Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 6 mai

Galerie foto

Briefing de presă susținut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor şi domnilor! La finalul ședinței de guvern, care doar ce s-a încheiat, pot să vă fac o serie de anunțuri legate de deciziile pe care astăzi Guvernul le-a luat, dar poate că una din cele mai importante dintre aceste decizii va fi prezentată chiar de către ministrul investițiilor și proiectelor Europene.  Domnule ministru Marcel Boloș, aveți cuvântul!

Marcel Boloş: Mulțumesc! Una dintre cele mai importante decizii, dar și așteptate în același timp, care face parte din pachetul de măsuri economico-sociale ‘Sprijin pentru România’, este cea referitoare la acordarea de granturi pentru capital de lucru pentru patru domenii mari din economia României, este vorba despre industria alimentară, acvacultură, piscicultură și agricultură. S-a aprobat astfel o valoare totală a acestor granturi de 300 de milioane de euro. Aceste 300 de milioane de euro sunt dezvoltate pe două măsuri. O măsură este cu denumirea de ”microgranturi”; potrivit acesteia, 5.000 de euro urmează să fie acordate pentru microîntreprinderi persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, respectiv pentru cei care desfășoară activitate în cele patru domenii pe care le-am menționat. Bugetul total aferent acestei măsuri este de 50 de milioane de euro și estimăm un număr de peste 10.000 de beneficiari.

A doua măsură în cadrul aceluiaşi tip de grant sunt granturile pentru capital de lucru. Bugetul acestei măsuri este de 250 de milioane de euro. Se vor acorda astfel granturi de 15% din cifra de afaceri pentru intreprinderile mici și pentru intreprinderile mijlocii, dar nu mai mult de 120.000 de euro; numărul estimat de beneficiari este de 10.000. Ce tipuri de cheltuieli pot suporta din aceste granturi, fiind și specific sezonului pentru activități în agricultură – discutăm de partea de cheltuieli pe care o au cu materia primă, stocurile de materii prime le spunem noi în terminologia de specialitate, ceea ce înseamnă achiziția de combustibil se încadrează, de asemenea, în categoria acestor cheltuieli, deci, tot ceea ce cuprinde ca și parte de cheltuială pentru activitatea curentă. Este un sprijin mult așteptat, mai ales că este specific sezonului de lucrări din agricultură, vine și pe fondul creșterii prețurilor atât la ceea ce înseamnă partea de îngrășăminte, dar și partea de combustibil necesar pentru executarea lucrărilor de primăvară. Deschiderea apelului pentru cei care sunt interesați pentru microgranturi – ne-am fixat data de 27 mai 2022, iar pentru granturi pentru capital de lucru ne-am fixat data de 26 mai 2022. Schema de ajutor de stat a fost prenotificată la Comisie, sperăm că vom beneficia de suportul, ca de fiecare dată, al Comisiei Europene pentru ca să se poată emite decizia de aprobare a schemei de ajutor de stat.

Vreau, în mod special, să mulțumesc colegilor de la Ministerul Agriculturii, dar și celor de la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, care au colaborat cu Ministerul Fondurilor Europene pentru ca proiectul de ordonanță de urgență să poată fi analizat și aprobat astăzi în ședința de guvern.

Este, cum spuneam, măsura așteptată de lucrătorii din agricultură – peste 20.000 de beneficiari; sperăm să fie o infuzie de capital, astfel încât să sprijinim cu adevărat munca grea care se derulează și se desfășoară în această perioadă de timp pentru ceea ce înseamnă lucrările specifice din agricultură. Vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu. Dacă aveţi întrebări. Aş avea doar de subliniat, în legătură cu ceea ce a spus domnul ministru, că, iată, prinde contur tot mai consistent pachetul de sprijin pentru România, pe care Guvernul României îl implementează. Vă amintiţi cele 17 miliarde de lei, care deja au început să producă efecte și vor continua, de altminteri, aceste măsuri. Întrebări, vă rog.

Reporter: Bună ziua. Când va veni Guvernul și cu o măsura voucherelor, tichetele sociale și mai ales cât, pentru că bănuiesc că că e deja în lucru această măsură, câți bani vor veni pe fonduri europene, dacă ne puteţi spune?

Marcel Boloş: Proiectul de ordonanță de urgență este pe circuitul de avizare şi sperăm ca la ora 2:00, azi, să îl putem susține în ședința Comitetului sau Consiliului Economico-Social. Valoarea totală a acestui program este de 3,1 miliarde lei și, așa cum am spus, jumătate din acești bani sunt din fonduri europene. Numărul estimat, lista de beneficiari, dacă vreți, finali, după evidențele care sunt acum la Casa de Pensii și la Agenția Națională de Plăți Sociale, este undeva în jur de 2.861.000 de persoane.

