Galerie foto

[Check against delivery]


Dan Cărbunaru: Bună seara, tuturor! În urmă cu doar câteva minute s-a încheiat ședința de guvern dedicată măsurilor suplimentare pe care Guvernul României, condus de premierul Nicolae-Ionel Ciucă le-a luat astăzi. După cum știți, la începutul zilei au fost organizate mai multe întâlniri sub egida task-force-ului privind situația din Ucraina, după care, în această după-amiază, premierul și miniștrii Guvernului au aprobat măsuri suplimentare care să permit României să acorde ajutor cetățenilor ucraineni, pe măsura evoluției situației de la granițele României. Alături de mine, în această seară, se vor afla domnul ministru Lucian Bode și domnul doctor Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, recent întors de la granița de nord și de la granița de sud-est a României. Îl rog, pentru început, pe domnul ministru al Afacerilor Interne să ne prezinte documentele aprobate azi în ședința de guvern și situația de la granițele României. Domnule ministru, vă rog!  

Lucian Bode: Mulțumesc! Guvernul a adoptat astăzi o ordonanță de urgență privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul roman cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite proveniți din zona conflictului armat din Ucraina. Având în vedere concluziile taskforce-ului organizat la nivelul Guvernului, în cadrul căreia au fost analizate situațiile din Ucraina și implicațiile acesteia pentru interesele României, atât în planul securității, cât și în plan politic și umanitar, având în vedere necesitatea asigurării unor condiții adecvate pentru cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România și care nu solicită o formă de protecție conform legii privind azilul în România, având în vedere necesitatea unei reglementări uniforme, care să instituie norme clare referitoare la asigurarea finanțării acțiunilor de gestionare a crizelor și reacție rapidă, am stabilit, prin Ordonanță de Urgență, faptul că cetățenii străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România și care nu solicită o formă de protecție, potrivit legii privind azilul în România, beneficiază în cadrul taberelor temporare de cazare și asistență umanitară sau în alte locuri de cazare stabilite de Comitetele Județene sau Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență de asigurarea următoarelor utilități de primă necesitate pe perioada staționării temporare: hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, asistență medicală primară și tratament corespunzător, asistență medicală de urgență, dreptul de a fi inclus în programele naționale de sănătate publică. Utilitățile de primă necesitate prezentate anterior se asigură conform Hotărârii de Guvern 1251/2006, cu modificările și completările ulterioare, hotărâre care a fost și ea modificată astăzi și despre care o să vă spun câteva cuvinte imediat. Precizez faptul că am stabilit de asemenea achiziția produselor prevăzute și a serviciilor de cazare, se realizează prin procedură de achiziție publică în regim de urgență. De asemenea, am stabilit faptul că toate cheltuielile ocazionate cu aceste utilități de primă necesitate prevăzute la Articolul 1, precum și cele necesare funcționării taberelor temporare de cazare și asistență umanitară, respectiv cele aferente asigurării cazării în alte locații stabilite conform reglementărilor în vigoare, se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, respectiv de la bugetul Ministerului Sănătății. Încă două precizări: copiii, cetățeni străini, neînsoțiți de părinți sau de un alt reprezentant legal, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, beneficiază de protecție specială prevăzută de Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului republicată cu modificările și completările ulterioare. Ultima precizare: valoarea maximă a costurilor aferente cazării în alte locații stabilite de comitetele județene sau Comitetul municipiului București pentru situaţii de urgență, se va aproba prin hotărâre a Guvernului. Pe scurt, practic, prin această ordonanță de urgență, am asigurat cadrul finanțării tuturor costurilor necesare în aceste tabere temporare unde, cei care vin din Ucraina, au dreptul legal să staționeze, să fie asistați, maxim 72 de ore și totodată am precizat cum se vor stabili celelalte costuri legate de cazarea acestora, după ce părăsesc aceste tabere temporare. Mai exact, vom veni cu o Hotărâre de Guvern și vom stabili cuantumul și toate detaliile necesare. Cel de-al doilea proiect de act normativ la care vreau să fac referire în intervenția mea, este o hotărâre a Guvernului pentru modificarea normelor metodologice de aplicare a Legii 122 /2006 privind azilul în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului 1.251/2006. Aici am modificat un singur articol, astfel o să îmi permiteţi să vi-l și prezint: solicitantul de azil beneficiază la cerere de hrană în limita sumei de 20 de lei per persoană per zi, de îmbrăcăminte ,în limita sumei de 135 lei per persoană pe sezonul de vară și 200 de lei/persoană pe sezonul de iarnă și de alte cheltuieli în limita sumei de 12 lei/persoană pe zi, cheltuieli cu produse de igienă personală, spre exemplu. Vreau să fac mențiunea că procedura și cuantumul sumelor aferente asigurării condițiilor materiale de primire se stabilesc prin hotărâre a guvernului, așa cum am făcut noi astăzi, pe baza datelor comunicate de către Institutul de Cercetare a Calității Vieții sau de Institutul Național de Statistică. Practic, am actualizat aceste valori, în baza acestor note de fundamentare și, astăzi, guvernul le-a aprobat. O ultimă  precizare în intervenția mea, legată de numărul cetățenilor ucraineni care au intrat în România de la începutul conflictului, numărul cetățenilor care au rămas pe teritoriul României, cei care au părăsit România, respectiv care este gradul de ocupare în centrele de azil, respectiv taberele temporare. Vă dau aceste cifre de astăzi, de la ora 16.00. Așadar, la ora 16.00, un număr de 56.371 de cetățeni ucraineni au intrat prin punctele de trecere a frontierei în România. 28.174 au ieșit prin frontierele României în această perioadă, așadar, astăzi la orele 16.00, pe teritoriul României se aflau 28.197 de cetățeni ucraineni. Dintre aceștia, în acest moment, 318 au solicitat această formă de protecție legală, și anume cazarea într-un centru de azil, în unul din cele șase centre. În prima zi, așa cum știți, au fost 54, în a doua zi 102, astăzi până la ora 16.00, 162, în total 318 cetățeni sunt, în acest moment în cele șase centre, cei de astăzi fiind repartizați la Galați, Rădăuți și Șomcuta Mare. În ceea ce privește situația din taberele temporare ridicate la Siret, respectiv Sighetu Marmației, mai multe detalii o să vă prezinte domnul secretar de stat Raed Arafat, care vine din teren, în urmă cu o oră a sosit în București. Vreau să fac precizarea că, în acest moment, avem tabăra de la Siret ocupată cu 180 de cetățeni. Despre naționalitatea lor, despre șansele să rămână mai multe zile în această tabără o să ne spună domnul secretar de stat. Ce vreau să menționez în final – că toate cele nouă puncte de trecere a frontierei de stat a României pe relația cu Ucraina – şase -, respectiv pe relația cu Republica Moldova – trei – au fost organizate în urma unui plan de acțiune stabilit la nivelul Ministerului Afacerilor Interne astfel încât dezorganizarea pe care am văzut-o în vama Siret atunci când am vizitat această locație împreună cu prim-ministrul să nu mai o vedem nicăieri. O să vedeți, probabil ați văzut deja cum sunt organizate atât zona de tampon până în punctul de trecere a frontierei, zona de primire, zona de așteptare, cu corturi încălzite, cu rânduială, așa cum este normal să se întâmple, în condițiile în care toți angajații Ministerului Afaceri Interne, fie că vorbim de polițiști, pompieri, jandarmi, polițiști de frontieră, colegii noștri de la Inspectoratul General pentru Imigrări, știu ce au de făcut. Toate cele nouă puncte trebuie să fie organizate impecabil și ne-am dori ca acest lucru să îl putem vedea și în corespondență cu colegii noștri din Ucraina. Din păcate, acolo lucrurile nu arată foarte bine pentru toți cei care așteaptă să fie procesaţi și să treacă frontiera în România. Vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru. Vom reveni la întrebări după ce o să-l rugăm pe domnul Arafat să ne prezinte situația de la graniță, din punctele de trecere a frontierei și din taberele pe care le-a organizat. Domnule doctor, vă rog.

