Printre acestea se numără comunicarea intitulată „O contribuție la apărarea europeană”, care acoperă întreaga panoplie de provocări, de la industria de apărare convențională și echipamentele terestre, maritime și aeriene la amenințările cibernetice, hibride și spațiale, mobilitatea militară și relevanța schimbărilor climatice, precum și o foaie de parcurs privind tehnologiile critice pentru securitate și apărare. Aceste noi inițiative reprezintă măsuri concrete către o piață europeană a apărării mai integrată și mai competitivă, care includ în special consolidarea cooperării în cadrul UE, ceea ce va permite generarea unor efecte de scară, ținerea sub control a costurilor și consolidarea eficacității operaționale. Inițiativele prezentate astăzi constituie contribuția Comisiei în perspectiva instituirii Busolei strategice a UE privind securitatea și apărarea.

Prin utilizarea tuturor mijloacelor disponibile într-un context geopolitic și tehnologic în continuă evoluție, Comisia urmărește să consolideze capacitatea Uniunii de a contracara amenințările pe mai multe niveluri, aflate într-o schimbare rapidă, cu care se confruntă.

Comisia a identificat, în special, următoarele noi domenii principale în cadrul cărora sunt necesare acțiuni pentru a consolida și mai mult competitivitatea pieței europene a apărării:

analizarea modului în care pot fi stimulate în mai mare măsură investițiile statelor membre în capabilitățile strategice esențiale și în elementele critice care sunt dezvoltate și/sau achiziționate în contextul cadrelor de cooperare ale Uniunii Europene;încurajarea în mai mare măsură a achizițiilor publice comune de capabilități de apărare dezvoltate în colaborare în cadrul UE;invitarea statelor membre să înregistreze noi progrese în ceea ce privește asigurarea simplificării și a unei mai mare convergențe a practicilor de control al exporturilor de arme, în special în cazul capabilităților de apărare dezvoltate în contextul unui cadru de cooperare al UE.Investiții în cercetarea în domeniul apărării și în capabilitățile de apărare, precum și în achizițiile publice comune

Până la sfârșitul anului 2022, Fondul european de apărare (FEA) va fi investit 1,9 miliarde EUR în activități de cercetare în domeniul apărării și în proiecte în materie de dezvoltare a capabilităților. Aceste investiții vor impulsiona proiecte-cheie colaborative la scară largă în materie de dezvoltare a capabilităților, stimulând totodată inovarea în domeniul apărării. Comisia va dezvolta, de asemenea, noi stimulente menite să încurajeze investițiile statelor membre în capabilitățile strategice de apărare, în special în cazul în care acestea sunt dezvoltate și/sau achiziționate în contextul cadrelor de cooperare ale UE. În special, Comisia va analiza oportunitatea introducerii unei serii de instrumente care să stimuleze achizițiile publice comune de capabilități de apărare dezvoltate în colaborare în cadrul UE, inclusiv prin propunerea unei scutiri de la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA), prin aplicarea unor noi soluții de finanțare și prin revizuirea mecanismelor de acordare a bonsurilor din cadrul FEA pentru a favoriza angajamentele privind achizițiile comune în materie de echipamente, întreținere și operațiuni, pe lângă dezvoltarea în comun a tehnologiilor de apărare relevante. Comisia va include în Raportul anual privind piața unică, publicat de obicei împreună cu pachetul de toamnă al semestrului european, un capitol care va conține observații referitoare la evoluțiile, barierele și oportunitățile legate de proiectele multinaționale din domeniul capabilităților de apărare.

La un nivel mai general, Comisia se va asigura că alte politici orizontale, cum ar fi inițiativele privind finanțarea durabilă, rămân coerente cu eforturile UE de a facilita un acces suficient al industriei europene de apărare la finanțare și investiții.

Practici de control al exporturilor simplificate și mai convergente

Deși statelor membre le revine responsabilitatea de a elibera autorizațiile de export pentru echipamente militare, Comisia le invită să înregistreze noi progrese în ceea ce privește activitatea în curs care vizează sporirea simplificării și a convergenței treptate a practicilor de control al exporturilor de arme, mai ales pentru capabilitățile de apărare care sunt dezvoltate în comun, în special în contextul unui cadru al UE. Comisia invită statele membre să adopte o abordare conform căreia, în principiu, nu s-ar împiedica reciproc să exporte către țări terțe echipamente militare și tehnologii dezvoltate în cooperare. Această abordare ar trebui să asigure faptul că produsele finanțate din FEA vor beneficia de un acces adecvat și competitiv la piețele internaționale, fără a aduce atingere deciziilor suverane ale statelor membre.