Reporter: Şi dacă ne mai puteți spune dacă vor trebui să facă ceva cei care vor beneficia de aceste tichete, să meargă la primării să depună acte…

Marcel Boloş: Nu. Mecanismul pe care l-am propus și pe care sperăm să îl aprobe Guvernul României este că aceste liste de beneficiari, aflați în evidențele caselor de pensii și, mai apoi, cei aflați în evidențele Agenției Naționale de Plăți Sociale, sunt transmise la Ministerul Fondurilor, Ministerul Fondurilor va fi cel care va încărca pe cardurile beneficiarilor contravaloarea acestor tichete sociale și, mai apoi, beneficiarii se vor prezenta la magazinele alimentare din rețeaua pe care o au emitenții de carduri pentru a-şi putea cumpăra produsele alimentare de bază de care au nevoie. În același timp, va începe procesul de distribuire a cardurilor – aici trebuie să avem în vedere că este un număr de 3 milioane de carduri – care va începe cu data de 1 iunie, așa cum s-a promis, și va dura poate o perioadă de timp până când aceste carduri vor ajunge la beneficiarul final, pentru că, pe de o parte, discutăm de emiterea lor, pe de altă parte discutăm de distribuirea lor în teritoriu, dar îi asigurăm pe toți că, așa cum s-a angajat Guvernul României, cardurile vor ajunge la beneficiarii finali și vor putea să își achiziționeze produsele alimentare de bază, în această perioadă și în această criză pe care o parcurgem astăzi și suntem solidari cu cei care au cel mai mult de suferit în actuala perioadă de criză.

Reporter: O ultimă întrebare, dacă îmi permiteți: cine va stabili lista cu magazinele alimentare unde pot fi folosite aceste carduri şi…

Marcel Boloş: Fiecare dintre emitenții de carduri, care participă la procedura de achiziție directă, are o rețea de magazine, iar emitenții de carduri sunt obligați ca, odată cu emiterea cardului, să aibă și o informare în spate, așa cum am procedat, de altfel, și la voucherele pe care le-am emis pentru mese calde la persoane vârstnice; se cunoștea că rețeaua de magazine alimentare care putea să asigure decontarea cardului.

Reporter: Deci doar în magazine alimentare, nu în pieţe, de exemplu.

Marcel Boloş: Produse alimentare și mese calde este, deocamdată, propunerea. Dacă mai vor interveni modificări, vă vom ține la curent.

Reporter: Mulţumesc.

Reporter: Bună ziua. Spuneți-ne, vă rog, legat de această schemă de ajutor de 300 de milioane de euro, de unde luați banii?

Marcel Boloş: Banii sunt din granturile pentru capitalul de lucru, pe care le avem în cadrul Programului Operațional Competitivitate, și sunt din fonduri alocate României în cadrul Programului ReactEU, pe care Comisia Europeană l-a aprobat și care funcționează în momentul de faţă.

Reporter: Sunt bani europeni luați din programe cu fonduri europene…

Marcel Boloș: Dar nu sunt luați de la alte axe prioritare, aș vrea să fiu foarte bine înțeles, pentru că România, ca și orice alt stat membru, este beneficiar de fonduri din REACT EU, adică puse la dispoziția statelor membre de către Comisia Europeană, iar acești bani aveau două destinații: granturi pentru capital de lucru, pe de-o parte, și granturi pentru investiții, pe de altă parte.

Reporter: Nu și pentru anumite proiecte explicite, pentru că acum vedem că cereți, totuși, voie Comisiei Europene. De ce?

Marcel Boloș: Dacă discutăm de granturile pentru capital de lucru și cele pe care le-am aprobat astăzi în ședința de Guvern, sunt mici modificări ale programului operațional, care le adaptăm în concordanță cu mecanismul pe care dorim să îl implementăm pentru acordarea granturilor.

Reporter: Aveți emoții că Bruxelles-ul nu va…

Marcel Boloș: Deloc. Nu contravine regulamentului Comisiei Europene. Deci, noi discutăm, de respectarea Comisiei Europene și discutăm…

Reporter: Deci, cele 300 de milioane de euro sunt exclusiv, reprezintă fonduri europene, da?

Marcel Boloș: Reprezintă fonduri europene. Ele parcurg procedura de plată din bugetul de stat, așa cum am precizat de mai multe ori și de asemenea, parcurg procedura de decontare. Nu pot să garantez că toate cheltuielile vor fi eligibile, pentru că urmează verificările care se fac de fiecare dată, de către autoritățile competente și e un proces firesc. Întotdeauna am avut cheltuieli.

Reporter: Deci, plătiți de la bugetul de stat, de unde, mai exact? Din fondul de rezervă sau de unde luați acești bani?