Raed Arafat: Bună seara. În primul rând, așa cum a spus domnul ministru anterior, o să iau la rând cele trei zone pe care le-am vizitat. Prima este Siret, unde am rămas după vizită cu domnul prim-ministru pentru a găsi soluții mai bune de organizare și de fluidizare a fluxului de acolo. La Siret, în acest moment există o tabără instalată – inițial a fost de 200 de locuri, acum s-au instalat încă 200 de locuri, ceea ce înseamnă 400 de locuri și se lucrează pe instalarea unei noi tabere, la aproximativ 20 de km, în zona Rădăuți, unde vor fi incluse inclusiv containere încălzite de locuit care au fost donate; am pus în legătură donatorul cu inspectorul șef care organizează toate aceste aspecte la Suceava și care vor veni în completarea celei de-a doua tabere. După care, tot la Siret, a fost identificată o școală și o sală de sport care vor fi puse integral la dispoziția persoanelor care trec pe acolo și care au nevoie de cazare până sunt procesate sau pentru o durată până le găsim loc de cazare, aceasta este o școală care va asigura aproximativ 500 de locuri. Cazarmamentul pentru ea – paturi, pături, saltele, perne, tot – au fost trimise la Suceava și urmează ca școala să fie folosită în seara asta pentru copiii care sunt printre cei 180 de persoane pe care le-a menționat domnul ministru, astfel încât copiii vor fi duși la școală până ce colegii de la Inspectoratul General de Imigrări vor termina prelucrarea datelor pentru adulții care sunt în tabără. Taberele, cum am spus până acum, sunt destinate pentru tranzitare. Temporar. Maxim 72 de ore, dar încercăm să fie mult, mult mai puțin decât 72 de ore. Având în vedere și condițiile meteo şi faptul că sunt copii printre cei care erau în tabără de la Siret, copiii vor fi duși la școală, cum am zis, unde e mai cald, mai bine, iar  adulții, după ce sunt preluaţi, vor merge către școală, după care se va găsi o altă cazare pentru ei, în locuri stabilite de către autorități. Pot să spun că, la Suceava, au fost identificate 3.000 de locuri de cazare voluntară, adică locuri oferite, dintre care, în jur de 400, într-una din mănăstirile din Suceava. Deci, există locuri unde să fie duse persoanele respective după preluare.  La nivelul Sighetul Marmației, ieri a fost instalată o tabără de 200 de persoane. Fluxul este mai mic la acest moment, după cum a zis domnul ministru, nu există nicio persoană în tabără, există însă un centru care este operat de Biserica Catolică și unde există câteva femei cu copii care sunt în centrul respectiv și din partea cărora se așteaptă decizia dacă doresc să meargă mai departe, dacă doresc să rămână în România, dacă doresc să li se asigure condiții pentru a rămâne în România și a munci în România- am înțeles că există discuții în legătură cu ele – dar sunt îngrijite în condiții foarte bune. Am vizitat ieri și trebuie să mulțumim tuturor celor care ne sprijină la acest moment, pentru că condițiile care le-am văzut au fost impecabile, foarte bune și persoanele care sunt acolo, foarte bine îngrijite. La Isaccea, am ajuns astăzi dimineață. În zona de trecere a frontierei, sunt organizate mai multe corturi, astfel încât cei care sosesc cu bacul – pentru că acolo sosesc cu bacul și vin deodată câte 100-200 de persoane, plus mașini, care intră simultan în punctul de frontieră. Sunt organizate mai multe corturi de recepție, corturi unde persoanele pot aștepta prelucrarea datelor de către cei de la IGI, dacă nu au acte sau dacă au solicitare de azil și atunci IGI le prelucrează datele. Cei care au acte și care pot să treacă mai departe sunt prelucraţi de poliția de frontieră și trec mai departe. În toate tabelele sunt organizate mecanisme sau posibilități, mijloace de transport, fie din partea Inspectoratului pentru Situații de Urgență, fie din partea autorităților publice locale, fie de către sectorul privat și care duc persoanele respective către destinațiile lor dacă nu au mijloace de transport. Mulţi sunt așteptaţi de familiile lor care îi preiau și îi duc la locuințe private. Asta este din punct de vedere al fluxului persoanelor care vin și al managementului fluxului și al tabelelor și zonelor de cazare temporară și transport către zone de cazare mai bine puse la punct şi mai mai bune din punct de vedere uman. În afară de asta, ce am observat în toate aceste locații este implicarea foarte bună a autorităților publice județene, autorităților publice locale. Am văzut şi implicare în a sprijini și partea ucraineană și a trimite alimente, medicamente, materiale sanitare dincolo de graniță, inclusiv pentru a-i sprijini pe cei care sunt în așteptare, şi foarte foarte bună colaborare cu sectorul organizațiilor nonguvernamentale.  În toate cele trei zone am găsit una sau mai multe organizații nonguvernamentale, am găsit voluntari care lucrează și lucrează alături de colegii de la ISU și voluntarii de la ISU și asigură acolo sprijinul pentru persoanele care intră, de la distribuirea de alimente și până inclusiv la sprijin psihologic în timpul așteptării, există psihologi, există translatori. La Isaceea am găsit cinci tineri voluntari translatori, care asistau la fiecare sosire de bac, să discute și să traducă între cei care primesc copii sau persoanele care vin și persoanele care nu știu limba română sau au nevoie de traducere. Deci, cam asta este situația. Au mai apărut în trecerea de frontieră și alte cazuri de cetățeni din alte țări, care erau studenți în Ucraina, au venit prin România și aici s-a colaborat foarte bine cu Ministerul Afacerilor Externe, cu ambasadele țărilor de unde provin studenții și se asigură transferul lor către țările de unde provin. De exemplu, India deja a organizat aproape trei transporturi către India, după ce au trecut și după ce au fost sprijiniți de către colegii noștri de la graniță. Deci, colaborarea este foarte bună, s-a stabilit la fiecare punct de trecere un mecanism de coordonare integrat, cu o comandă unică, cu o persoană care coordonează, dar care are, în acest mechanism, reprezentanți la toate organizațiile și toate instituțiile, inclusiv a celor din partea autorităților publice și din partea organizațiilor nonguvernamentale, acolo unde s-a dorit acest lucru. Crucea Roșie română s-a implicat și vreau să le mulțumesc și lor. Astăzi, din ce știu, au trimis pachete dincolo de graniță, pentru cei care așteaptă în zona Siret, și aceste activități continuă. Datele sunt în dinamică, pot să se schimbe oricând cifrele și ne pregătim mai departe pentru o eventuală creștere a fluxului dinspre Ucraina.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Aș vrea doar se adaug, domnule doctor, faptul că, așa cum domnul prim-ministru a anunțat în cursul zilei de astăzi, România va trimite o a doua tranșă de ajutoare pentru Ucraina, în valoare de peste 3 milioane de euro, constând în căști de protecție, veste antiglonț, medicamente, alimente, apă și alte lucruri de care este nevoie în acest moment în Ucraina. În același timp, în această seară, o să vă rog să ne dați mai multe detalii legate de transport, primul transport organizat în cadrul platformei lansate de guvern de ajutor umanitar, în care sprijinul anunțat de societățile nonguvernamentale, de voluntari, de societăți comerciale deja s-a coagulat și va pleca primul transport către Ucraina.

