Galerie foto
[Check against delivery]
Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine ați venit la briefingul de presă organizat după ședința de guvern care doar ce s-a încheiat. Alături de mine se află domnul ministru al muncii, domnul ministru al dezvoltării și domnul ministru al mediului. Astăzi, în cadrul ședinței de guvern au fost luate o serie întreagă de decizii care vizează domeniile pe care domniile lor le coordonează. De asemenea, la finalul declarațiilor de presă și la finalul răspunsurilor la întrebările dumneavoastră, ale jurnaliștilor acreditați la guvern, voi continua să prezint și alte câteva decizii importante luate astăzi în Guvernul României. Voi începe cu domnul ministru al muncii, domnul Marius Budăi. Domnule ministru, vă rog!
Marius Budăi: Mulțumesc frumos! Bună ziua tuturor! Mulțumesc frumos pentru interes. Astăzi, Ministerul Muncii a avut trei acte normative pe ordinea de zi a Guvernului, toate trei extrem de importante, zic eu. Prima este o măsură de protecție socială care vine în sprijinul cetățenilor români care lucrează în cadrul companiilor care vor fi afectate din cauza sancțiunilor aplicate Federației Ruse, din cauza războiului din Ucraina și sunt aici trei țări pe care le-am identificat din discuțiile pe care le-am purtat cu mediul de afaceri și anume Belarus, Ucraina și Federația Rusă. Susținem, în calitate de guvern, orice măsură de sancționare a Rusiei, dar susținem în același timp că niciun cetățean român nu trebuie să sufere, și în această idee am venit astăzi cu o ordonanță de guvern prin care am reglementat că acei salariați ai acelor societăți comerciale care vor suferi din cauza sancțiunilor, dar și cele de pe linia de aprovizionare, să beneficieze de acel șomaj tehnic, şi anume 75% din contravaloarea salariului, dar nu mai mult de salariul mediu pe economie. O altă măsură extrem de importantă și o măsură la care eu țin foarte mult, deoarece sunt un lucrător vechi în Asistență Socială, este Strategia Națională privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, strategie intitulată de noi, de Ministerul Muncii, ”O Românie echitabilă 2022-2027”. De asemenea, și un plan operațional de implementare a acestei strategii. Strategia și planul urmăresc, practic, stimularea participării active a persoanelor cu dizabilități în cadrul pieței muncii, dar și o participare deplină a lor, la luarea deciziilor ce îi privesc. Sunt convins că dacă ne vom ține de această strategie până în 2027, vom putea vorbi atunci clar de o strategie a persoanelor cu dizabilități și de ”O Românie echitabilă” – așa cum am intitulat generic acest program, această strategie. Tot astăzi, în ședința de guvern, Executivul a aprobat un proiect de hotărâre, un proiect de hotărâre mai tehnic. O să vă spun doar câteva detalii. Anume actul normativ clarifică prevederi cu scopul de a crește performanța, de a crește calitatea sistemului de formare profesională. Ştiţi cu toţii că în ultimul an, în ultimii ani de fapt, din cauza pandemiei, dar și acum din cauza războiului, piața forței de muncă a avut mult de suferit și multe modificări au intervenit asupra pieței muncii. Am făcut câteva clarificări la ordin tehnic care, spunem noi, o să aducă în formarea profesională continuă a adulților, multe beneficii. Vă mulțumesc frumos! Dacă sunt întrebări!
Reporter: Bună ziua! Ieri, Banca Națională a anunțat că inflația va fi în aceste luni mai mare decât anticipase anterior, în ciuda plafonărilor la gaze și energie electrică, adică peste 11%. Credeți că măsurile care se discută acum în guvern, acele vouchere de 50 de euro pe două luni, sunt suficiente pentru a ajuta populația să facă față acestor scumpiri exagerate?
Marius Budăi: Vă reamintesc că tot în luna ianuarie, tot acest guvern, a mai luat o măsură, anume un un pachet social pe care l-am implementat în luna ianuarie. Venim și cu acest pachet de măsuri și dacă va mai fi cazul vom veni și cu alt pachet de măsuri. Deci, noi nu suntem puși aici de altceva decât să avem grijă de cetățenii români.
Reporter: Aceste măsuri vor fi aplicate de la 1 iunie sau de la 1 mai?
