Statele Unite au invitat România să fie parte a scutului antirachetă. Invitaţia a fost deja aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi urmează să fie supusă votului parlamentarilor, în urma negocierilor bilaterale pentru încheierea unor acorduri necesare care vor urma în perioada următoare, urmând ca acestea să fie ratificate de Parlamentul României. Potrivit calendarului convenit cu americanii, sistemul antirachetă va fi operaţional pe teritoriul ţării noastre începând cu anul 2015.

Este pentru prima oară când România joacă un rol foarte important în interesele strategice vitale ale Statelor Unite şi occidentale în Europa, crescând importanţa geopolitică a României, ţară membră NATO şi UE, partener strategic al Statelor Unite, ţară care urmează să apere nu doar teritoriul naţional, ci o întreagă regiune, mai multe state şi interese americane şi aliate occidentale. Cea mai importantă consecinţă a acestui demers asupra cetăţenilor români este creşterea importanţei economice a României în zonă în perioada următoare, ca urmare a schimbării pozitive a statutului său (din punct de vedere strategic şi militar) de aliat important al SUA şi NATO.

Ce este scutul antirachetă? Un sistem american format din radare şi rachete care detectează şi distrug rachetele balistice inamice îndreptate către teritoriul Statelor Unite sau către unii dintre aliaţi ai acestora. Aceasta este a doua variantă de scut antirachetă elaborată de americani, după ce planurile care includeau  Polonia şi Cehia au fost abandonate anul trecut. Preşedintele american Barack Obama a anunţat în septembrie că Washingtonul a renunţat la planurile lui George Bush privind instalarea unui scut antirachetă în Europa Centrală (SUA a anunţat în 2007 că doreşte să extindă sistemul său de apărare antirachetă în Europa de Centrală, pentru a contracara o eventuală ameninţare balistică din partea Teheranului), în urma reevaluării ameninţărilor din partea Iranului. În proiectul administraţiei Bush, scutul antirachetă era format dintr-un radar ce urma să fie instalat în Cehia şi zece interceptoare de rachetă pe teritoriul Poloniei, proiect pe care Rusia l-a considerat la vremea respectivă drept o ameninţare la adresa securităţii sale naţionale.

Vechea amplasare a sistemului acoperea doar o mică parte din vestul României, în timp ce noua amplasare garantează acoperirea integrală a teritoriului ţării noastre, urmând a-l proteja în totalitate împotriva unor eventuale lovituri cu rachete balistice sau cu rachete cu rază medie de acţiune.

Faţă de fosta administraţie americană, Administraţia Obama are o viziune mult mai largă a protecţiei antirachetă, care nu este îndreptată împotriva Rusiei sau a altor ţări în mod specific, ci o protecţie a tuturor statelor interesate să participe într-un asemenea program, în condiţiile proliferării armelor nucleare şi a mijloacelor de transportare la ţintă prin rachete. Deşi Obama vine cu un proiect nou, Polonia şi Cehia vor fi în continuare incluse în acest plan (vor găzdui elemente de scut antirachetă, dar nu la nivelul prevăzut iniţial).

Trebuie precizat că invitaţia SUA nu este un cadou făcut României, urmând ca ţara noastră să negocieze cu partenerii americani cuantumul investiţiilor în apărare care vor fi suportate de statul român ca urmare a participării în acest proiect. Statul român va pune la dispoziţie o locaţie, în timp ce celelalte cheltuieli suplimentare vor fi discutate.

Propunerea SUA privind instalarea pe teritoriul României a unor componente ale scutului antirachetă a fost bine primită în mediul politic românesc. Doar fostul preşedinte Ion Iliescu a spus că ar fi mai curând împotriva unei astfel de decizii, în timp ce pesediştii au agreat, deşi pe un ton rezervat, propunerea SUA, iar liberal-democraţii, udemeriştii şi liberalii au fost unanim de acord cu această operaţiune cu largi implicaţii militare, politice şi diplomatice.

Preşedintele şi guvernul nu par să fie foarte îngrijoraţi de reacţia Moscovei, dar toată lumea aşteaptă poziţia oficială a Rusiei.