Comisia Europeană va recomanda în raportul de ţară ca România şi Bulgaria să rămână sub un mecanism special de supraveghere a justiţiei şi după 2009. Raportul de ţară pe justiţie arată că scăpăm de clauza de salvgardare, dar continuă monitorizarea. Măsura se impune din cauza progresului lent în reformarea justiţiei şi în lupta contra corupţiei şi a crimei organizate. Cu toate acesea, documentul conţine mai multe recomandări ce depăşesc competenţele Bruxelles-ului, ca de exemplu cererea prin care Parlamentul României trebuie să valideze cererile Parchetului fără posibilitatea de a le mai respinge sau cea prin care ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a unei legi într-un anumit proces să nu ducă la suspendarea procesului până când Curtea Constituţională nu rezolvă această excepţie.

Un studiu recent al Comisiei Europene arată că România este o ţară coruptă fără oameni corupţi. Concluzia se bazează pe numărul mic de condamnări pentru actele de corupţie.

În acelaşi timp, România ocupă primul loc la capitolul fraude sau nereguli cu fonduri europene,  Bucureştiul având de returnat 25 de milioane de euro, sume care au fost cheltuite fără respectarea legislaţiei comunitare. Această sumă, alocată proiectelor finanţate din fonduri de preaderare,  reprezintă, practic, jumătate din suma pe care o are de recuperat Bruxelles-ul de la cele 12 state membre care au aderat după 2004, plus Turcia. Atât România, cât şi Bulgaria, au trimis însă cele mai multe date Comisiei Europene. E vorba despre 73% din cazurile înregistrate la nivelul Uniunii, în timp ce cele zece state membre care au aderat în 2004 au trimis doar 19% din totalul de dosare. Chiar şi aşa, suma pe care trebuie s-o dea înapoi Bucureştiul este extrem de ridicată, mai ales într-un an marcat de criză economică. În raportul Comisiei Europene se arată însă că cifrele mari semnalate în urma neregulilor din 2008 au în spate, de fapt, unul sau câteva cazuri de amploare, aşa cum este exemplul României, care are un dosar de aproape trei milioane de euro găsit cu nereguli.

Ar mai fi de menţionat faptul că România a avut un departament special la nivelul guvernului de  verificare a fondurilor europene, care a fost desfiinţat printr-o ordonanţă de urgenţă a guvernului Boc, fiind creat în schimb un corp de control al premierului. Curtea Constituţională a anunţat de curând că această măsură încalcă prevederile legii fundamentale, aşa că va trebui reînfiinţat  Departamentul de Luptă Antifraudă.


Esta página se puede leer también en: Spaniolă