Marius Budăi: Haideţi să fie luată decizia finală în coaliția politică. Noi ne dorim cât mai repede. Din câte știu eu, nu am fost la ultima ședință de coaliție politică dar, din câte știu, suntem cam pe forma finală. Este la îndemâna noastră, a miniștrilor, atunci când primim dispoziție de la coaliția politică care ne susține pe noi, guvernul, să implementăm acele măsuri într-un timp cât mai scurt.
Reporter: Şi voiam să vă întreb, pe lângă șomaj tehnic intenționați să prelungiți și măsura aceea cu sistemul german?
Marius Budăi: Kurzarbeit.
Reporter: Kurzarbeit, exact, care va expira înțeleg.
Marius Budăi: Nu va expira, încă este în valabilitate trei luni de zile după încheierea stării de alertă, discutăm și acest aspect, încă nu este luată o decizie. Am discutat cu mediul de afaceri, am avut la inițiativa premierului și o discuție cu mediul de afaceri privind lucrătorii non UE și procedurile de îmbunătățire, şi suntem în contact cu mediul de afaceri și dacă va fi nevoie vom lua în calcul și această măsură.
Reporter: Mulțumesc.
Marius Budăi: Mulțumesc şi eu.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Dacă mai sunt alte întrebări.
Marius Budăi: Mulțumesc frumos! Mergem mai departe cu măsura suplimentării Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, anunțată astăzi de premierul Nicolae Ciucă. Domnule ministru Cseke Attila, vă rog.
Cseke Attila: Mulțumesc! Bună ziua! Astăzi, în cadrul ședinței de guvern, s-a aprobat proiectul de ordonanță de urgență prin care se iau două măsuri importante pe Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” și ele privesc în totalitate stabilirea cadrului financiar definitiv pentru derularea acestui program și care va fi în valoare de 65,5 miliarde de lei. Cele două măsuri propuse sunt următoarele: preluăm cele 105 proiecte de investiții mature, care au fost evaluate în cadrul apelului de proiecte care s-a desfășurat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și unde nu au putut fi finanțate toate proiectele care au fost declarate eligibile și au întrunit punctajul minim. Sunt 105 proiecte mature care au studii de fezabilitate și toate avizele necesare pentru punerea lor în implementare; oportunitatea preluării acestora a fost considerată importantă de către guvern. Este o măsură care putea fi luată acum, pentru că maturitatea acestor proiecte există acum. Peste jumătate de an avizele, autorizațiile, avizele tehnice de principiu, inclusiv studiile de fezabilitate, își pierd din valoare, nu mai sunt valabile și atunci maturitatea există astăzi și de aceea această măsură este binevenită. Deci, vom prelua aceste 105 proiecte în termen de 15 zile de la publicarea ordonanței de urgență. MIPE va transfera toată documentația tehnică a acestor proiecte către Ministerul Dezvoltării. Beneficiarii, autoritățile locale vor încărca informațiile principale în platforma digitală deschisă pentru „Anghel Saligny” și vom încheia contracte de finanțare pentru aceste investiții. Prin finanțarea acestor 105 obiective de investiții se va realiza un număr de 6.605 km de rețea de gaze naturale, 229.900 branșamente pentru un total de 166 unități administrativ teritoriale. Sunt cuprinse în aceste proiecte și proiecte care nu acoperă numai o singură unitate administrativ teritorială, sunt cinci, șase, s-au depus și prin ADI-uri. De aceea sunt 166 de UAT-uri care vor avea racordare la gaze naturale prin acest program. De asemenea, a doua măsură a fost aceea de a suplimenta limita financiară a Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” pe secțiunea de investiții drumuri și poduri, unde inițial, până astăzi, aveam alocate 20 de miliarde de lei. Având în vedere numărul de solicitări de proiecte depuse de către potențialii beneficiari, s-au de pus 5.282 de obiective de investiții pentru categoria de investiții drumuri și poduri, în valoare totală de peste 93 de miliarde de lei. Pentru a putea acoperi cât mai mare parte din aceste investiții absolut necesare pentru comunitățile locale, Guvernul a luat această decizie astfel încât de aici încolo pe secțiunea investiții, drumuri și poduri vom avea 30 de miliarde de lei. Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” va porni astfel la drum cu 65,5 miliarde de lei, din care 22,5 miliarde sunt pentru investiții, apă și canalizare, 30 de miliarde pentru drumuri și poduri și 13 miliarde pentru sisteme de distribuție gaze naturale.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule ministru! Vă rog, întrebări, dacă aveți.