Marcel Boloș: La momentul la care s-a întocmit bugetul, la începutul anului, fiecare minister își bugetează capitolul specific de fonduri europene. Capitolul se cheamă 58, este specific fondurilor externe nerambursabile și de acolo se fac plățile pentru toate programele operaționale și toate proiectele, iar noi urmăm regimul de decontare.

Reporter: Deci, la ministerul dumneavoastră, nu?

Marcel Boloș: În cazul de față, beneficiarul este Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, care are acești bani în capitolul 58 și este pentru măsura doi, care o administrează dumnealor și au banii bugetați conform bugetului aprobat, pe de-o parte, iar la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este măsura unu, de asemenea bugetată. Acolo e o valoare mult mai mică de 50 de milioane de euro, după care, după ce dumnealor au făcut plățile către beneficiar, vin la noi cu cererile de rambursare, care intră în procesul de decontare pe care v-i l-am menționat.

Reporter: Când intră în vigoare această ordonanță de urgență și când încep plăţile la ea?

Marcel Boloş: Ea intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial și am spus că deschiderea apelului de proiecte se face pe 27 a V-a pentru microgranturi și pe 26 a V-a pentru granturi pentru capital de lucru. E, așa cum am spus, o perioadă în care se vor putea folosi acești bani și mă bucur foarte mult.

Reporter: Ați discutat cu cei de la Comisia Europeană înainte de a veni cu această ordonanță de urgență?

Marcel Boloş: Evident, am avut această discuție. Sigur că sunt, așa cum am spus, modificări în programul operațional Competitivitate și ele își urmează cursul, deci nu se împiedică cele două lucruri având în vedere că plata se face din bugetul de stat și până ajungem noi la decontare din banii Comisiei Europene durează, există un decalaj pe care l-am avut din totdeauna între momentul plăţii.

Reporter: Ideea este să şi vină înapoi banii de la Comisia Europeană, pentru că altfel rămânem doar cu banii daţi de la buget.

Marcel Boloş: Nu am avut niciodată probleme din acest punct de vedere…

Reporter: Au mai fost.

Marcel Boloş: Acum, vă daţi seama, discutăm de beneficiarul final pentru că, până la urmă, noi trebuie să îl ajutăm, pentru că este o perioadă extrem de grea pe care o parcurg mai ales cei care sunt în agricultură și în industria alimentară. Să nu uităm că la ei este ceea ce avem ca bunuri de consum pe care le punem pe masă și ei cred că sunt prioritari. Nu cred că trebuie dumnealor să ajungă în vâltoarea aceasta a mecanismelor de plăți și decontare, pentru că nu o să mai înțeleagă nimic; dumnealor sunt beneficiari și trebuie să știe că aceste granturi merg spre ei.

Reporter: Ştiu, dar banii sunt din banii noștri ai tuturor, ai contribuabililor, cel puţin în primă fază.

Marcel Boloş: Vă referiți la bugetul de stat? Aşa am făcut din totdeauna. Sunt mecanisme pe care le parcurgem de 14 ani în procesul de decontare cu Comisia Europeană.

Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, aș avea o întrebare legată de voucherele pentru persoanele vulnerabile. Spuneați că urmează să fie emise niște carduri. De ce nu s-a putut găsit soluția ca banii respectiv să fi viraţi în contul celor care au un cont deja deschis sau dați … sunt pensionari care nu au conturi bancare, pentru că urmează următoarea întrebare: ce se va întâmpla cu aceste carduri la finalul lunii decembrie, pentru că acest program este prevăzut până la finalul anului. Practic, se creează o risipă de plastic, poluăm sau cum arată aceste…

Marcel Boloş: Să mai lămurim ceva. Deci categoriile de beneficiari care urmează să fie cuprinși în zona voucherelor sociale, o parte dintre ei, care sunt în concordanță cu obiectivele pe care le are Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială vor merge mai departe și vor beneficia de aceste măsuri, fiind o condiție pe care Comisia Europeană ne-a impus-o în procesul de utilizare a fondurilor europene. Deci, o parte dintre carduri sigur că vor fi reutilizate, dar, pe de altă parte, cardurile au această valabilitate, până pe data de 31 decembrie, și mai departe cred că pot fi utilizate de către cei care le vor avea în posesie şi pentru alte tipuri de activități, dacă vor avea această înțelegere cu emitenții.

Reporter: Deci vor fi carduri bancare, ca să se înţeleagă…

Marcel Boloş: Sunt carduri bancare. Ele sunt asemenea cardurilor pe care le-am folosit la tichetele pentru mese calde acordate vârstnicilor. De altfel, am fost dați ca exemplu de succes de către OECD pentru că, având această reținere că nu va funcționa și că va fi un eșec, totuși, spre surprinderea noastră, cei din mediul rural s-au acomodat cu modul de folosire a voucherelor și, până la urmă, inclusiv cei care sunt unități emitente și au fost integrați prin magazinele alimentare și restaurante în procesul de utilizare al lor, au avut infrastructura specifică mobilă ca să meargă la beneficiarul final și doar să tasteze codul pentru utilizarea cardului. Deci s-au adaptat, dacă vreți, mecanismele de utilizare a acestor carduri.

