în conformitate cu standardele cerute, astfel încât să devină membru Schengen.

Reporter: Domnule prim-ministru, spuneți că ați reușit să conveniți cu Comisia Europeană modificarea, schimbarea, ajustarea PNRR în ceea ce privește reforma pensiilor, eliminarea acelui jalon referitor la 9,4% din PIB și înlocuirea lui cu alte condiții, însemnând înțelegem acea condiție referitoare inclusiv la pensiile speciale ale militarilor, angajaților din Ministerul Apărării Naționale, din MAI. Dacă ne puteți da mai multe detalii, ce înseamnă asta, nu vor mai exista? Nu va mai exista posibilitatea pensionării la 45 de ani pentru angajații din Ministerul Apărării și Ministerul de Interne? Și, referitor la pensia care ar putea depăși salariul în plată în momentul pensionării, dacă astea sunt două dintre țintele convenite cu Comisia.

Nicolae-Ionel Ciucă: Cred că este foarte important să clarificăm un aspect relevant. Ieri, la întâlnirea pe care am avut-o cu doamna președintă Ursula von der Leyen, nu am intrat în detalii. La nivelul acesta, niciunul dintre noi nu am avut nici timpul necesar și nici nu aveam pregătite elementele pentru a discuta aceste detalii, ci au fost convenite elementele de principiu prin care să continuăm implementarea PNRR şi am spus în argumentarea pe care am făcut-o că am dat aceste exemple cu jalonul de la pensii, cu jalonul de la decarbonare sau jalonul de la transport, astfel încât să înțeleagă de principiu care este intenția, obținând acordul dumneaei ca la nivelul comisiilor de specialitate, tehnic, să fie stabilite toate aceste detalii.

Reporter: Dar aceasta este direcția. Nu va mai exista posibilitatea pensionării anticipate sau înainte de 65 de ani, nici măcar pentru…

Nicolae Ciucă: Ați văzut că există deja un raport al Băncii Mondiale. Ministerul Muncii a discutat și a pus la dispoziție toate datele necesare, astfel încât, pe baza acelor date concrete, să avem o susținere cât se poate de argumentată în ceea ce privește înlocuirea acestui indicator de 9,4% cu un indicator de disciplină financiară.

Reporter: În privința celuilalt jalon despre care ați vorbit, cel privind decarbonificarea, ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Va fi nevoită România să închidă acele termocentrale pe cărbune pe care trebuie să le închidă, conform jalonului din PNRR, până în decembrie?

Nicolae Ciucă: Am explicat doamnei comisar situația specifică a României, și anume că România se găsește într-o regiune în care este nevoie să arătăm că această solidaritate despre care vorbim la nivelul întregii Uniuni Europene și la nivelul comunității statelor democratice, că acest specific necesită de la sine și înțelegerea condițiilor de securitate energetică. Astfel, am explicat că aceste grupuri energetice, care, așa cum au fost asumate – este vorba de două grupuri de 600 de megawați, fiecare dintre ele de 300, în total 600 de megawaţi – urmează să fie scoase din funcțiune. Ele fiind în continuare funcționale și putând fi folosite, am cerut acordul să poată să fie trecute în rezerva tehnică pentru ca, în momentul în care avem nevoie de asigurarea securității energetice și echilibrarea energetică, pe baza unor proceduri foarte bine convenite la nivelul comisiilor de specialitate, să poată fi repuse în funcțiune.

Reporter: Asta încercăm să înțelelegem, pentru că în momentul de față este exact ceea ce ați spus, este deja prevedere în PNRR.

Nicolae Ciucă: În PNRR sunt cuprinse mai multe grupuri energetice care sunt programate să fie scoase din funcțiune, conform angajamentului de decarbonare. Doar că putem să vedem la nivelul întregii Uniuni Europene, generat de criza energetică, se folosește în continuare cărbunele, în măsura asigurării securității.

Reporter: Și de ce nu le poate păstra în funcțiune? De ce trebuie să le treacă? De ce nu am putut împinge mai încolo acest jalon ,după iarnă?

Nicolae Ciucă: Pentru că aceste măsuri au fost deja finanțate. S-au obținut bani europeni, astfel încât ele să poată să fie introduse în procesul de decarbonare.

Reporter: Deci aici nu mai există cale de întoarcere, acelea vor fi scoase și rămân în rezervă?

Nicolae Ciucă: Tocmai v-am răspuns.

Reporter: Să rămânem tot pe zona de PNRR. În Parlamentul European, domnule premier, se discută despre adoptarea unui amendament astfel încât PNRR-ul să poată să fie modificat, fie că vorbim de ținte, jaloane sau investiții.