Reporter: Dacă puteți să ne spuneți momentul în care ați avansat acest proiect de ordonanță. În coaliție se tot discută de foarte mult timp, știți foarte bine că aleșii locali, inclusiv din formațiunea pe care dumneavoastră o reprezentați la nivelul executivului, așteaptă de foarte mult timp acești bani. De ce nu a fost adoptată până acum și este adoptată în această săptămână, cu doar câteva zile înainte de congresul PNL? Știţi foarte bine că și când a fost celălalt congres al Partidului Național Liberal din 25 septembrie tot cu câteva zile înainte au fost dați acești bani către primari.
Cseke Attila: O singură explicație are: există o procedură legală de avizare interministerială care a fost respectată, acest proiect de ordonanță de urgență a fost pus în transparență decizională. Se știe de acest proiect de ordonanță de urgență, iar proiectul răspunde încă o dată nevoii de moment, pentru că oportunitatea, încă o dată, a preluării acestor proiecte de la POIM există astăzi, nu exista în ianuarie, nu exista în februarie, există astăzi și nu exista peste șase luni. Şi eu cred că decizia guvernului este o decizie foarte bună de a profita de acest moment în care putem să ajutăm comunitățile locale cu preluarea acestor proiecte.
Reporter: Dar sunteți de acord cu mine că existau în schimb plângeri și nemulțumiri din partea primarilor din toate cele trei partide care astăzi formează coaliția de guvernare?
Cseke Attila: Nu sunt de acord cu dumneavoastră. Eu am o relație chiar zilnică cu autoritățile locale și ieri am fost la Adunarea Generală a Asociației Orașelor, acum o săptămână am fost la Adunarea Generală a Asociației Comunelor, înainte, acum o lună, am fost la un UNJCR, luni mă duc la Asociația Municipiilor din România și am explicat tuturor celor care au fost prezenți, toți primarii care au fost prezenți, şi sunt sute de primari care sunt la o asemenea manifestare, că ceea ce noi ne-am asumat ca Minister al Dezvoltării este fezabil în continuare și anume noi ne-am asumat de la bun început, și veți vedea aceasta în declarațiile mele, ne-am asumat luna mai ca termen în care putem să demarăm acest Program Național de Investiții „Anghel Saligny”. Orice alte declarații făcute de altcineva nu sunt făcute de ministerul care derulează acest program.
Reporter: Bună ziua! Deci sunt 15 miliarde de lei în plus la acest program pentru următorii ani. Câți bani vor fi alocația anul acesta și de unde vor veni banii, pentru că în buget, bănuiesc, nu erau stabiliți.
Cseke Attila: Aici avem două aspecte: avem partea de credite de angajament care sunt acoperite prin Legea bugetului de stat – 50 de miliarde de lei, urmând ca la rectificare acest lucru să fie completat cu această sumă de 15,5 miliarde de lei, în ceea ce privește cheltuirea concretă a resurselor financiare și vorbim de credite bugetare și acolo avem 300 de milioane de lei prevăzuți în Legea bugetului de stat, dar acest program este un program care se întinde până în 2028. Nimeni, cred că nu are pretenția ca după ce vom încheia primele contracte, în timpul verii, în două luni se vor şi finaliza acestei lucrări. Acest program „Anghel Saligny” este un program de durată medie pentru comunitățile locale până în 2028, astfel încât resursele financiare vor fi asigurate în anii următori.
Reporter: Deci anul acesta, credite bugetare 300 de milioane de lei?
Cseke Attila: 300 de milioane estimate. Dacă este necesar, evident, guvernul va interveni și va mai aloca resurse, dar anul acesta este anul în care se încheie contractele de finanțare, după care autoritățile locale trebuie să mai completeze proiectele și trebuie să scoată la licitație, adică șansele ca să fie anul acesta implementate foarte mult, respectiv să se termine execuția unor lucrări, totuși nu sunt șanse mari. De aceea programul este până în 2028.
Reporter: Şi dacă ne puteţi da şi câteva exemple de proiecte care au fost introduse acum în „Anghel Saligny”, poate cele mai valoroase.
Cseke Attila: Lista celor 105 proiecte este o listă publică pe site-ul MIPE. Nu am acum la mine această listă, dar evident vă putem pune la dispoziție, pentru că această listă este publicată de vreo lună şi ceva, de când s-a încheiat apelul de proiecte.