Reporter: Şi aş dori încă o dată să precizați foarte clar, nimeni nu trebuie să se ducă la vreo casă de pensii sau undeva să demonstreze?

Marcel Boloş: Nu.

Reporter: Deci, nu se vor face că…

Marcel Boloş: De vreme ce este în evidența Casei de Pensii, este limpede că este și beneficiar de respectivul drept social. Casa de Pensii cred că are o infrastructură de bază de date și o listă de beneficiari foarte solidă. De la dumnealor vin aceste date, nu trebuie mers la casele de pensii. Toată lumea așteaptă să îi fie distribuite de factorul poștal. Nu aș vrea să intru în detalii legate de acest subiect, dar Poșta va fi și oficiantul poștal și poștaşul, aşa, mai simplu spus, va fi cel care va duce cardul acasă la beneficiari, dar în prima etapă, subliniez acest lucru, va dura până când va ajunge progresiv tichetul social la beneficiarii finali.

Reporter: Iar persoanele fără adăposturi, pentru că și ele sunt…?

Marcel Boloş: Persoanele fără adăpost au un mecanism specific, și anume: ei sunt în evidența primăriilor, li se întocmește anchetă socială și sunt luați în evidența primăriilor, primăriile transmit această listă cu beneficiarii către Agenția Județeană de Plăți Sociale. Agenția Județeană de Plăți Sociale o transmite la Autoritatea Națională – sper să nu le greșesc denumirea de plăți sociale – și dumnealor trimit către noi.

Reporter: Vă mulțumesc mult!

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, după ce avem ordonanţa gata și va fi adoptată de guvern, la cât timp vor începe licitațiile pentru emiterea de carduri?

Marcel Boloş: Deci, procedura pentru emiterea de carduri, noi suntem gata să o începem imediat după publicarea ordonanței. Dar, vreau să vă precizez ceva: la volumul acesta de carduri pe care îl emitem, costul de emitere a cardului cred că este zero; pentru că manifestarea interesului de către cei care emit cardurile nu cred că se bazează pe costul acesta de emitere a cardului, cât mai degrabă pe lanțul de magazine pe care îl au, care vor fi cu un portofoliu de consumatori formați din beneficiarii finali. Deci, nu am emoții din acest punct de vedere, pentru că nu sunt costuri angrenate din bugetul de stat pentru emitere. Eu vă spun din experiența pe care am avut-o la ceea ce înseamnă mese calde pentru persoane vârstnice, unde am avut un cost de emitere în jur de leu și 50 de bani. Deci, practic, cu alte cuvinte, mă aștept să fie o valoare foarte mică, astfel încât procedura să fie una foarte simplă.

Reporter: Am înțeles, mi-ați răspuns la toate întrebările pe care voiam să le pun, dar în acest moment, chiar dacă s-ar putea să nu existe costuri, avem un buget prestabilit pentru cât ar trebui să coste un card sau tot acest proces?

Marcel Boloș: Deci valoarea estimată se face de către autoritatea contractantă. Ea e fundamentată atât pe costul de emitere, dar mai ales pe volumul acesta pe care îl avem de emis. Și atunci, în general, sunt costuri de emitere foarte mici, poate să fie 0,001… deci, o valoare nesemnificativă. Aceasta face ca valoarea estimată a procedurii să fie una care se încadrează în procedura de achiziție directă. Aveam problemă dacă, să zicem, aceste costuri erau, nu știu, să zicem doi lei pe card înmulțit cu trei milioane, era o valoare care ne ducea în procedură de achiziție publică, dar nu cred că vom fi în această situație.

Reporter: Dar a fost mai rentabil să le dăm pe card în loc să le dăm tipărite?

Marcel Boloș: Nu se pot emite bilete de valoare, potrivit legii românești, pe hârtie, nu există așa ceva.

Reporter: Am înțeles, vă mulțumesc.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Eu cu câteva clarificări aș veni, dacă se poate. Apropo de ce spunea Silvian cel mai devreme, dar cash care era problema? Poate n-am prins eu să explicați, pentru că vorbeați…

Marcel Boloș: Mecanismul de decontare cu Comisia Europeană a fost de la început pe vouchere. Este o metodă extrem de bună și de eficientă, nu s-a ajuns la această, dacă vreți, negociere, încât să virăm numerar. Ar fi fost foarte periculos pentru noi să emitem trei milioane de ordine de plată. În momentul de față noi emitem ordinele de plată către emitenții de carduri, iar emitenții de carduri mai departe dispun de infrastructura specifică astfel încât virările să se facă prin bănci la beneficiarii finali.