Nicolae Ciucă: Îmi cer scuze că vă întrerup…

Reporter: Nu, vă rog!

Nicolae Ciucă: Am discutat ieri acest aspect cu doamna președintă și este o decizie a Parlamentului care urmează, doar că, în baza analizei comisiei, orice fel de renegociere – și trebuie să înțelegem și s-o spunem clar că mi se pare foarte corect ca oamenii să știe despre ce este vorba – orice propunere de schimbare care atrage de la sine termenul de renegociere înseamnă un proces care consumă foarte mult timp. Ori, de acum și până în 2026, nu mai este acel timp necesar să finalizăm proiectele, să beneficiem și de granturi, de împrumuturi. Pentru a evita acel timp, s-a convenit ca, în locul renegocierii, să se discute punctual pe jaloanele și țintele care pot fi modificate, ajustate în așa fel încât să fim beneficiari, pentru că e vorba de cum facem să beneficiem de cât mai mulți bani și să îndeplinim cât mai multe jaloane și ținte.

Reporter: Referitor la ceea ce s-a întâmplat în țară în ultimele zile, demisia domnului Dîncu, dumneavoastră sunteți interimar, însă cei din Partidul Social Democrat înțelegem că au făcut o propunere către PNL, astfel încât, la Ministerul Apărării, să fie făcută o numire din partea partidului pe care îl conduceți. Aș vrea să vă întreb dacă sunteți dispuși să stați la negociere cu cei din Partidul Social Democrat, pe această speță.

Nicolae Ciucă: În acest moment, Guvernul are o structură și funcționăm pe structura care a fost asumată, agreată de fiecare partid din coaliție.

Reporter: Și aș mai avea o întrebare, dacă tot sunteți ministru interimar al apărării. Are România o lege astfel încât să putem să vindem Pirahna 5?

Nicolae Ciucă: Vom fi în măsură să vindem în momentul în care ne vom fi asigurat necesarul pentru Armata Română.

Reporter: Ne puteți explica ce înseamnă asta concret?

Nicolae Ciucă: În acest moment, față de contractul-cadru, avem nevoie de mai multe transportoare decât au fost gândite în programul respectiv, astfel încât să asigurăm o capabilitate de mare unitate, tip brigadă, pe care am angajat-o la NATO și să fie dotată cu transportoare blindate pe roți. S-a modificat structura. Este nevoie de mai multe transportoare; până ce nu finalizăm și asigurărăm transportoarele necesare pentru această capabilitate, nu putem să discutăm de vânzare.

Reporter: Bună ziua. M-aș întoarce un pic la pilonul privind pensiile, pentru că, în momentul de față, spuneați și dumneavoastră, avem de la Banca Mondială niște linii, putem să le numim, pe care ar trebui să le respectăm. Acum vorbim doar de aceste linii pentru pensiile speciale. Ce se întâmplă cu celelalte pensii, pentru că nu avem doar pensii speciale, vom avea o analiză și pe acestea și după aceea vom introduce?

Nicolae Ciucă: Este nevoie ca întreg spectrul de pensii să poată să fie revăzut, reformat pentru a elimina inechitățile despre care am vorbit și vom continua să vorbim și care vor constitui obiectivul nostru. Este un subiect similar și cu legea salarizării. Ca atare, și legea pensiilor, și legea salarizării trebuie să intre în procesul de revedere, astfel încât să fie eliminate inechitățile și să poată să îndeplinească cerințele din jaloanele pe care le-am asumat în PNRR.

Reporter: Deci, am putea vedea o consultanță dinspre Banca Mondială și pe acest domeniu și atunci prevederi noi…

Nicolae Ciucă: Cred că ar fi cel mai potrivit, pentru că, așa cum s-a făcut pentru capitolul pensii speciale, putem să beneficiem de expertiza și de cunoașterea în ceea ce privește corelarea sistemului de pensii și de salarii din țara noastră cu cele ale statelor din Uniunea Europeană.

Reporter: Despre pensiile militarilor, pentru că acolo Banca Mondială spune să avem o atenție mai sporită, pentru că ne aflăm într-o perioadă de criză și un război la graniță, care ar fi modificările în acest capitol?

Nicolae Ciucă: Am avut o întâlnire cu Banca Mondială pe acest subiect, nu pe subiectul pensii militare, ci pe subiectul pensii speciale, iar atunci când a venit vorba despre pensiile militare, este cuprins și în acea linie care se referă la pensiile militare, scrie foarte clar că ele îndeplinesc condițiile prevăzute de contributivitate. Ca atare, dincolo de contextul securitar, este vorba de respectarea prevederilor legale și, în acest moment, se încadrează în acestea.