Reporter: Şi, dacă am reținut bine, considerați că e o coincidență faptul că se aprobă această suplimentare înainte de Congresul PNL?
Cseke Attila: Nu are relevanță. Guvernul este hotărât ca acest Program Național de Investiții „Anghel Saligny” să fie un ajutor semnificativ pentru comunitățile locale. S-a întâmplat acum, pentru că acest guvern este determinat de la formarea lui de a ajuta implementarea acestui program.
Reporter: Şi o ultimă întrebare. Înțeleg că săptămâna aceasta trebuie definitivat pachetul de măsuri social-economice. Care sunt propunerile venite de la UDMR?
Cseke Attila: Eu pot să vă spun de propunerile pe care le facem ca Minister al Dezvoltării. Acel proiect de OUG care la fel este pus în transparență decizională şi pentru care a existat grupul de lucru cu toate ministerele interesate legat de ajustarea contractelor de lucrări publice şi care are un impact estimat asumat de coaliția de guvernământ şi de către guvern în această fază de 5,16 miliarde de lei în plus, ajustarea contractelor publice, astfel încât investițiile să poată continua. După cum știți, anul trecut, prin Ordonanța 15 s-a făcut un pas. Pot să vă spun că la nivelul Ministerului Dezvoltării prin acea ordonanță au fost salvate peste 1.600 de contracte de investiții, care au putut fi ajustate, astfel încât antreprenorul n-a mai reziliat aceste contracte. Din păcate, de atunci este o creștere continuă, dar nu numai a prețului materialelor, şi a manoperei şi a pârții de transport, astfel încât noi vom veni cu o soluție integrată, pentru a ajusta în mare măsură toate contractele cu finanțare de la nivelul bugetului de stat prin programe de investiții din fonduri europene, ca aceste contracte să poată continua şi investițiile să se finalizeze.
Reporter: Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc şi eu. Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc pentru participare. Decizii foarte importante pentru protejarea mediului şi pentru calitatea vieții, în general, o să-l rog pe dl ministru al mediului, dl. Tánczos Barna, să prezinte trei dintre actele normative importante.
Tánczos Barna: Bună ziua, mulțumesc pentru posibilitatea şi șansa de a vă oferi aceste informații. Mulțumim pentru interes. Astăzi, a fost o zi extrem de importantă pentru Ministerul Mediului. Am aprobat trei acte normative, două OUG şi o HG, au fost şi alte documente, dar acestea sunt cele mai importante. Prima OUG se referă la măsurile de eficientizare a gestionării deșeurilor şi aici decizia cea mai importantă este incriminarea faptelor de incendiere şi de îngropare a deșeurilor. Aceste practici afectează grav mediul înconjurător şi a decis guvernul, astăzi, ca pentru aceste fapte pedeapsa să fie o pedeapsă cu închisoare de la 3 la 5 ani. În trecut am susținut de fiecare dată, de la începutul mandatului, necesitatea înăspririi pedepselor în gestionarea ilegală, incorectă a deșeurilor. Incendierea şi îngroparea, practic, ne afectează pe toţi, afectează aerul şi afectează aproape ireversibil apele subterane, motiv pentru care şi în parlament, şi la audierile la care am participat în calitate de ministru propus, am susținut cu bună-credință de fiecare dată că este nevoie de decizie rapidă în acest sens. Am ales varianta OUG, pentru că nu mai putem aștepta. Aceste incriminări intră în vigoare imediat ce apare în Monitorul Oficial OUG şi sancțiunile pot fi înăsprite imediat. În același timp, pentru abandonarea deșeurilor am venit cu o clarificare a definiției, am clarificat definiția abandonării şi am majorat amenzile. Amenda pentru persoană fizică începe de la 10.000 de lei pentru deșeurile abandonate până la 20.000 de lei, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 la 70.000 de lei amendă contravențională. În aceeași OUG am clarificat câteva aspecte legate de arderea miriștilor. Săptămânile trecute am avut foarte multe incendii, într-un raport pe care l-am pregătit, informăm Ministerul Agriculturii, zilele acestea cu privire la 10.000 de arderi simultane în țară. Au fost la un moment dat 7.000 de focuri sau incendieri de miriști simultane în România, motiv pentru care, acum câteva săptămâni bune, când am lansat în avizare interministerială acest proiect de ordonanță