Raed Arafat: În colaborarea noastră împreună cu societatea civilă s-a creat, la nivelul Centrului de Coordonare, la CNCCI, s-a creat un grup în care toată lumea oferă ce poate să ofere, se pun nevoile și bineînțeles se lucrează și pentru sprijinul părții ucrainene, dar și pentru sprijinul zonelor de graniță și unde există flux de personae care trec acum granița către România. Deci, în acest sens, ajutoarele care pleacă din partea noastră sunt de două categorii: categoria despre care a vorbit domnul secretar de stat și este categoria pe care o dă Guvernul prin ANRSPS și, într-adevăr, există acum, pe baza listelor primite din Ucraina, o propunere de trimitere a unor materiale, cazarmament și alte necesități către comunitatea din Ucraina pe zona Siret și pe zona cealaltă, deci pe zona Sighet. Aici vorbim de materiale umanitare, de asistență umanitară, care vor pleca din partea Guvernului, se pregătește acum Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență în vederea aprobării ei. A doua tranșă care va pleca în seara asta, și pe care a menționat-o domnul secretar de stat, este alcătuită dintr-un transport de aparatură, materiale, medicamente, care au fost culese – și pot să spun – de către Medlife, împreună, înțeleg, cu alte ONG-uri care participă la această acțiune, iar transportul urmează să fie asigurat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și vor pleca către Vama Siret în cursul acestei nopți. La acest moment, înțeleg că se încarcă camioanele care vor pleca cu materialele respective. Astfel de acțiuni vor continua. Există acțiuni locale care se fac de către autoritățile locale, cum am văzut ieri de exemplu și la Sighetu Marmației – Consiliul Județean a trimis trei mașini cu medicamente, materiale sanitare, dezinfectant către colegii din Ucraina. Astfel de acțiuni vor continua și la nivel central și în colaborare cu societatea civilă și la nivel local, unde există înțelegeri între autoritățile de pe ambele părți ale graniţelor.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Importanța conectării pe această platformă guvernamentală este faptul că vor fi corelate nevoile din teren, pe care autoritățile le cunosc cu ceea ce se strânge centralizat prin intermediul semnalării pe această platformă a intenției de sprijin pe categoriile respective.

