Guvernul va simplifica procedura de garantare a creditelor pentru achiziţionarea primei locuinţe de către tinerii care nu deţin o casă şi nu au avut până acum un credit ipotecar. Premierul Emil Boc a precizat că va fi stabilit un parteneriat între fondul de garantare şi Ministerul Finanţelor, astfel încât Programul „Prima casă” să fie operaţional la sfârşitul acestei luni.

Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, a prezentat conţinutul ordonanţei de urgenţă care pune bazele programului „Prima casă„. Indiferent de vârstă, cei care nu au o locuinţă şi nu au în derulare un credit ipotecar ar putea cere, după 20 iunie, o garanţie guvernamentală pentru achiziţionarea unei case. Criteriile generale pe care trebuie să le respecte cele peste 20 de bănci care au depus deja oferte vizează valoarea avansului şi a dobânzii precum şi neperceperea unui comision în cazul rambursării anticipate. Avansul de 5% şi dobânzile mici rămân condiţii esenţiale de acceptare a băncilor în acest program guvernamental.

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, consideră că, deşi ideea de principiu a Programului „Prima casă” este bună, succesul acestuia va depinde de modul în care va fi implementat.
Un eşec ar însemna ca din banii contribuabilor să se acopere eventuala neplată a datoriilor scadente de către aceia care beneficiază de credit.

Experţii imobiliari sunt de părere că acest program nu va influenţa preţurile de pe piaţa imobiliară, în condiţiile în care prin banii alocaţi acestui program ar putea fi achiziţionate maximum 17 mii de locuinţe, în timp ce în România, chiar în condiţii de criză, au loc câteva sute de mii de tranzacţii imobiliare de vânzare-cumpărare pe an.

Potrivit Biroului de credit, în momentul de faţă în România sunt în jur de140 de mii de credite ipotecare în valoare totală de peste 5 miliarde de euro, media fiind undeva în jur de 40 de mii de euro/credit.

Dacă se va ajunge la un miliard de euro credite prin acest program, asta ar însemna o creştere cu 20% a pieţei creditelor ipotecare existente în România.


 

Ipotecă bancară de rang I asupra „primei case”

Băncile instituie în favoarea statului un drept de ipotecă de rangul I asupra locuinţelor contractate cu garanţia statului prin programul „Prima Casă„, pe întreaga durată a contractului de creditare, cu interdicţia de vânzare a casei pe o perioadă de cinci ani.
Conform ordonanţei de urgenţă pentru aprobarea programului „Prima casă” adoptată de Guvern, creanţele rezultate din garanţiile acordate şi plătite instituţiilor de credit în cadrul programului „Prima Casă” vor fi considerate creanţe bugetare a căror recuperare prin executare silită se efectuează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, iar bunul care face obiectul contractului de garanţie, în cadrul procedurii de executare silită, va fi valorificat tot de către organele ANAF. Sumele astfel încasate vor reprezenta venituri ale bugetului de stat.
Conform aceluiaşi act normativ, beneficiarii programului „Prima Casă” sunt persoane fizice care, la data intrării în vigoare a ordonanţei, nu deţin în comun sau individual, împreună cu soţii lor sau cu alte persoane, în proprietate, o locuinţă, indiferent de modul în care a fost dobândită, şi nici nu au în derulare un credit ipotecar.

Creditele contractate pentru cumpărarea primei locuinţe vor fi garantate de stat în limită maximă de 60.000 euro. În titlul executoriu, suma de plată va fi înscrisă în moneda naţională.
Programul „Prima Casă” va fi operaţional după 20 iunie. Peste 20 de bănci au depus oferte indicative privind dobânda anuală efectivă pe care ar putea să o practice în cadrul programului „Prima Casă”, ratele variind până la aproape 14% la euro şi 23% la lei. Condiţiile impuse băncilor care s-au înscris în cursa de creditare sunt nepenalizarea rambursării anticipate a creditului, proceduri de evaluare ale imobilului, un avans de maximum 5% din împrumut şi perceperea de dobânzi cât mai scăzute.

Persoanele care vor achiziţiona locuinţe prin credite bancare garantate de stat, dar care nu achită la timp ratele aferente creditului, vor beneficia de o perioadă de graţie de trei luni înainte de a pierde casa„, spune premierul Emil Boc. El precizează că acest termen va fi introdus prin normele metodologice de aplicare a programului „Prima Casă„. „Va fi o perioadă de trei luni pentru a evita intrarea imediată în colaps, dar programul Prima Casă nu este un Moş Crăciun„, spune Boc.

 

Constructorii vor contragaranţii în relaţia cu băncile

„Prima casă” este un program social, care ajută indirect firmele de construcţii, pe care statul ar trebui să le sprijine prin contragaranţii, în cotă parte, pentru obţinerea de scrisori de garanţie de bună execuţie din partea băncilor, afirmă preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii, Cristian Erbaşu. El susţine că băncile au o „atitudine rigidă„, care crează probleme firmelor de construcţii, aflate în imposibilitatea de a continua unele proiecte. „Toate firmele trebuie să prezinte beneficiarilor scrisori de garanţie pentru licitaţii, iar companiile româneşti nu sunt încă suficient de capitalizate„, a spus Erbaşu, precizând că există foarte multe cazuri în care beneficiarii privaţi forţează rezilierea contractelor în contextul crizei şi intenţionează să organizeze licitaţii pentru preţuri mai mici.

Constructorii anticipează că mulţi vor dispărea, iar în câţiva ani după criză vor rămâne foarte puţine firme de profil, ceea ce ar putea conduce din nou la creşterea preţurilor.

 

Producătorii de materiale de construcţii cer o felie din „Prima Casă

Programul „Prima Casă” trebuie să vizeze construcţiile noi, începute în acest an, şi să faciliteze inclusiv finanţarea dezvoltării de locuinţe în regie proprie, potrivit asociaţiei producătorilor de BCA. Ei cred că important pentru relansarea economică şi deblocarea pieţei este plata integrală a datoriilor statului către firmele de construcţii şi, indirect, către producătorii de materiale de construcţii.

Potrivit asociaţiei PROBCA, producătorii şi-ar putea adapta strategiile de vânzări la evoluţia cererii, prin suplimentarea facilităţilor acordate distribuitorilor, ceea ce va duce la scăderea vânzărilor totale cu până la 10% în 2009, adică la 200 milioane euro. În volum, piaţa BCA a urcat anul trecut cu aproximativ 25%, iar estimările pentru 2009 indică un ritm de creştere mult inferior sau o stagnare, a declarat Mihail Voiculescu, directorul executiv al asociaţiei.