de urgență, am propus ca pentru persoanele fizice, amenzile să fie majorate la 7.000 de lei minimul și 15.000 lei maximul amenzii, iar pentru persoanele juridice, amenzi între 50.000 și 100.000 de lei. În cazul miriștilor, sunt foarte multe aspecte care trebuie avute în vedere. Pe de o parte, este poluat aerul. Pe de altă parte, se distrug habitate, se distruge habitatul unor specii. De foarte multe ori, aceste incendii au loc în zonele protejate. Am avut ieri exemplul parcului Văcărești și văzând ce s-a întâmplat acolo și văzând cât de mare este câteodată iresponsabilitatea cetățenilor, cred că amenzile trebuie să fie cât se poate de mari și cât se poate de drastice. În același timp, afectăm și punem în pericol vegetația forestieră. De foarte multe ori aceste incendii se extind spre zonele forestiere, spre fondul forestier. Și din păcate anul acesta am avut tragedii. Am avut cazuri în care viața oamenilor a fost pusă în pericol, am avut chiar și un deces și s-au ars case, pensiuni, gospodării, anexe din cauza acestor iresponsabilități și focurilor de miriști, turbării, litiere, stuf în Delta Dunării, de exemplu. În aceeași OUG, tot în domeniul gestionării deșeurilor, venim cu o soluție pentru autoritățile locale, pentru consiliile județene și pentru consiliile locale și prevedem în legislația privind exproprierile, posibilitatea ca terenurile necesare înființării unor gropi de depozitare autorizate, terenuri necesare pentru crearea de logistică de gestionare a deșeurilor să fi expropriate pentru utilitate publică – este un pas important, un ajutor real pentru consiliile județene care trebuie să implementeze strategiile de gestionare a deșeurilor, acele smiduri şi venim în sprijinul lor cu această prevedere. Punctul 4 din această ordonanță de urgență, tot legat de gestionarea deșeurilor, se referă la București. În București, un an de zile am căutat soluții cu care să sprijinim autoritatea locală, primăria generală și primăriile de sector, să se organizeze și să implementeze politici efective și eficiente de gestionare a deșeurilor. Nici până în ziua de astăzi nu avem o claritate în ceea ce privește strategiile pe termen mediu și lung. Nici pe termen scurt nu au făcut, aceste autorități locale, pași semnificativi, pentru că legislația, până acum, prevedea ca activitatea de colectare -transport a deșeurilor să fie atributul sectoarelor, iar începând de la tratare-depozitare, activitatea să fie desfășurată, organizată de Primăria Generală a Capitalei. Au fost foarte multe dezbateri pe această temă, foarte multe dispute între aceste unități administrativ teritoriale. Anul trecut, cred că în august, am avut penultima discuție pe această temă. Am solicitat un acord între aceste primării de sector și primăria generală, cu privire la viziunea dânșilor, pe termen mediu și lung. Acum două luni de zile, dacă nu mă înșel, am avut ultima discuție pe această temă și la această discuție, s-a decis crearea unei oportunități, posibilitatea de a fi preluată activitatea de depozitare de către sectoare. Prin această posibilitate, se creează o alternativă la situația actuală, legală de depozitare a deșeurilor din București în spații autorizate, pentru că în procesul de elaborare a ordonanței și documentarea propunerii, am primit o adresă clară, un punct de vedere clar de la ANRSC care spune că licența acordată societății care gestionează acum platforma aceea de depozitare, unde se duce grosul deșeurilor din București, este fără licență. Licența a încetat pe data de 14.07.2020. Este în instanță, așa este. Atât valabilitatea contractului, cât și valabilitatea licenței sunt discutate în instanță, dar pe termen scurt acum trebuie să oferim soluții pentru primării. Împăduririle. După această ordonanță de urgență, guvernul a discutat şi a aprobat ordonanța de urgență privind sprijinirea programului de împădurire în România. Este probabil cel mai important pas pe care îl facem și aș putea să spun în ultimele decenii în ceea ce privește împăduririle. Față de 2.300 de hectare terenuri împădurite în 2014, în 2020 au fost doar 200 de hectare împădurite în România, suprafețe noi. Nu vorbim de suprafețele care trebuie împădurite după exploatare, după acele tăieri care