Reporter: Așa, și apropo de acest lucru. Nici costuri de administrare mai departe nu sunt, să spunem pe… spuneați că pot fi folosite și mai încolo. Să zicem că acestea sunt pentru anul acesta. Vor fi cumva costuri de administrare pe care le vor plăti beneficiarii sau va trebui să le plătească cumva?

Marcel Boloș: Nu, nu există așa ceva.

Reporter: Nu se poate?

Marcel Boloș: Nu. Vă rog…

Reporter: Vă rog, dacă vreți să mai explicați, eu mai am câteva clarificări.

Marcel Boloș: Voiam să vă spun că avem în schimb distribuția și punerea în plicuri, făcute cu Poșta Română care merge pe același mecanism ca și cel referitor la pensii. Acolo, ei au un mecanism specific pe care îl preluăm și îl aplicăm și noi în relația cu Poșta.

Reporter: Și vorbeați de o durată în care vor fi distribuite aceste carduri și că totuși se respectă luna iunie. Se poate cumva decala, pentru că noi aveam inițial, știți, mai-iunie erau lunile în care se primea prima tranșă și încă trei tranșe pe parcursul…

Marcel Boloș: Nu, era cu data de 1 iunie, era iunie-iulie, deci primele două luni, este prima tranșă ca să o denumesc așa. Are această dificultate din cauza distribuirii cardurilor, pentru că, începând cu a doua tranșă se face doar viramentul, deci prima tranșă s-ar putea să aibă, să zicem, perioada de distribuire a cardurilor, iunie și iulie, dar nu rămâne nimeni fără acest drept, fiindcă toată lumea înțelege că dintr-o dată 3.000.000 de carduri și dacă m-ați pune să promit nu aș putea să îmi iau acest angajament. Fiecare card are cip, nu?! Are un cip, are un plastic pe care este pus cipul. Deci sunt multe, chiar dacă pare simplu la început, mecanismul de emitere și de distribuție nu este unul dintre cele mai simple. Însă avem noroc că este Poșta Română compania statului român care are peste 12.000 de factori poștali și din acest punct de vedere pentru noi este o mare ușurare, altfel schema suferea multiple complicații. Dacă apelam la altă modalitate de distribuție cu ajutorul emitenților, procesul de distribuție către beneficiarul final era foarte greoi.

Reporter: Bun. Deci asta înseamnă că unii ar putea să primească și în iulie și ajungem exact la decalajul despre care vă spuneam eu, pentru că inițial, când au fost anunțate măsurile era vorba de mai-iunie, iulie-august, septembrie-octombrie și noiembrie-decembrie. Da, acum ajungem, trei tranșe ar veni la câte două luni. Decembrie-ianuarie ce se va întâmpla? Ați calculat, ați făcut estimări?

Reporter: Adică, în decembrie vor mai primi a patra tranşă, anul acesta?

Marcel Boloș: Exact cele patru tranşe, cum s-a discutat vor fi primite, nu este nicio modificare, o să vedeţi proiectul de ordonanţă este limpede din acest punct de vedere şi, mă rog, prima tranşă este cea mai sensibilă, pentru că este vorba şi despre distribuția cardurilor.

Reporter: Şi dacă îmi mai permiteţi o clarificare referitor la cei de la sate, pentru că spuneaţi că au fost foarte receptivi, le-au folosit ok, dar reţeaua de magazine, în primul rând, va cuprinde cu siguranţă toate satele mici în care poate este un singur magazin?

Marcel Boloș: Vă spun ce s-a întâmplat la mese calde vârstnici. Cei care au intrat în reţeaua emitenţilor au dus la uşa casei masa caldă, dacă s-a optat pentru o masă caldă, şi v-am spus că au avut aceste terminale mobile cu care şi-au făcut decontarea, deci pur şi simplu a tastat doar PIN-ul şi s-a făcut încasarea banilor. Există şi varianta în care acolo unde nu sunt magazine săteşti şi nu s-a optat pentru masă caldă, în oraşul, să zicem, de proximitate al adresei de domiciliu, vor fi posibil de decontat, adică vor exista magazine în reţea. Probabil că va fi greu la prima tranşă ca să identifici de unde, care e magazinul care este şi decontează aceste carduri, dar, cum am spus, emitenţii de carduri au obligaţia aceasta de a informa, este telefon prin care se poate adresa autorităţii emitente. Autoritatea emitentă are infrastructura necesară ca să clarifice aceste lucruri.

Reporter: Presupun că din aceste motive aţi impus şi sancţiuni, că am văzut sancţiuni acolo pentru cei care le vând, să zicem, nu folosesc cu buletinul lor.