Raed Arafat: Aici pot să spun că se lucrează foarte bine în colaborare între Cancelaria premierului, Departamentul pentru Situații de Urgență și ANRSPS, care toate sunt implicate în coordonarea acestei activități și în asigurarea materialelor care se solicită.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Întrebări.

Reporter: Astăzi am fost informați și de faptul că pacienții, persoanele care au fost rănite în Ucraina – și aici mă refer la militari – vor fi tratați în spitalele militare din țara noastră. Aș vrea să vă întreb, dacă ne puteți spune, când ar urma să sosească primii pacienți în țara noastră? Cum se face transportul din Ucraina până în România şi dacă ne puteți spune, eventual, sunt pregătite spitalele acestea? Câte locuri sunt în spitale? Ce capacitate există?

Raed Arafat: Primirea pentru a trata răniți a fost anunțată astăzi, pentru a primi răniți militari pentru spitalele militare, dar pot fi primiți și răniți civili, sunt convins, și putem să preluăm acest lucru inclusiv în spitalele Ministerului Sănătății. Detaliile referitoare la număr, transfer, toate aceste aspecte se vor stabili bineînțeles între autoritățile ucrainene și între autoritățile din România, fie pe linie militară, fie pe linie guvernamentală, se vor stabili inclusiv modalitățile cum vor fi aduși acești răniți – că îi vom lua de la graniță, pentru că nu putem intra în spațiul aerian, că îi vor aduce ei până la graniță, noi îi vom prelua de acolo sau orice altă metodă, asta se va stabili. Ce pot să vă spun: dacă vor fi aduși până la graniță ca să îi preluăm noi, avem cu ce, avem mașini, echipaje, tot, și noi, și Ministerul Apărării, deci acest lucru nu va fi o problemă. Dacă se stabilesc alte modalități, orice este nevoie de sprijin va fi asigurat, pentru a aduce răniții pentru tratament în spitalele noastre sau chiar și pentru a asigura și mai departe transferul și către alte zone. Dacă este nevoie, pentru acest lucru chiar mecanismul de protecție civilă europeană este pregătit pentru a asigura locuri și în alte țări, dar singurele zone pe unde se poate trece știm că sunt zonele de graniță și se poate să se solicite să se trimită mai mulți pentru tratament și pentru asigurarea unor intervenții chirurgicale în spitalele din România și poate din alte state membre ale Uniunii Europene sau NATO.

Dan Cărbunaru: Dacă îmi permiteți, pregătirile continuă inclusiv cu pregătirea de sânge. După cum știți, astăzi, primul-ministru, împreună cu membri ai guvernului, a mers la Spitalul Militar pentru a dona sânge, dând astfel și semnalul solidarității pe care românii o pot arăta inclusiv sub această formă față de ucrainenii care suferă de pe urma agresiuni militare ruse și primul ministru al României salută, văzând deja ecourile acestei inițiative, solidaritatea pe care românii o arată, mergând deja într-un  număr foarte mare pentru a dona sânge.