sunt prevăzute în amenajamente silvice. Pentru a schimba această situație este nevoie de o nouă reglementare; această reglementare face posibil ca terenurile agricole degradate, terenurile agricole de slabă calitate să intre în Programul Național de Împădurire. În același timp, această ordonanță de urgență face posibil ca după finanțarea împăduririi efective, beneficiarii acestei împăduriri să poată solicita un sprijin pentru sechestrare de carbon. Acest sprijin va fi în valoare de 456 de euro pe hectar pe an. Practic, compensăm pierderile de venit din agricultură, compensăm renunțarea la subvențiile din agricultură și le oferim noilor proprietari de păduri pentru 20 de ani o finanțare suficient de mare ca acest program de împăduriri să fie atractiv. 730 de milioane de euro este suma prevăzută în PNRR pentru împăduriri; în afară de această sumă, după realizarea împăduririlor, an de an se vor plăti subvențiile sau primele de sechestrare de carbon. Al treilea act normativ aprobat se referă la un proiect foarte important pentru Agenția Națională de Protecție a Mediului și pentru Garda de Mediu, pentru că am aprobat un proiect în valoare de 57 de milioane de lei prin care se vor achiziționa 21 de sisteme mobile de monitorizare a calității aerului, 46 de sisteme aeropurtate și o platformă online pentru managementul sistemelor aeropurtate. Prin aceste sisteme se poate monitoriza gazul de depozit provenit de la deșeurile menajere; aceste sisteme aeropurtate vor putea monitoriza gropi de gunoi sau chiar și unități industriale; putem monitoriza incineratoare; putem monitoriza compuși rezultați din industria prelucrării lemnului, dacă este nevoie și putem monitoriza și compuși foarte, foarte periculoși: metil /…/, acidul clorhidric, acidul cianhidric, deci sunt substanțe sau sunt compuși care pot afecta viața, sănătatea noastră. Sistemele vor ajuta cele două agenții, de fapt agenția și garda să fie mult, mult mai eficiente. Vă mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu, domnule ministru! Vă rog, dacă aveți întrebări pentru domnul ministru Tánczos Barna.
Reporter: Domnule ministru, câteva lămuriri cu privire la incendiere. Spune în textul legii că „incendierea oricărui tip de deșeuri” și deja sunt reacții în spațiul public, chiar de la anumiți parlamentari din opoziție care susțin că inclusiv dacă un om va face un grătar sau un ceaun în curtea sa ar putea să fie amendat, așa cum arată textul legii adoptat astăzi în ordonanță.
Tánczos Barna: Nu aş vrea să folosesc cuvinte dure. Este o abordare și o interpretare total inexactă. Orice obiect trebuie reglementat pentru că poate să spună oricine, oricând dând foc la trei cauciucuri că nu sunt deșeuri, sunt cauciucurile personale, tocmai a vrut să le folosească pentru mașină, dar nu sunt deșeuri sunt obiecte. Deci poate spune oricine, oricând că obiectele incendiate nu sunt deșeuri, din punctul lui de vedere, ci obiecte, de aceea este nevoie de această reglementare. Orice deșeu, orice intră în categoria de deșeu, cine nu se pricepe să nu facă comentarii. Garda de Mediu ştie exact ce înseamnă încadrarea unor bunuri, unor obiecte la categoria deșeuri.
Reporter: Ca să înțeleagă omul de acasă, dacă de Paște, de 1 Mai va face un grătar sau undeva nu va fi amendat.
Tánczos Barna: Doamne ferește, nu comentez prostii.
Reporter: Şi o altă precizare. În ce situații se ajunge la închisoare? Ați vorbit de închisoare de la 3 la 5 ani pentru depozitarea inadecvată a deșeurilor.
Tánczos Barna: În cazul îngropărilor, dacă cineva vrea să ascundă deșeuri şi îngroapă cantități, orice cantitate de deșeu şi se demonstrează acest lucru, dosar penal şi închisoare de la 3 la 5 ani. În cazul în care cineva incendiază deșeuri şi poluează aerul prin această incendiere, la fel închisoare de la 3 la 5 ani.
Reporter: De la prima abatere?
Tánczos Barna: De la prima abatere, se face dosar penal, se cercetează şi mai departe este decizia instanței cum aplică sancțiunea penală. Cu siguranță, există sancțiune penală cu suspendare, există sancțiunile penale cu executare, dar în momentul în care vorbim de pedeapsă penală, putem vorbi şi putem să ageaăm cu toții că este o înăsprire semnificativă a pedepselor pentru aceste abateri.