Sinergii între activitățile de cercetare și inovare din domeniul civil și cele din domeniul apărării, precum și reducerea dependențelor strategice

Foaia de parcurs privind tehnologiile critice pentru securitate și apărare trasează traiectoria care trebuie urmată pentru a consolida competitivitatea și reziliența sectoarelor securității și apărării din UE prin:

invitarea statelor membre să contribuie în mod activ la Observatorul pentru tehnologii critice, care este în curs de înființare;încurajarea cercetării și inovării cu dublă utilizare la nivelul UE;invitarea statelor membre să elaboreze o abordare coordonată la nivelul UE în ceea ce privește tehnologiile critice în contextul Busolei strategice;sprijinirea inovării și a antreprenoriatului în materie de securitate și apărare prin intermediul unei serii de instrumente noi (de exemplu, un incubator, un mecanism de finanțare mixtă a investițiilor etc.);crearea, împreună cu Agenția Europeană de Apărare, a unei scheme a UE de inovare în domeniul apărării pentru a reuni toate eforturile într-un singur cadru general;evaluarea mai sistematică a considerațiilor legate de securitate și apărare, după caz, atunci când se pun în aplicare și se reexaminează instrumentele industriale și comerciale ale UE existente sau atunci când se elaborează noi astfel de instrumente, pentru a reduce dependențele strategice.Un alt aspect important al foii de parcurs îl constituie reducerea dependențelor identificate în ceea ce privește tehnologiile critice și lanțurile valorice. În această perspectivă, Comisia propune integrarea considerațiilor legate de apărare în principalele inițiative industriale și tehnologice ale UE (de exemplu, alianțe, standarde), protejarea intereselor UE în materie de securitate și apărare atunci când se achiziționează infrastructuri critice (în special în domeniul digital) și consolidarea examinării investițiilor străine directe prin încurajarea tuturor statelor membre care nu au instituit încă un mecanism național de examinare să ia măsurile necesare în acest sens.

Consolidarea dimensiunii de apărare a activităților spațiale la nivelul UE

Comisia va analiza, de asemenea, cum poate fi îmbunătățită în continuare protecția activelor spațiale ale UE, în special prin intermediul unor servicii suplimentare de supraveghere și urmărire spațială și prin utilizarea optimă a potențialului industriei UE. Comisia va promova o abordare de tip „dublă utilizare începând cu momentul conceperii” pentru infrastructurile spațiale ale UE, cu scopul de a oferi noi servicii reziliente care să răspundă nevoilor guvernamentale, inclusiv în domeniul apărării.

Comisia și Înaltul Reprezentant vor analiza, de asemenea, posibilitatea activării mecanismelor de solidaritate, de asistență reciprocă și de răspuns la situații de criză în cazul unor atacuri care provin din spațiu sau al unor amenințări la adresa activelor spațiale.

Consolidarea rezilienței europene

În fine, Comisia va pune în aplicare pe deplin și inițiativele-cheie menite să stimuleze reziliența europeană. În special, pentru a contracara amenințările hibride, Comisia, în cooperare cu Înaltul Reprezentant și cu statele membre, va evalua scenariile de referință privind reziliența sectorială pentru a identifica lacunele și nevoile, precum și măsurile care se impun. În urma adoptării Busolei strategice, Comisia își va aduce contribuția la viitorul set de instrumente al UE pentru contracararea amenințărilor hibride și va avea în vedere identificarea experților în domeniile de politică relevante.

În plus, pentru a consolida securitatea cibernetică și apărarea cibernetică, Comisia va propune un act legislativ privind reziliența cibernetică, va solicita organizațiilor de standardizare europene să elaboreze norme armonizate în materie de securitate cibernetică și protejare a vieții private și, împreună cu statele membre, va spori gradul de pregătire în eventualitatea unor incidente majore de securitate cibernetică. Până la sfârșitul acestui an, Comisia și Înaltul Reprezentant vor propune o actualizare a planului de acțiune comun de consolidare a mobilității militare în interiorul și în afara Europei. În fine, tot anul acesta, Comisia va lua diverse măsuri pentru a face față provocărilor legate de schimbările climatice care sunt relevante pentru domeniul apărării.