Reporter: Un singur aspect, dacă îmi mai permiteți: este nevoie de suplimentarea fondurilor pentru cele 11 spitale militare și, dacă ne puteți spune, câte locuri sunt pregătite în aceste spitale?

Raed Arafat: Nu am aceste date, dar vă sigur că, dacă va fi nevoie de suplimentare de fonduri, acest lucru va fi asigurat, deci nu văd asta să fie o piedică la acest moment.

Reporter: Aș vrea să vă întreb dacă guvernul se gândește să simplifice procedurile pentru a intra în țară, dar și pentru solicitanții de azil. Activiștii spun că acum s-au format cozi de câteva ore și asta și pentru că nu sunt suficienți translatori.

Raed Arafat: Ce pot să vă spun din ce am văzut la graniţă este următorul lucru: în primul rând, capacitatea de prelucrare la intrare la graniță este mai mare decât se intră. Cel puțin la Siret intrau mult mai puțini decât capacitatea noastră, iar Poliția de Frontieră a mobilizat microbuze speciale care pot să fie folosite pentru prelucrarea persoanelor care intră și pentru a simplifica, cum ziceți dumneavoastră, fluxul, chiar să le trimită la tabără, pentru a putea fi făcută prelucrarea acolo. Dar acest lucru depinde de câte persoane intră de dincolo, adică trec de partea ucraineană. Dacă acolo procesarea este mai lentă, asta nu mai poate să fie rezolvat de către noi și trebuie rezolvat de acolo. Deci, din punctul nostru de vedere, ce am văzut, cel puțin la un flux de 400 de persoane pe oră la Siret, ce ziceau colegii de la Poliția de Frontieră, cel puțin atunci, capacitatea lor este de vreo trei ori mai mult să proceseze pe oră. Deci dacă vin oameni, pot să îi proceseze. Unde există un pic de întârziere și asta e de înțeles, este unde se introduce lucrarea către IGI, adică unde se merge către statutul de azilant și unde IGI trebuie să asigure documentaţia și toate aspectele, toate procedurile lor. Acolo, într-adevăr, durează ceva mai mult, dar și aici pot să vă spun – că eram cu domnul ministru mai devreme și îmi permit să vă spun – că s-au asigurat resurse suplimentare pentru a procesa mai mulți dintre cei care solicită statutul de azilant, care nu au documente ca să poată să fi preluaţi după asta și duci la locurile de cazare permanentă de la taberele unde sunt acum.

Reporter: Aş vrea să știu şi dacă în ședința de guvern s-au discutat noi sancțiuni pe care România să le impună Rusiei și care ar fi impactul economic al acestor sancţiuni. 

Raed Arafat: Nu pot să vă răspund, că nu am fost în ședința de guvern… Dacă dl Cărbunaru…

Dan Cărbunaru: Pot să vă spun că şedinţa de guvern din această zi a fost dedicată măsurilor de sprijinire a cetățenilor ucraineni care solicită protecție sau se refugiază, pur și simplu, pe teritoriul României din calea războiului. Sunt prevederile pe care le-a anunțat cu caracter de noutate domnul ministru al afacerilor interne. În privința sancțiunilor, ele sunt anunțate la nivel european. România, ca stat membru, urmărește toate aceste evoluții privind noi pachete de sancțiuni care s-ar putea adăuga. Ce vă putem spune, este că Guvernul României va respecta toate anunțurile oficiale pe care UE le face în acest sens, inclusiv în privința pachetului de sancțiuni.

Reporter: O ultimă întrebare pentru domnul Raed Arafat. De când s-a declanșat războiul, nu s-a mai vorbit aproape deloc de pandemie. A reușit războiul să oprească pandemia? 

Raed Arafat: Fiți sigură că nu. Deci încă sunteți cu masca aici, încă suntem, urmărim cifrele. Norocul nostru este că erau cifrele în scădere, dar tot sunt câteva mii de cazuri pe zi, tot trebuie să ne protejăm. Deci, această chestiune că pandemia s-a oprit din cauza războiului, în niciun caz! Faptul că atenția este mai mare pe criza umanitară și pe situația care este în Ucraina la acest moment este foarte de înțeles pe plan mondial. Dar vedem în continuare că măsurile trebuie să fie respectate și văd că le respectați și dumneavoastră și le respectăm cu toții în spațiul în care ne aflăm la acest moment și va trebui să le respectăm mai departe.

Reporter: Bună seara. Am văzut că a început deja donarea de sânge. Întrebarea este dacă a venit oficial o cerere din partea statului ucrainean pentru sânge și care ar fi cantitatea de care au nevoie în momentul de față?

Raed Arafat: Nu am văzut personal o cerere de cantitate de sânge, dar din partea ucraineană au venit mai multe cereri, toate merg spre produse sanguine, spre produse medicamentoase, spre aparatură. Deci sunt foarte multe cereri care vin, inclusiv din zonele care sunt la graniță, de exemplu Cernăuți sau din zona Ivano-Frankivsk. Deci vin cereri care uneori le trimit către autoritățile din județele limitrofe cu care au relații tradiționale, dar aceste cereri, după asta, ajung la noi și încercăm să le rezolvăm. Oricum, în astfel de situație pot să vă spun că orice cantitate din produsele sanguine este binevenită, trebuie să fie asigurată. E important ca acest lucru să se facă și orice donație, orice cantitate pe care o să putem să o trimitem va fi foarte apreciată și binevenită și va salva vieți, cu siguranță.