Reporter: Bună ziua. Şi de când ar urma să intre în vigoare?
Tánczos Barna: Imediat după apariția în Monitorul Oficial, săptămâna aceasta. Aceasta este diferența între dezbaterile interminabile în parlament şi discuții pe sintagme şi OUG care produce efecte şi de la care putem să avem rezultate imediat.
Reporter: Şi cine aplică?
Tánczos Barna: Garda de Mediu, Poliția, Procuratura, tot lanțul de organe ale statului.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, dle ministru. Cu permisiunea dvs. aş vrea să adaug câteva dintre deciziile luate astăzi în cadrul ședinței de guvern. A fost aprobată OUG pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul gestionării financiare a fondurilor europene şi pentru adoptarea unor măsuri privind beneficiarii de fonduri europene. OUG instituie măsuri concrete pentru a diminua efectele negative determinate de limitarea sau întreruperea activităților socio-economice ca urmare a contextului epidemiologic şi vizează modificarea a două acte normative, care reglementează gestionarea fondurilor europene atât pentru perioada 2007-2013, cât şi pentru 2014-2020. Astfel, pentru a veni în sprijinul beneficiarilor Programului Operațional Infrastructură Mare sunt extinse domeniile pentru care va fi suportată TVA de la bugetul de stat, fiind incluse domeniile care privesc dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale şi creșterea producției de energie din resurse regenerabile, mai puțin exploatate, precum biomasă, biogaz geotermal, în plus pentru a optimiza fluxurile financiare de la nivelul Programului Operațional Regional 2014-2020 şi pentru a evita întârzierile pentru plățile efectuate către beneficiari, ordonanța stabilește o valoare minimă de 200.000 de lei pentru cheltuielile efectuate, care trebuie incluse într-o cerere de rambursare, pentru ca aceasta să poată fi depusă de către beneficiar la Autoritatea de Management. În plus, până la finalul acestui an, se majorează procentul de prerefinanțare de la 10% la 30%, așadar o triplare a prerefinanțării pentru constituirea de stocuri de materii prime şi echipamente, cu condiția să existe în implementare contracte de achiziții de produse, echipamente, lucrări sau contracte de achiziții de servicii pentru documentațiile tehnico-economice. În domeniul sănătății a fost aprobată OUG pentru stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum şi interpretarea, modificarea şi completarea unor acte normative. Astfel, ordonanța aprobată astăzi va asigura accesul neîntrerupt şi nediscriminatoriu al asiguraților la serviciile acordate în sistemul de sănătate, precum şi continuarea măsurilor de limitare a răspândirii infecției cu noul coronavirus SARS-COV-2 în rândul populației. Potrivit noului act normativ, medicii de familie şi medicii din ambulatoriu clinic de specialitate vor putea acorda în continuare consultații medicale la distanță pentru pacienții cu afecțiuni cronice şi care suferă de boli cu potențial endemoepidemic. Terapiile psihiatrice, serviciile conexe ale actului medical furnizate de psihologi sau logopezi se vor putea acorda în continuare de la distanță, iar aceste consultații efectuate la distanță vor fi validate fără a mai fi necesară utilizarea cardului național de asigurări sociale de sănătate sau a documentelor înlocuitoare ale acestuia. Mai multe detalii, atât colegii de la comunicare, cât și cei de la Ministerul Sănătății vă pot oferi la cerere. În privința controlului tuberculozei în România, aș vrea să vă semnalez că, la propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat cadrul legal necesar pentru a acoperi, de la bugetul de stat, taxa de valoare adăugată de peste 1,4 milioane lei pentru bunuri și servicii achiziționate în cadrul proiectului Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România – un program finanțat prin Fondul Global printr-un grant de tranziție. Valoarea totală a programului este de peste 6,7 milioane euro, având ca o durată de implementare care va dura până în 31 martie anul viitor. Tot astăzi a fost aprobat un proiect de lege pentru modificarea Legii 56 din 1997 privind aplicarea prevederilor Convenției pentru interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora. Actul normativ prevede modificarea denumirii Autorității Naționale pentru Aplicarea prevederilor Convenției, din Agenție în ANCEX, departamentul pentru control exporturilor din subordinea MAE, aplicarea principiului liberei circulații a mărfurilor între statele membre UE, precum și actualizarea