Marcel Boloș: Era nevoie de aceste reguli, pentru că discutăm de trei milioane de vouchere, iar se pot întâmpla diferite lucruri, de la emiterea cardului cu elementele lui de identitate şi până la procesul acesta, cum aţi spus, de tranzacționare între beneficiari. Dacă vom astfel de situaţii, ordonanţa este astfel gândită încât organele abilitate cu aplicarea amenzilor să poată să acţioneze, acolo unde sunt astfel de cazuri. Dacă, nu știu… într-o anumită localitate se manifestă acest fenomen de speculă cu cardurile, organele abilitate, deci, inclusiv Poliția Locală sau poliția care răspunde sau este pe raza teritorială a celui care are domiciliul în respectiva zonă, se poate aplica amenda de către dumnealor.

Reporter: Şi rămâne această amendă salariul minim pe economie, care era trecută în draftul proiectului, salariul minim brut, 2.550? Acesta era punctul de amendă sau mai mai discutaţi despre modificare?

Marcel Boloş: Valoarea punctului de amendă este conform legii. Nu știu cât este valoarea lui actuală, dar este pe puncte de amendă și…

Reporter: Mulţumesc.

Reporter: Domnule ministru, înțelegem că aceste carduri vor ajunge începând cu 1 iunie, vor fi alimentate deja, oamenii vor primi banii deja.

Marcel Boloş: Sunt două etape. În prima etapă se distribuie cardurile. Suntem informați care este zona în care s-au distribuit cardurile și urmează procesul de încărcare. Dar, este prima tranșă doar, pentru că în a doua tranșă deja știm, sunt emise toate, se încarcă fără nici un fel de problemă.

Reporter: Pentru a doua tranşă înțelegem că nu sunt carduri bancare, nu poți merge la bancomat să verifici dacă a fost alimentat?

Marcel Boloş: Păi de vreme ce el este specific pentru produse alimentare și masă caldă, nu poţi să îl verifici la bancomat.

Reporter: Clar, iar dacă oamenii vor consuma prima tranșă de 250 lei, a doua tranșă cum vor verifica, vor merge la casa de marcat și vor vedea că nu s-au alimentat, se va stabili o dată, se va face un anunț?

Marcel Boloş: Aici, trebuie să lămurim cu emitenții de carduri felul în care se va comunica încărcarea cardului. Nu pot să vă răspund pentru moment la această întrebare, dar avem cu ei întâlnirile periodice și lămurim aceste lucruri. E limpede că e dreptul dumnealor de a fi informați la momentul la care s-au încărcat cardurile. Pentru cei care au telefon mobil cred că…

Reporter: Va exista o aplicație pe care pot verifica dacă suma…?

Marcel Boloş: Când am avut mese calde pentru vârstnici era această posibilitate de… Repet, nu am discutat acest detaliu, nu vreau să vă spun lucruri care nu sunt conforme cu realitatea și o să avem în vedere acest amănunt.

Reporter: Mulţumesc.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aţi vorbit despre prețul, despre costul acestor carduri. Ați explicat că este unul foarte mic, dar tot dumneavoastră ați precizat că este vorba despre niște carduri din plastic, cu cip, cu date de identificare. Acestea implică totuși un cost de fabricare.

Marcel Boloş: E adevărat.

Reporter: Cum de a se ajunge la acest preț atât de mic, prin bunăvoința emitenților sau cum?

Marcel Boloş: Deci, în mod normal, la acest volum de beneficiari finali câștigul nu se face din emiterea cardurilor. Și din acest punct de vedere dumnealor, v-am spus, încercăm ca această valoare să fie cât mai mică posibil, iar acesta poate să fie un sistem de facilităţi pe care îl oferă emitenţii de carduri. N-am vorbit cu ei din acest punct de vedere, dar acesta este avantajul, când emiţi mai multe carduri, costul de emitere al lor să fie unul nesimnificativ. Nu de aici câştigă emitentul de carduri, ci din faptul că magazinele alimentare, ei au convenţii încheiate cu magazinele alimentare şi nu ştiu ce scrie acolo, nu mă întrebaţi, dar aceasta ar fi o fundamentare raţională a demersului nostru.

Reporter: Deci, dacă am înţeles eu bine şi vă rog să mă corectaţi, vă bazaţi pe faptul că aceşti emitenţi ar dori să câştige clienţi noi şi şi-ar asuma acest cost tocmai pentru a-i câştiga pe aceşti clienţi.

Marcel Boloş: Este un raționament, care stă în picioare.

Reporter: Dar, până când vedem cine sunt beneficiarii, care sunt persoane vulnerabile, cu venituri mici şi care este clientul ideal pentru aceşti emitenţi.