Reporter: De asemenea, o altă măsură pe care a luat-o statul român a fost să trimită ambulanțe în punctele frontiere din Ucraina pentru a prelua femei, copii, bătrâni și a-i trece mai repede în țara noastră. Întrebarea este: cam câte ambulanțe sunt puse la dispoziție și dacă vor fi puse la dispoziție și autocare sau microbuze pentru a prelua mai repede din zona cealaltă? Am văzut că sunt destul de multe…

Raed Arafat: Ce pot să vă asigur este că, la nevoie, nu avem lipsă nici de ambulanțe – sunt ambulanțele chiar de multiple victime care pot să ia și câte patru persoane, dacă este de targă, sau opt persoane, dacă sunt pe scaun – și nu există problemă din acest punct de vedere. Problema este intrarea în graniță și revenirea și discuţia, cum am zis, ca partea ucraineană să permită acest lucru să se poată să se realizeze. La nivelul microbuzelor, IGSU-ul a mobilizat un număr important de microbuze în toate punctele respective. Mai există rezervă la Ministerul de Interne și din partea Jandarmeriei și la nivelul IGSU-ului și la nivelul poliției să se trimită microbuze suplimentare și autocare, plus, bineînțeles, autoritățile publice locale și județene au asigurat mijloace de transport din partea companiilor de transport județene și companiilor de transport locale. Așa că nu văd o problemă în acest moment din acest punct de vedere.

Reporter:  Aș avea o întrebare pentru domnul Bode, dacă nu vă supăraţi. D-le ministru Bode, am văzut că se aplică tot felul de sancțiuni pentru Rusia și pentru firmele din Rusia. Întrebarea mea este dacă Ministerul de Interne sau instituții din subordinea Ministerului de Interne mai au contracte cu Lukoil? Ştiu că la un moment dat Poliția Română alimenta de la această firmă.

Lucian Bode: Cred că la această întrebare v-a răspuns domnul Dan Cărbunaru, dar o să vă răspund și eu legat de MAI. Noi am demarat o analiză la nivelul ministerului și categoric ne vom conforma deciziilor luate la nivel european. Ţara noastră va transpune aceste decizii în practică și, evident, că orice astfel de contract la care faceți referire și dumneavoastră, dacă este și, din punctul meu de vedere este în categoria celor care trebuiesc sancționate și revizuite, fără doar și poate o vom face. Cred că ar fi chiar potrivit să fim printre primii care facem acest lucru și să dăm un exemplu.

Reporter: Şi d-le Dan Cărbunaru, aş vrea să vă întreb dacă există o analiză la nivelul guvernului cu privire la contractele pe care le are statul român cu firme din Rusia și dacă am avea o analiză pe această temă?

Dan Cărbunaru: După cum știți, în această săptămână UE a actualizat lista de sancțiuni atât în privința persoanelor, cât și în privința entităților economice. Tocmai de aceea la nivelul guvernului și ministerelor de linie este demarată deja evaluarea și analizarea fiecărei situații, pentru că sunt zeci de entități adăugate recent pe această listă, după pachetul din 2014. Ca atare, se fac verificări la nivelul fiecărui minister, la nivel guvernamental și deciziile europene se vor aplica și în România în consecință.

Reporter: Când am putea să vedem această analiză finalizată sau primele măsuri luate și în România?

Dan Cărbunaru: Cred că în următoarele zile, de îndată ce avem evaluarea finalizată, o să venim și cu acest anunț.

Reporter: Aș avea și eu o întrebare, dacă se poate, pentru domnul Bode. Sunt mai multe cereri din partea transportatorilor români care se află pe partea cealaltă de graniță. Sunt acolo deja de două-trei zile. Sunt atât români, cât și moldoveni cu cetățenie română. Dacă știți care este numărul acestora, dacă țineți legătura cu ei?

Lucian Bode: Da, știu și care este numărul acestora și țin și legătura cu ei, prin intermediul colegilor mei de la Poliția de Frontieră. Acolo, la Siret, concret, unde cred că dumneavoastră faceți referire, pentru că acolo sunt foarte mulți șoferi români care așteaptă de două-trei zile să treacă frontieră în România, este adjunctul Inspectoratului General al Poliției de frontieră, domnul Bute. La ora 19.00, peste 20 de minute, va avea o întâlnire cu omologul ucrainean, încercând să găsească o soluție pentru toți cetățenii români care se află în această situație de foarte multe ore. Este, fără doar și poate, o misiune a noastră să ajutăm toți cetățenii care doresc să intre pe teritoriul României, îndeplinind condițiile legale, dar, fără doar și poate, prioritatea statului român sunt cetățenii români și am avut aceste discuții astăzi și eu, și cei de la Poliția de Frontieră, domnul prim-ministru cunoaște această situație, am avut discuții cu structurile asociative, am fost contactat de către colegi de-ai dumneavoastră aflați pe teritoriul Ucrainei, discutând cu acești cetățeni români și facem eforturi pentru a-i aduce cât mai repede în țară. Vă reamintesc faptul că, în urmă cu două zile, 18 cetățeni români erau, de asemenea, blocați în vama Siret, pe teritoriul Ucrainei și în urma unor diligențe pe care le-am făcut acolo, noi, Ministerul Afacerilor Interne, primul ministru, am reușit ca, în câteva ore, să îi aducem acasă în siguranță pe toți cei 18 români aflați într-o situație dificilă de câteva zile.