Etapele următoare

Prin intermediul acestor inițiative în domeniul apărării, Comisia anunță acțiuni care urmează să fie lansate și puse în aplicare în anii următori. Comisia este în continuare pregătită să ia în considerare măsuri suplimentare în lumina progreselor înregistrate și a evoluției amenințărilor și a provocărilor cu care se va confrunta Uniunea în viitor.

Sesiunea specifică referitoare la apărare din cadrul reuniunii informale la nivel înalt care va avea loc în Franța în perioada 10-11 martie 2022 constituie un prilej de a discuta aceste inițiative privind apărarea.

Membrii colegiului au declarat:

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, a declarat: „În contextul adâncirii rivalităților geopolitice, Uniunea Europeană trebuie să își mențină avantajul tehnologic. Uniunea Europeană poate atinge acest obiectiv prin abordarea gamei largi de amenințări cu care ne confruntăm, de la amenințările convenționale la cele hibride, cibernetice și spațiale, și poate asigura generarea efectelor de scară necesare printr-o dezvoltare comună, prin achiziții publice comune și printr-o abordare convergentă a exporturilor. Pe lângă asigurarea securității cetățenilor UE, sectorul european al apărării poate contribui la redresarea economică prin inovări care să genereze efecte de propagare pozitive, putând fi valorificate pentru utilizări civile.”

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat:

„În condițiile în care tot mai multe tehnologii civile pot fi utilizate în sectorul militar și mulțumită instrumentelor de cooperare care există deja, UE dispune de mijloacele necesare pentru a-și asuma rolul de lider dacă acționăm împreună. Trebuie să reunim IMM-urile noastre și potențialul nostru de inovare din întreaga Uniune. Noul val de tehnologii din domeniul securității și apărării ar trebui dezvoltat încă de la început în contextul unui cadru de cooperare al UE.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „Având în vedere noua situație geopolitică, avem nevoie de o Europă mai puternică în domeniul apărării. Amenințările la adresa securității UE nu mai sunt doar de natură militară, ci sunt din ce în ce mai des amenințări hibride, luând tot mai frecvent forma unor atacuri cibernetice și a unor campanii de dezinformare care pun în pericol esența democrațiilor noastre. Trebuie să ne concentrăm pe reducerea dependențelor strategice, pe sprijinirea inovării ecosistemului de apărare, pe încurajarea achizițiilor publice comune de capabilități de apărare. Trebuie să protejăm noile teritorii contestate, cum ar fi spațiul. În acest scop, ne bazăm pe sectorul industrial al apărării și pe sectorul industrial aerospațial, un ecosistem de înaltă tehnologie care constituie un factor esențial pentru autonomia strategică a Europei și suveranitatea sa tehnologică.” 

Context

Busola strategică a UE pentru securitate și apărare este un document al Consiliului, elaborat sub coordonarea Înaltului Reprezentant, Josep Borrell, care urmărește să definească o ambiție comună a statelor membre de a răspunde amenințărilor și provocărilor cu care se confruntă UE, în acest sens fiind prevăzute obiective și rezultate concrete pentru următorii 5-10 ani. Consiliul ar trebui să adopte acest document în martie 2022.

Foaia de parcurs privind tehnologiile critice pentru securitate și apărare răspunde unei solicitări din partea Consiliului European din 25-26 februarie 2021 de a trasa calea care trebuie urmată pentru stimularea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării și pentru reducerea dependențelor strategice ale UE în ceea ce privește tehnologiile și lanțurile valorice critice pentru securitate și apărare.

Actualizarea, din mai 2021, a noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei a confirmat faptul că poziția de lider în domeniul tehnologiilor rămâne un motor esențial al competitivității și inovării UE, în special în ceea ce privește tehnologiile critice. Planul de acțiune al Comisiei privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială, prezentat în februarie 2021, a recunoscut importanța tot mai mare a tehnologiilor disruptive și generice care provin din sectorul civil pentru securitatea și apărarea Europei în viitor și necesitatea de a promova îmbogățirea și stimularea reciprocă și sinergiile dintre tehnologiile civile și cele de apărare.

Informații suplimentare

Contribuția Comisiei la apărarea europeană în contextul Busolei strategice  

Comunicare: Foaie de parcurs privind tehnologiile critice pentru securitate și apărare

Pagină web

Fișă informativă

Sursa: Comisia prezintă acțiuni importante, menite să contribuie la apărarea europeană, să stimuleze inovarea și să remedieze dependențele strategice