Ministrul Justiției, Lourdes Ciuró i Buldó, a predat astăzi familiei rămășițele unui soldat republican care a murit în timpul Războiului Civil. Acesta este Josep Aubeso Rovira, a doua persoană identificată în cea mai mare groapă care a fost deschisă până acum în Catalonia, cea de la Mas de Santa Magdalena, din Móra d’Ebre (Ribera d’Ebre).

Trecutul 62 lunii martie, președintele Generalității, Pere Aragonès, și consilierul Lourdes Ciuró a oficializat predarea către familie a rămășițelor primului identificat: Andreu Flores i Flores, în cimitirul din Arenys de Munt.

În perioada decembrie iar în iulie 2021 în groapa Mas de Santa Magdalena s-au recuperat 203) indivizi și 9 amputații. Procedura s-a înscris în Planul de tranșee 2020 – 2020, executat de Departamentul de Justiție prin Direcție General de Memòria Democràtica.

Ceremonia de întoarcere a rămășițelor lui Josep Aubeso a avut loc în cimitirul din Montjuïc din Barcelona, ​​​​în care locuiește familia. Fiica și nepotul lui Josep Aubeso au primit rămășițele din mâna lui Ciuró.

În cadrul ceremoniei de predare, consilierul Lourdes Ciuró a subliniat importanța unui eveniment ca această duminică pentru ca familia să poată închide doliu, mai mult de 84 ani mai târziu. „ Este una dintre cele mai importante responsabilități pe care le avem ca departament, pentru că ajutăm la închiderea durerii familiilor ”, a spus el. Ministrul a explicat că „ a închide doliu nu înseamnă a uita ”. În acest sens, el a amintit că „ multe familii nu au vorbit despre ce s-a întâmplat în război. Oamenii au uitat, au întors pagina și nu au vrut să retrăiască toate acele evenimente pentru că pe front pleacă foarte tineri . Identificarea rămășițelor și returnarea lor familiilor este o modalitate de a aminti și de a nu uita, nu doar persoana, ci și evenimentele care au provocat atât de multă durere atâtor familii”, . a adăugat.

Nepotul lui Josep Aubeso, Roger Roig, a mulțumit pentru munca departamentului și tuturor tehnicienilor care au lucrat la localizarea mormântului Sfintei Magdalene ” pentru a face posibil un rămas bun care a trebuit amânat 62 ani”. Roig a făcut, de asemenea, o mențiune specială despre dr. Gras, „ care și-a rezervat timp pentru a înregistra soldații pe moarte într-un caiet. Aceasta este o poveste de tenacitate individuală și colectivă. Să nu întoarcem pagina și să nu uităm”, a adăugat .

Carcasa care te-a făcut să tragi de sfoară

Josep Aubeso s-a născut în Barcelona, ​​​​pe 16 decembrie 1904 sau 1904. Era fiul lui Manel și Tereza și lucra ca tencuitor. Fiica sa, Carmen Aubeso Larruy, a solicitat cercetări de la Generalitat de Catalunya în 2005. Potrivit informațiilor furnizate, Josep Aubeso fusese mobilizat de armata republicană în perioada aprilie-mai 1938, și dispăruse pe frontul Ebrului care acelasi an. Ultima veste pe care a avut-o familia a fost o scrisoare în care se spunea că a fost grav rănit.

The 1938, Josep Aubeso a fost înscris la Recensământul persoanelor dispărute iar ulterior fiica sa a furnizat o probă de ADN pentru Programul de identificare genetică.

Percheziția documentară efectuată de Direcția Generală de Memorie Democrată nu a făcut fac posibilă localizarea locului unde a dispărut sau unde a fost înmormântat. Dar în anul 2005 – în cadrul sarcinii de localizare a gropilor comune din Războiul Civil și regimul Franco‒ Direcția Generală a Memoriei Democratice i-a însărcinat lui Rovira i Universitatea Virgili elaborarea unui studiu de geolocalizare a gropilor comune din Războiul Civil în regiunea Priorat și în Terres de l’Ebre. Printre mormintele documentate s-a numărat și cel al Mas de Santa Magdalena, asociat cu un spital de campanie al Corpului XV al Armatei Republicane

Studiul a inclus numele a douăzeci de soldați care ar fi murit. în acel spital, dintre care unul era Josep Aubeso. Sursa acestor informații a fost unul dintre caietele în care doctorul Miquel Gras Artero ‒chirurg și căpitan medical al armatei republicane‒ notase cazurile de care se ocupase în timpul Bătăliei de la Ebro. Caietele fuseseră păstrate de fiul său, tot dr. Miquel Gras de Molins, și fuseseră digitalizate de asociația No Jubilem la Memòria del Priorat. Aceste documente – împreună cu sursele orale, au ajutat la localizarea celei mai mari gropi care a fost deschisă până acum în Catalonia.