Reporter: De asemenea, vorbeați în discursul de mai devreme de o dezorganizare din Siret pe care ați găsit-o acolo. Totuși, organizarea nu trebuia să o facă guvernul? Din partea cui a fost dezorganizare până acum?

Lucian Bode: Așa cum am spus – și a precizat și domnul secretar de stat Arafat aici – noi am adoptat un plan de măsuri valabil în special pentru cele nouă puncte de trecere a frontierei – 6 pe relația cu Ucraina, 3 cu Republica Moldova. Am luat măsurile în dinamică. Am văzut ce se întâmplă în fiecare punct de trecere a frontierei,  pentru că sunt și puncte de trecere a frontierei unde nu există aglomerația din Siret, din Isaccea sau din Sighet și, văzând ceea ce se întâmplă acolo – într-adevăr era noapte, era lumină foarte puțină acolo -, am realizat că nu așa ar trebui să fie organizată intrarea în România; a doua zi, domnul secretar de stat a rămas acolo, a organizat o ședință a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, fiecare instituție și-a intrat în rol, știa ce are de făcut și, cu această ocazie, am aplicat acest model de plan de măsuri pentru toate punctele de trecere a frontierei pe relația cu Ucraina, respectiv Republica Moldova. Procedurile există, doar că trebuie să înțelegem că, în momentul în care au venit mii de cetățeni cu autovehicule să aștepte – și au așteptat ore întregi prieteni, rude din Ucraina – au creat acel blocaj. Blocajul nu mai există în acest moment pentru că mașinile nu mai au acces în proximitatea frontierei. Este organizat tot ceea ce înseamnă spațiu dintre punctul de trecere a frontierei până la momentul în care se îmbarcă pentru a se deplasa spre locurile de cazare, este organizat în acest moment așa cum ar fi trebuit să fie organizat. Eu nu mă feresc să spun când văd lucruri care nu sunt așa cum ar fi trebuit să fie – și am spus lucrul ăsta și acolo, și a doua zi, dar astăzi, când vorbim, chiar am primit mesaje din partea unor cetățeni care au trecut, au traversat, au trecut prin punctele de trecere a frontierei, Isaccea de exemplu, și au spus că organizarea este foarte bună pe teritoriul României.

Dan Cărbunaru: O secundă, dacă îmi permiteți. După cum știți, în urmă cu două seri, acolo, alături de premierul României, au fost și ministrul afacerilor interne, și ministrul sănătății, și ministrul apărării, în momentul acela au apărut două situații simultane: una generată de acumularea de mașini pe cozi de kilometri în interiorul frontierei ucrainene, pe măsură ce presiunea ofensivei militare ruse creștea asupra civililor, deci s-a generat un flux suplimentar la granița României, care nu era procesat de grănicerii ucraineni, pe de altă parte, unii dintre cei care reușiseră să treacă, tocmai pentru a nu-și lăsa în urmă rudele, prietenii care îi însoțeau, au rămas să îi aștepte, așa cum se întâmplă în mod curent – din păcate, suntem într-o stare de război, în alte situații, atunci când plecăm împreună cu familiile, în alte zone, în vacanță sau în alte părți, doar că imaginați-vă sutele spre miile de oameni care își așteptau prietenii și rudele, nevrând să se îndepărteze de punctul de trecere a frontierei. Este momentul în care premierul și miniștrii de resort au văzut situația și bineînțeles că au dispus adaptarea măsurilor în consecință. Asta s-a întâmplat în decurs de câteva ore.

Reporter: Dacă îmi permiteți, totuși în Ucraina începuse războiul cu mai bine de 12 ore înainte. De ce nu a fost acest plan făcut încă de la început? Totuși România are cea mai mare parte din graniță cu Ucraina. Ne așteptam ca prin multe puncte frontiere să vină acești oameni are România.

Lucian Bode: Capacitatea de procesare în punctul de trecere a frontierei Siret, ca să ne referim la Siret, cel mai aglomerat punct de trecere a frontierei, este undeva la 2.000 de persoane pe oră. Până astăzi, partea ucraineană procesa maxim 400-500 de persoane pe oră. Astăzi, în jurul orei 16.00, am ajuns la 750 de persoane pe oră, deci capacitatea de procesare a punctului de trecere a frontierei Siret din România este de peste 2.000 de persoane pe oră. Dacă aţi văzut în frontier, nu este nicio aglomerație; în punctul de trecere a frontierei vin la interval de 10 -15 minute grupuri de 5 -10 persoane. Aglomerația despre care vorbiți dumneavoastră și am văzut-o cu toții noi, acolo, românii la televizor a fost generată de această așteptare a prietenilor, rudelor celor care urmau să treacă frontiera care așteptau de 10, 15, 20 de ore de când cei de dincolo nu puteau să traverseze frontiera, nu mai plecau acasă, nici nu eliberau partea carosabilă, până a doua zi dimineață, când am dispus că acolo pe zona dintre punctul de trecere a frontierei și locul de îmbarcare să se organizeze partea de primire, translatori, poliție, poliție de frontieră, jandarmi, voluntari nclusiv voluntarii, unii erau pe mijlocul drumului, alții erau pe stâng, alţii pe dreapta,fiecare unde a găsit loc. Astăzi, fiecare sunt la locul lor și este foarte bine că sunt acolo și că ne ajută. Sunt convins că, la fel cum s-a întâmplat la Siret și la Sighet, și în toate punctele de trecere a frontierei, românii vor continua să își arate solidaritatea și umanitatea față de semenii noștri din Ucraina. Şi pe această cale, eu, în numele meu și al Ministerului Afacerilor Interne, le mulțumesc.