Marcel Boloş: Dar nu acolo este câștigul emitentului de card. Repet, nu cunosc ce este în convenția între autoritatea emitentă de carduri şi magazinul care face parte din reţeaua lui. Acolo sunt probabil nişte câştiguri în funcţie de volumele de beneficiari şi acolo este cred adevărata miză. Dar este doar o ipoteză, pe care eu o emit, nu sunt sigur de ea, însă e limpede că nu poate să fie costul emiterii decât unul nesemnificativ, n-o să câştige de două ori şi la emiterea cardului, nu e deonteologic şi moral şi mai apoi şi din volumele de beneficiari pe care le au în relaţia cu magazinele.

Reporter: Şi ce se întâmplă, dacă ipoteza se dovedeşte a fi falsă?

Marcel Boloş: Credeţi-mă că raţionamentul este unul care stă în picioare. Vorbesc din punct de vedere al nostru ca autoritate contractantă. Pe de altă parte, dacă ar fi un cost de emitere, n-ar fi unul nesemnificativ. Gândiţi-vă la un leu sau doi lei înseamnă o grămadă de bani, ceea ce nu este corect să câştigi şi de la noi şi de acolo, de acolo însemnând relaţia autoritate emitentă – magazin din reţeaua dumnealor.

Reporter: Deci vă bazaţi pe bunăvoinţa acestor emiţători, şi nu pe dorinţa lor de a face business.

Marcel Boloș: Dar noi avem o pârghie de testare, nu? Autoritatea contractantă are un drept fundamental, acela de a-și fundamenta valoarea estimată a procedurii de achiziție publică, nu?! Noi facem așa. În prima noastră procedură pe care o organizăm, încercăm ca aceste valori estimate să fie cum am spus, nesemnificative. Dacă nu vine nimeni la procedură, înseamnă că raționamentul este greșit. Dacă la procedură vin autoritățile emitente, înseamnă că am avut un raționament corect în favoarea statului.

Reporter: Și care este scenariul dacă raționamentul este greșit?

Marcel Boloș: Dacă raționamentul este greșit, haideți să vedem. Cred că e prematur. Lăsați-ne să testăm raționamentul pe care vi l-am spus că este unul care este favorabil statului. Nu cred că ar trebui să aibă de două ori câștig din această operațiune.

Reporter: Eu mai am o întrebare, dacă mă puteți ajuta. Înțeleg că s-a decis deja lista cu produse pentru aceste tichete sociale și fac parte: pâine, cartofi, ulei, orez, carne de pui, ouă, corect?

Marcel Boloș: Nu, deci această listă a fost una indicativă când s-a pus pentru prima dată în discuție. Este subiect, dacă vreți, de decizie în coaliție și noi credem că n-ar trebui să avem această listă predefinită, pentru că beneficiarul final trebuie să aleagă ce consumă, nu?! Nu putem, de exemplu, nu-mi place carne de pui și nu o mănânc, dar eu ți-o dau. Deci sunt niște lucruri care țin de preferința consumatorului și beneficiarului.

Reporter: Deci nu va exista o listă cu produse predefinite și fiecare își alege ce vrea de acea sumă.

Marcel Boloș: Intenția, eu cred că aici cel mai corect mod de a aborda problema este ca să aibă libertatea de a alege. Dacă mergem cu această listă predefinită, am dat exemplu cărnii de pui, i-o dăm, nu-i place și ajunge aruncată la gunoi.

Reporter: Da, și mai ajutați-mă puțin, pentru că e vorba aici de libertatea de alegere, așa cum bine ați spus și dumneavoastră, totuși o să putem alege între două-trei tipuri de carne, de exemplu, de la raft sau o să existe un anume tip de carne pe care trebuie să îl luăm dacă vrem…

Marcel Boloș: Nu, nu s-a pus în discuția acest lucru. Repet, nu este o decizie definitivă luată. Este, deocamdată, o propunere care s-a făcut, dar dacă este produs alimentar, este limpede că poate să aleagă din toată gama de produse pe care o are la dispoziție respectivul magazin. În momentul în care avea o astfel de listă pregândită sau nu știu, prestabilită ar apărea inconveniente de tot felul. Nu știu, nu, nu poate să aibă preferință pentru un anumit tip de ulei, e complicat, la trei milioane de beneficiari cred că libertatea de a alege este soluția cea mai înțeleaptă.