valorilor amenzilor contravenționale. Cu aceeași ocazie, actul normativ actualizează lista de substanțe chimice supuse controlului. Un alt proiect de lege vizează participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la Centrul de Excelență pentru Managementul Crizelor și Răspuns la Dezastre, reglementându-se condițiile și criteriile de selecție a personalului trimis în misiune permanentă. Aș vrea să vă spun că Centrul de Excelență pentru Managementul crizelor și răspuns la dezastre este un organism internațional, înființat în 2013 de către Republica Bulgaria, în calitate de națiune cadru, Republica Elenă și Republica Polonia, având calitate de națiuni sponsor. Participarea României la acest centru antrenează mai multe avantaje privind posibilitatea de a beneficia de experiență și lecții învățate atât la nivelul NATO, cât și la nivelul UE în acest domeniu. Un al treilea proiect de lege, pe care aș vrea să vi-l semnalez și care a fost discutat și aprobat astăzi în guvern, vizează stabilirea cadrului organizatoric în vederea operaționalizării naționale a sistemului de intrare/ieșire și a Sistemului European de Informații și Autorizare privind Călătoriile. Este vorba de un cadru normativ care asigură aplicarea în țara noastră a regulamentului UE 2017/2226 de instituire a sistemului de intrare/ieșire, regulamentul entry/exit și a regulamentului UE 2018/1240 de instituire a sistemului european de informații și autorizare privind călătoriile. Astfel, desemnarea punctelor de acces centrale se va face la nivelul Poliției de frontieră, adaptarea și dezvoltarea infrastructurii naționale de frontieră fiind stabilite în responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne. Acestea ar fi principalele elemente de noutate pe care aş fi vrut să vi le supun atenției. Dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziție.
Reporter: Bună ziua! Grupul Humanitas a adresat o invitație astăzi premierului, ministrului de interne pentru a participa la o conferință pe cazul campaniei de denigrare la adresa jurnalistei Emilia Șercan. Ați primit această invitație? Veți da curs, pentru mâine la ora 13:00?
Dan Cărbunaru: Poziția Guvernului și a prim-ministrului în legătură cu cazul la care faceți referire, ca și în celelalte cazuri în care, în mod repetat, Guvernul României și premierul Nicolae Ciucă au transmis de îndată şi extrem de tranșant, pozițiile față de astfel de situații, rămâne aceeași: libera exprimare în România este garantată, dreptul jurnaliștilor de a-și face meseria este intangibil, orice încercare de intimidare sau de influențare a modului în care un jurnalist în România sau redacție din România își exercită drepturile constituționale de liberă exprimare a cuvântului, nu doar că este condamnată de Guvernul României și/sau de către premier, dar trebuie gestionată cu responsabilitate de autoritățile statului român. În privința invitației despre care dumneavoastră ați vorbit, nu am elemente dar pot verifica și reveni cu un răspuns.
Reporter: Reacția guvernului a fost abia după 24 de ore de când a semnalat Emilia Șercan ceea ce i se întâmplă. Dumneavoastră, guvernul, ați spus că premierul solicită autorităților să se investigheze. Concret, ce măsuri a luat premierul?
Dan Cărbunaru: Dosarele penale care sunt constituite în această speță sunt instrumentate nu doar de către Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul Poliției, dar potrivit procedurii penale sunt sub coordonarea Parchetului, sub coordonarea procurorilor de caz. Nu pot comenta, de la pupitrul guvernului, modul în care decurge o anchetă, dar pot să repet ceea ce am mai spus de fiecare dată și anume că poziția guvernului, poziția prim-ministrului sunt tranșante în acest sens: orice activitate ilegală, mai ales atunci când este vorba de încercări de a influența sau intimida jurnaliști, trebuie adusă în fața legii, iar responsabilii trebuie să plătească.
Reporter: Bună ziua! Domnul Dan Vîlceanu și-a dat demisia din guvern?
Dan Cărbunaru: Domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene a participat la această ședință de guvern. Nu am date, cel puțin până la momentul la care vorbim acum în acest briefing de presă, că și-ar fi depus demisia. Putem verifica și, dacă vor apărea elemente de noutate pe parcursul acestei zile sau ulterior, evident că vor fi aduse la cunoștința dumneavoastră și a opiniei publice. Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc foarte mult pentru participare! Vă doresc o zi bună tuturor!