Reporter: O ultimă întrebare, dacă îmi permiteți: a reacționat prompt Statului Român la această criză?

Lucian Bode: La ce anume vă referiți? 

Reporter: La criza de migranți sau refugiați, depinde cum îi numim. 

Lucian Bode: Dacă vă uitați la faptul că, în România, așa cum am prezentat, mai spun o dată cifrele, au intrat în jur de 56.000 de cetățeni ucraineni, 28.000 dintre aceștia au părăsit România, iar din cei 28.000 care au rămas pe teritoriul României, doar 300 aproximativ au solicitat azil, atâta timp cât noi îi gestionăm instituțional corect pe cei care solicită sprijinul Statului Român, pot să spun că, față de aceștia, Statul român şi-a făcut datoria, conform reglementărilor legale. Față de cei care au ales să rămână pe teritoriul României, conform legii maxim 90 de zile, cu siguranță Statul român își face datoria, dacă, la un moment dat, vor apela la această formă de protecție, azil sau altă formă de protecție legală din țara noastră.

Reporter: Aş vrea să vă intreb şi eu:  De ce nu face guvernul o linie verde unde ucrainenii să poată suna, să obțină informații de interes pentru ei, într-o limbă pe care ei o înțeleg?

Lucian Bode: Aici cred că domnul Dan Cărbunaru vă poate da o informație legat de flierul pe care îl pregătim și pe care, cu siguranță, va simplifica mult accesul la informații, așa cum foarte corect aţi sesizat.

Dan Cărbunaru: În punctele de trecere a frontierei și nu numai, în primul rând în zonele de proximitate în județele unde sunt puncte de trecere a frontierei, dar și în interiorul țării, acolo unde sunt date că cetățenii ucraineni- nu ne referim la cei care au ales să apeleze la protecția Statului Român prin solicitarea azilului, ci la ceilalți care beneficiază de liberă circulație timp de 90 de zile și pe teritoriul României și pe teritoriul altor state europene –  sunt pregătite deja materiale de informare inclusiv în limba ucraineană, eram pregătit să vi le arăt și pot să o fac acum pentru că mi-aţi lansat această întrebare, lăsasem pentru finalul conferinţei noastre de presă. Sunt informații pe care le vor primi la intrarea în țară, dar pe care le vor putea accesa prin scanarea acestui QR code care va duce către platforma guvernamentală care gestionează sistemul de informare cu date de contact, cu drepturile pe care le au, atât în limba ucraineană cât și în limba engleză. Am pregătit unul şi în limba română pentru presă, în primul rând, ca să să vedeți cam ce informații sunt, prin accesarea acestui QRcode, accesarea platformei poate ușura informarea celor interesați, atât în legătură cu protecția de care pot beneficia la intrarea în România, cât și cu documentele necesare pentru a accesa țara noastră, ce pași trebuie să urmeze pentru a obține azil în România, serviciile medicale la care au dreptul fie în cadrul formei de protecție la care ar putea apela în calitate de azilant, fie în calitate de cetățean care vine dintr-o țară care are o serie întreagă de acorduri, inclusiv în domeniul asistenței medicale cu țara noastră și informații legate de dreptul la muncă în situația în care nu știm ce decizii vor lua, poate că unii dintre ei vor alege să rămână în România. Sunt pregătite toate aceste lucruri și le puteți regăsi pe platforma respectivă, care va avea și mai multe detalii, acest QR cod permițând practic chiar și celor care au intrat deja în România să poată avea acces la informațiile care sunt disponibile online. Alături de autoritățile ucrainene și de reprezentanții Ucrainei la București, serviciile consulare pot asigura o fluență în conectarea acestei comunități care există deja în România, vorbim de peste 20.000 de oameni, care, sigur, repet, sunt oameni care, ca și înainte de izbucnirea acestui conflict sângeros, tranzitau România sau veneau aici pentru a munci, pentru a studia, pentru a se trata, au aceleași drepturi în continuare; este opțiunea lor dacă solicită un nivel de protecție mai ridicat prin solicitarea azilului sau acceptă să se bucure de drepturile pe care oricum le au în această calitate. Mulțumesc foarte mult. Ne vedem mâine.

Sursa: Briefing de presă susținut de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, secretarul de stat Raed Arafat, șeful DSU, si purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Carbunaru, la finalul ședinței de guvern