Reporter: Și o altă întrebare privind acea renegociere de care spuneați pentru termocentrale. Vreau să ne uităm puțin la planul de restructurare pe care l-a avut Complexul Energetic Oltenia. Încă din primăvară, a venit raport dinspre Comisia Europeană că se pot trece acestea în conservare și se pot deschide în momentul în care va fi. Acum, întrebarea este – a încercat și colegul să afle mai devreme -, concret, ce este în plus pe lângă ce aveam?

Nicolae Ciucă: În proiectul de ordonanță de urgență care se găsește în Parlament, nu au fost prevăzute aceste elemente care să specifice clar ce se întâmplă cu trecerea lor în rezerva tehnică și cum pot fi repuse în funcțiune. Acesta este motivul pentru care sunt în continuare discuții tehnice cu Comisia Europeană, astfel încât ele să fie agreate de comun acord, cum se întâmplă din punct de vedere procedural.

Reporter: Scurt, dacă se poate, la rotativa din primăvară se pot schimba și alte ministere decât cele care sunt în protocol?

Nicolae Ciucă: Până ajungem la rotativă, dați-ne voie să ne ocupăm de situația curentă.

Reporter: Domnule premier, aș cupla două măsuri, cel puțin la nivel declarative, se vorbește despre anumite măsuri de la 1 ianuarie 2023. Una este ordonanța aceea de prelungire a plafonării prețurilor la energie; a doua ar fi cu salariul minim, care va crește până la 3000 de lei. Există o declarație făcută de liderul PSD, partenerul de coaliție, cu privire la acel impact bugetar. Și v-aș întreba, s-au făcut calcule? Pentru că deocamdată sunt doar promisiuni, fie că este vorba de energie, fie că este vorba de creșterea salariilor?

Nicolae Ciucă: Pentru fiecare dintre ele, am spus de la finele lunii septembrie că trebuie să avem cifre concrete legate de proiecția bugetului pe anul 2023 și să identificăm foarte clar și transparent pentru toată lumea care este bugetul din care putem să facem aceste măriri și de pensii, și de salarii. Sunt un susținător, Partidul Național Liberal este un susținător al creșterii pensiilor și salariilor. Vedem foarte clar care este evoluția inflației. Este deja o temere care prezentată inclusiv aici. În zona euro, inflația a ajuns la 9,9% și nu putem să lăsăm cetățenii, nu putem să lăsăm pensionarii să resimtă povara a tot ceea ce înseamnă efectele creșterii inflației. Ca atare, ca să legăm de subiectul și ordonanța cu energia, avem pe masă o decizie a Comisiei, prin care 10% din fondurile de coeziune pe cadrul 2014 -2020 pot fi folosite, astfel încât să se combată sărăcia energetică, să fie sprijinite persoanele vulnerabile, să fie sprijinite IMM-urile, să se asigure locuri de muncă. Avem nevoie ca, pe baza bugetului, pe baza acestor fonduri care vin de la Uniunea Europeană, să facem modificările necesare, să vedem în ce fel putem sprijini bugetul cu acești bani, ce bani ne rămân pentru a putea să ne ducem la creșterea pensiilor cu 15%, dacă se poate cu mai mult de 15%, și cu salariul minim la 3.000 de lei – este o cifră pe care am discutat-o și am susținut-o, o susțin cu toată puterea mea, dar avem nevoie de concretețea bugetului pe masă.

Reporter: V-ați referit mai devreme la necesitatea suplimentării cu transportoare Piranha a dotării Armatei. Aveți în vedere creșterea fondurilor din bugetul apărării pentru achiziții și cu ce procent ar urma să crească?

Nicolae Ciucă: Da, este este foarte clar că, odată cu decizia de a crește bugetul Apărării la 2,5%, va crește și alocarea la componenta de înzestrare. Dacă până acum, din acel 2%, care a fost asumat de către țara noastră, era obligativitatea ca minim 20% să fie destinat pentru înzestrare, am depășit procentul acesta de 20% până în acest moment, începând de anul viitor, odată cu această creștere a bugetului, componenta de înzestrare va urca undeva la peste 35%.

Reporter: Mulțumesc!

Nicolae Ciucă: Vă mulțumesc, vă doresc o zi bună!

Sursa: Conferința de presă a prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la încheierea vizitei de lucru la Bruxelles