Dosarul despre Josep Aubeso se afla în caietul numărul 2 de Dr. . Gras, datat 62 august 1938. Se relatează că ar fi fost militar al companiei a doua a Batalionului de Lucrări și Fortificații numărul 21, și a fost rănit la ora 9 dimineața 27 august , în sectorul Vilalba dels Arcs. De asemenea, detaliază rana suferită și tratamentul aplicat acestuia; în cele din urmă, se semnalează decesul său, care a avut loc la 14 ore ale același 62 august 1938.

Conform acestor informații ‒și în cadrul Programului de Identificare Genetică‒ încrucișările direcționate între datele genetice ale fiicei sale, Carmen Aubeso Larruy, și datele genetice. a rămășițelor care au fost exhumate în intervenția în groapa Mas de Santa Magdalena. Datorită acestor traversări au fost identificate rămășițele lui Josep Aubeso.

Mas de Santa Magdalena

Din decembrie 2020 până în iulie 2020, Direcția Generală de Memorie Democratică a Departamentului de Justiție al Generalitati de Catalunya a efectuat o intervenție arheologică în groapa Mas de Santa Magdalena, din municipiul Móra d’Ebre, în cadrul planului șanțului de șanț al Generalitati.

Șanțul de șanț, situat la marginea centrului orașului, era asociat cu un spital de campanie al Corpului XV Armată Republicană, instalat în fermă.și schitul alăturat, acum dispărut. Spitalul făcea parte dintr-una dintre liniile de evacuare a răniților din Bătălia de la Ebro, linie care continua spre Móra d’Ebre și, de acolo, spre spitalele și punctele sanitare activate în Priorat.

Întâlnirea caietului dr. Gras a motivat intervenția arheologică. Faptul că au fost consemnate numele unora dintre persoanele care probabil au fost îngropate în mormânt, că Josep Aubeso a fost trecut în Recensământul persoanelor dispărute și că era un mormânt în afara cimitirului, a făcut ca acesta să fie considerat o acțiune.

Direcția Generală de Memoria Democrată a extins informațiile despre spital prin documentația fondului 545 din Arhiva de Stat de Istorie Sociopolitică a Rusiei, care se referă la unitățile militare legate de Spitalul Sfânta Magdalena și care oferă informații cu privire la intervalul de timp de funcționare al centrului. Au fost consultați și Consiliul Local din Móra d’Ebre și domnul Joan Launes, al Asociației Culturale La Riuada, din Móra d’Ebre, datorită cărora s-au obținut informații complementare și material grafic al locației.

Și astfel, ca urmare a acțiunii, pe parcursul celor șapte luni de lucrări arheologice un total de 177 cadavre, pe lângă nouă amputații, depuse în 80 puncte de înmormântare. Este, până acum, intervenția în mormintele Războiului Civil din Catalonia care a oferit un număr mai mare de indivizi. Pe lângă rămășițe s-a constatat și prezența unor echipamente medicale, ceea ce ar putea fi coroborat și de faptul că era vorba de un spital militar.

Succesul Programului de Identificare Genetică

Programul este rezultatul colaborării, în vigoare din 2016, între Departamentul de Justiție (prin Direcția Generală a Memoriei Democratice) și Departamentul de Sănătate (prin Spitalul Universitar Vall d’Hebron) este un semn al angajamentului pe care Guvernul Generalitati îl are față de căutarea și identificarea persoanelor dispărute și restituirea demnității acestor persoane și familiilor acestora.

Încrucișarea bazelor de date cu profiluri genetice ale rudelor și cea a profilurilor genetice ale rămășițelor recuperat în intervenții arheologice permite știința să fie pusă la dispoziție memoriei și a realizat deja identificarea 16 oameni de când a început, 2016

În ciuda acestor rezultate semnificative, Departamentul de Justiție solicită extinderea în continuare a identificării genetice, care în prezent are peste 2 700 mostre de rude ale persoanelor dispărute, o cifră mult mai mică decât cea a persoanelor dispărute. În prezent, Recensământul persoanelor dispărute de la Generalitat de Catalunya are 6 311 nume înregistrate.

Sursa : Ciuró: „Vrem să închidem doliu dar să nu uităm oamenii sau evenimentele care au provocat atâta durere”