Lucrătorii migranţi in Europa se vor supune legislaţiei de securitate socială a statului de destinaţie şi vor fi îndreptăţiţi la prestaţiile de securitate socială prevăzute în această legislaţie.

Înainte de începerea activităţii lucrative, angajatorul trebuie să înscrie lucrătorul ca salariat al său la sistemul de securitate socială spaniol (Seguridad Social), urmând să plătească contribuţia corespunzătoare începând cu prima zi de lucru şi până la încetarea contractului de muncă, inclusiv în perioada de probă.

Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, legislaţia comunitară în domeniu a devenit direct aplicabilă în România, în relaţiile acesteia cu celelalte State Membre ale Uniunii Europene. Este vorba de Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 şi 574/72, până la data de 30 aprilie 2010, înlocuite, începând cu data de 1 mai 2010, de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi de Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004, acte normative comunitare care prevăd:
• egalitatea de tratament între cetăţenii Statelor Membre prin acordarea aceloraşi drepturi şi impunerea aceloraşi obligaţii de securitate socială între cetăţenii proprii şi cei ai altor State Membre, care se deplasează în interiorul Uniunii Europene;
• determinarea legislaţiei aplicabile astfel încât o persoană să nu fie supusă, în acelaşi timp, mai multor legislaţii de securitate socială;
• totalizarea perioadelor de asigurare în vederea stabilirii şi acordării drepturilor, ceea ce presupune că instituţia competentă, la calcularea drepturilor ce îi revin unui lucrător migrant (persoană care şi-a desfăşurat activitatea în mai multe state ale Uniunii Europene), ia în considerare atât perioadele de asigurare realizate în propriul stat, cât şi perioadele de asigurare echivalente acestora, realizate în celelalte State Membre. Drepturile de pensie se acordă de fiecare instiuţie competentă sub a cărei legislaţie persoana a realizat perioade de asigurare, proporţional cu numărul anilor realizaţi conform acestei legislaţii;
• exportul prestaţiilor, ceea ce presupune dreptul unui lucrător migrant de a beneficia, pe teritoriul statului de domiciliu, de prestaţiile dobândite în statele în care şi-a desfăşurat activitatea.

{loadposition publi-in-article}{jathumbnail off}