Reporter: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu, domnule ministru, pentru faptul că ați răspuns multor întrebări, care, probabil, unele dintre ele se pot repeta și după ce vor fi aprobate aceste noi măsuri de sprijin pentru categoriile vulnerabile de cetățeni români, parte a pachetului de măsuri economico-sociale ”Sprijin pentru România” care, iată, prinde contur în fiecare săptămână. Mulțumesc, încă o dată, pentru participare. Le mulțumesc și celor care v-au adresat acestei întrebări lămuritoare. Cu permisiunea dumneavoastră, aș adăuga doar câteva informații legate de Ordonanța de urgență aprobată astăzi privind modificarea articolului 262, alineatul 3, indice 2, din Legea 85 din 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 19/2022 privind unele măsuri privind garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale. Guvernul a decis prelungirea termenului de valabilitate a polițelor de asigurare împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri de deschidere a procedurii de faliment, de la 90 la 150 de zile de la data pronunțării hotărârilor. Sunt contracte de asigurare încadrate în clasa de asigurări 15- garanții, din anexa nr.1, secțiunea A din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare. A fost necesară această măsură având în vedere contextul generat în piața asigurărilor ca urmare a retragerii autorizației de funcționare, urmată apoi de deschiderea procedurii falimentului împotriva unei societăți cu o cotă de piață ridicată pe segmentul asigurărilor, care deține în portofoliu polițe în valoare de aproximativ șase miliarde de lei, aferente contractelor de achiziție publică, respectiv contractelor sectoriale. Prin această prelungire, antreprenorii vor putea beneficia de o perioadă de timp suplimentară de 60 de zile pentru a identifica și constitui noi garanții, astfel reducând riscul blocării unor proiecte majore de investiții finanțate din fonduri europene, doar în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, contractele care ar fi putut fi afectate de această situație totalizând sume de peste 2,9 miliarde de euro.

În al doilea rând, aș vrea să vă semnalez aprobarea memorandumului cu tema acordarea unor ajutoare de stat operatorilor economici care administrează aeroporturi, care, în 2019, au înregistrat un trafic de pasageri mai mare de 200 de mii de pasageri, dar mai mic de trei milioane, pentru a depăși dificultățile financiare cu care se confruntă, dificultăți cauzate de criză generată de pandemia COVID-19. Astfel, în baza articolul 107, alineatul 3, litera B, din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economei în contextul actualei pandemiei de COVID-19, program aprobat și promovat de Comisia Europeană, actul normativ stabilește o schemă de ajutor de stat de 21.374.000 lei, prin care vor fi finanțate aeroporturile eligibile care se confruntă, din aceste motive, cu un deficit de lichiditate. Este vorba de aeroporturile din Iași, Sibiu, Craiova, Bacău, Suceava și Timișoara. Cam acestea au fost informațiile pe care am dorit să vi le transmit, legate de şedinţa de guvern de astăzi. Dacă nu sunt întrebări, v-aş mulțumim foarte mult! Vă rog!

Reporter: Referitor la insolvenţă. Deci, practic a fost nevoie de prelungirea acestei perioade, până la 150 de zile, pentru a nu se bloca acele…

Dan Cărbunaru: Da, şi pentru a da timp antreprenorilor, timp suplimentar, să își rezolve această situație, fără a bloca lucrările pe care le gestionează. Şi după cum vă spuneam, doar pe infrastructură mare sunt 2,9 miliarde de euro în joc, practic această evaluare a contractelor în care sunt angrenați antreprenori care aveau nevoie de o astfel de măsură.

Reporter: Mulțumesc!

Reporter: Am și eu o rugăminte, tot o clarificare pe subiectul ăsta. Deci, cum ajută practic, concret, antreprenorii? Şi o să vă dau cazul CNAIR-ului, da, care are peste 100 de scrisori de garanție la City Insurance în valoare de peste un miliard. Deci asta e valoarea creanței cu care s-a înscris CNAIR-ul la masa credală. Deci, practic cum ajută în speță CNAIR-ul?

Dan Cărbunaru: Înțeleg. Această perioadă suplimentară de 60 de zile, de la 90 la 150 de zile sunt practic două luni, oferite antreprenorilor care au astfel de contracte, obligaţi fiind să aibă aceste garanții contractate la societăți de asigurare, pentru astfel de situații li s-au prelungit termenul cu încă două luni, interval în care sigur că au ocazia să rezolve aceste chestiuni, fără însă a risca să blocheze implementarea acestor proiecte, care sunt importante și pentru România, din perspectiva accesării banilor europeni, dar și pentru finalizarea obiectivelor în care acei antreprenori sunt angrenați deja.

Reporter: Ok, şi ce se va întâmpla peste două luni, pentru că e vorba de sute de scrisori, mii de scrisori de garanție emise? Per total, masa credală e undeva la 9 miliarde.

Dan Cărbunaru: Vor fi folosite aceste două luni pentru ca antreprenorii să poată gestiona această situație, fie încheind, poate unii dintre ei lucrările, alții poate încheind alte poliție sau găsind, în orice caz, soluții care să le permită continuarea raportului contractual pentru lucrările la care s-au angajat.

Reporter: Nişte exemple de /…/.

Dan Cărbunaru: Cu siguranţă, CNAIR și celelalte ministere care sunt implicate în derularea acestor programe pot să vă ofere exemple. Mulțumesc! Weekend plăcut tuturor!

Sursa: Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 6 mai